7,065 matches
-
căror simplă trecere pe o stradă comercială dintr-un oraș oarecare face să bată mai tare inima tinerilor sau a bărbaților maturi și-i face pe bătrîni să mormăie cu regret. Fata își dădu repede seama de tăcerea care se așternea ori de cîte ori intra într-un bar sau în sala de clasă. I-au trebuit însă ani de zile ca să priceapă de ce. Toată lumea știa, la colegiul din Crécy-en-Brie, că ea era "împreună cu" Michel. Dar, de fapt, chiar și fără
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
lagăr. Mulți sunt ajutați de un vecin de captivitate, un prieten sau necunoscutul de lîngă ei. Nu se rostește nici o vorbă. Zgomotul e unul și același: scîrțîitul papucilor tîrșîiți pe pămînt. În scurt timp, peste curtea părăsită a lagărului se așterne iarăși liniștea. Un dulap metalic, lipit de peretele curții. O mînuță nesigură se strecoară prin fanta asemănătoare cu cea a unei cutii de scrisori. Ușa dulapului se întredeschide cu un scîrțîit. Răsare capul unui băiețel, neîncrezător, ezitant. Iese din dulap
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
exprimăndu și îngrijorarea și pe Cristina zămbindu-i. Două săptămăni... comă... frică... acum... tot ce contează... vorbește cu noi! Prin intermediul lui Ștefan, Gavriel explodă: E prea mult! Lăsați-mă în pace! Nu vă pot urmări pe toți! Tăceți odată! Liniștea se așternu. Atăt în cameră căt și în gănduri. Familia și Cristina părăsiră camera însă nu și vocea care după un timp se auzi: „Sunt Ștefan , îmi pare rău că te-am speriat. Eu eram mai înainte, încercam să îți prezint persoanele
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
alocuri se aud rezonanțe din versul lui Lucian Blaga: „marie vara ce-a trecut / m-a tot rănit m-a tot vândut /și toamna toamna care trece /spre akheron mă va petrece /nu știu pământul de sub pleoape / cât m-o așterne de aproape / nici steaua-njunghiată-n prund / de m-o răni tot mai rotund” (Elegie). Poezia din Uneori, plutirea a fost receptată, de regulă, ca lirică integral erotică, cu precizarea că e vorba de un eros subordonat vizionarismului ontologic și moral. Începând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
lui Russell. În octombrie 1915, înaintea unei întreruperi mai WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL 327 îndelungate a corespondenței lor îi scrie: „În ultimul timp am muncit foarte mult și, cred eu, cu succes. Sunt acum pe cale să rezum totul și să-l aștern pe hârtie, sub forma unui studiu. Nu voi publica în nici un caz înainte de a vedea și tu ceea ce am scris. Aceasta se poate întâmpla, firește, doar după sfârșitul războiului.“ Nu mai întâlnim în aceste scrisori către Russell referiri la muzică
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a trece în revistă ceea ce au scris, iar unii pur și simplu nu au chef să facă acest lucru sau spun că cititorii vor înțelege oricum ce au vrut să le comunice. Majoritatea oamenilor sunt orgolioși atunci când scriu Odată ce am așternut ceva pe hârtie, respingem ipoteza că ceva ar putea fi scris greșit. Nu ne place să verificăm sau să facem schimbări în cadrul propozițiilor, organizării textului, a scrierii corecte, punctuației etc. Și chiar atunci când admitem posibilitatea schimbării, nu avem întotdeauna dispoziția
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
pămîntești, primesc de la Dumnezeu, a 40-a zi pedeapsă sau recompensă, după faptele lor. După exemplul Domnului, Care, după înălțarea Sa a 40-a zi, a șezut pentru totdeauna de-a dreapta lui Dumnezeu, așteptînd pînă se vor pune vrăjmașii Săi așternut picioarelor Sale (Evr. 10 12-l3), Sufletele repauzaților, a căror soartă a fost fixată prin judecata particulară a lui Hristos, rămîn în acea stare (nu însă fără posibilitatea de schimbare) pînă ta ziua Judecății generale". Sfîntul Chiril din Alexandria (decedat la
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
opt și jumătate, a fost găsit mort de către tînăra bucovineancă, Olga Șerban, ceea care avea grijă de casa și treburile gospodărești ale familiei Torouțiu. "Murise în aceeași poziție cum murise și soția sa, cu palmele întinse, puse una peste alta, așternute între obraz și pernă, în ziua de luni, între orele 6 jumătate și 8 jumătate", dimineața... Așadar, n-a fost vorba de sinucidere - dacă nu cumva scrisoarea despre moartea soților Torouțiu a fost o "comandă specială" pentru a zăgăzui vorbele
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Nici vorbă! Ne scapă tușa evident postmodernă a viziunii asupra reparațiilor și reabilitării șoselelor străvechiului nostru oraș: începutul, în aceeași perioadă de timp, a mai multe șantiere, unde băieții scurmă vioi vreo trei zile, după care, săptămâni în șir, se așterne o binevenită și înviorătoare stare de acalmie, nu e doar scandaloasă prostie și incompetență sau, cum mai mormăie veșnicii nemulțumiți și cârtitori, o escrocherie pe față prin care se deschid zece proiecte în același timp pentru a se pierde urma
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
un viitor pe măsura trecutului său glorios. Păcat! 12 august 2009 În ciuda toropelii estivale, săptămâna aceasta a dat în clocot bătălia de la Consiliul Județean, unde, după multe amenințări, jocuri de gleznă, comploturi, tranșee, obuze și lupte la baionetă, s-a așternut, finalmente, o liniște și o concordie de poveste, lăsându-ne pe toți, spectatori, chibiți, comentatori sau gură-cască, să ne minunăm de ce am văzut și nu ne-a venit să credem: pentru prima oară în ultimul deceniu, Dan Cârlan (în colțul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
priveau trecând din Înălțimea trecătorilor, ca În filmele cu indieni. Două zile mai târziu, pe când familiile morților săpau cu pickhamere automate pământul Înghețat din cimitire, Faulques observase că Olvido pășea precaut, ca vânătorii, printre crucile și pietrele peste care se așternea zăpada, fotografiind coșciuge mizere, Întocmite din cutii de ambalaj, picioare aliniate lângă gropi deschise, lopeți de gropari puse grămadă peste bulgări Înghețați de glod negru. Și, când o biată femeie În doliu Îngenunchease În fața unei gropi recent astupate, cu ochii
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
atestă faptul că pot fi folosite eficient culorile ca mijloc terapeutic pentru bolnavii neuropsihici, iar pentru oamenii sănătoși ele pot oferi un factor de relaxare și de bună dispoziție. Marele pictor Giotto declara că dintre toate culorile pe care le așternea pe pânză, una singură avea darul să-l inspire și să-l învioreze și aceasta era oranjul. Mallarmé spunea că cele mai frumoase versuri i-au fost inspirate de culoarea roz, iar Goethe recunoștea că pentru a se putea odihni
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
spălat. După aceasta i se taie unghiile de la mîini și de la picioare, le bagă Într-o batistă, care se pune În sicriu. Dacă este bărbat este bărbierit, pieptănat, Îmbrăcat cu haine noi, ca pentru o călătorie aleasă. În sicriu se așterne un macat nou iar acoperămînt pentru față o pînză lungă albă lungă cît corpul. Într-o mică perniță se Înfig ace la care se adaugă o papiotă de ață și alte lucruri mărunte casnice mici, Îndrăgite de răposat. Se mai
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
a eliberării acestei tensiuni provin din componenta intimă a jurnalului. Intimul alcătuiește suportul obligatoriu al discursului nevrotic din care se modelează Întreaga forță de comunicare a confesiunii. El e un accelerator de particule, menit să infuzeze viață semnelor deloc Îmbietoare așternute de scriitor pe hârtie. În viziunea lui Jean Baudrillard, „intimul nu e nici un concept, nici o noțiune teoretică, ci un cuvânt Încărcat cu afect, cu trăiri. (...) El e ceva dulce, poetic, din care s-a eliminat violența obiectivității, a exteriorității, a
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
literare consacrate. Ea irumpe În plin haos al amănuntelor aflate În devălmășie, refuzând aproape instinctiv ierarhizarea și alcătuind o rețea expresivă În care cititorul recunoaște liniile unui portret. În realitate, autoportretul Începe să existe din chiar clipa În care scriitorul așterne pe hârtie prima literă a monologului său confesiv. Firește, autoportretul psihologic premerge autodescripția fizică, realitatea jurnalului dictând și ordinea intrării În scenă a eu-rilor suprapuse existente În materia amorfă a scrierii. „Se Înțelege așadar că autoportretul În jurnalul intim se
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
prefix: inegal, deziluzie, neatent, amoral etc.; * derivare parasintetică (cu prefix și cu sufix): imoralitate, nedreptate, comesean, intrajudețean etc.; * derivare cu sufixoid 59: francofon, americanofil, claustrofob, organigramă, filolog etc.; * derivare cu prefixoid: aeromodel, macromoleculă, microanaliză etc.; * derivare substitutivă: dezbrac < îmbrac, dișterne < așterne, ceaușist < Ceaușescu, securist < securitate etc.; * derivare regresivă 60: vernisa < vernisaj, aniversa < aniversare, bâlbă < bâlbâi, alint < alinta, licăr < licări, tăgadă < tăgădui, etimolog < etimologie etc. În cadrul derivării sunt valorificate diferite tipuri 61 de sufixe, respectiv prefixe care aduc radicalului un plus semantic
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
popească batistă atârnată de guler ca o bavetă, se întoarse după ei, exclamând suav: Oh! Tinerețe! Tinerețe!..." (Ionel Teodoreanu, La Medeleni) (e) "Mireasa ceriului albastru / Își împânzește-n ape chipul, / De vraja ei tresare unda / Și-nfiorează-se nisipul. S-aștern bobițele de rouă / Pe-ntinsul luncii patrafir: / Din mâna ceriului, părinte, / Se cerne preacuratul mir..." (Octavian Goga, Pe înserate) (f) "Crainicul (de pe trepte, face semn trâmbițașilor să înceteze) Trâmbițași! Cinstită curte, oaspeți mari din țări străine! Preaslăvitul domn al nostru
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fie plămadă pentru Biserică, așa încât Biserica să fie plămadă pentru lume - cam acesta este sensul. Cartea pe care o prezentăm este plină de convingeri și atitudini de acest fel și, din acest motiv, am răspuns cu bucurie invitației de a așterne aceste gânduri. Sunt persoanele consacrate, așadar, punctul forte al papei în năzuința sa spre o Biserică săraca și evanghelică? Se pare că da. Acești bărbați și femei oarecum împărțiți între Biserică și lume, fideli timpului lor și, cu toate acestea
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
până atunci.hai să ne bucurăm de copilărie, de jocurile ei, și să încălecăm pe raza sclipitoare și rece ca podurile de gheață, iarna. Hai să-i cerem Zânei Copilăriei acel praf magic, misterios, și alb ca neaua ce se așterne iarna pe munți și pe văi, cel ține în caleașca aurită, trasă de doisprezece cai suri, cu clopoței în frunte și steluțe. Să-i furam Zânei acel praf fără asemănare a copilăriei nemuritoare. Iar eu mai vreau, zână bună, să
Sfera by Coţovanu Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93580]
-
bună, sistematică și acută critică a sistemului totalitar ceaușist, publicată până acum, nu este încă amintită la noi de nimeni. Nici în presa scrisă, nici în cea vorbită. A fost discutată la Europa liberă, dar de mult, apoi s-a așternut tăcerea. Este vorba de Cetatea totală în versiune franceză: La cită totale, de Constantin Dumitrescu (1986) 1. Lucrarea, documentată, gândită și scrisă în țară, a fost expediată clandestin în străinătate unde a și apărut 2. Drept urmare, autorul a fost imediat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nu exclude pe alta). Dar rezultatul și într-un caz și-n altul a fost, din punctul nostru de vedere, catastrofal. Grupurile de partizani care au luptat până prin anii '50 au fost pătrunse de același mit american. Apoi s-a așternut o tăcere grea, o disperare mută, o resemnare dureroasă, chinuitoare. Această stare de spirit a dus treptat, dar destul de repede, la convingerea, tot mai răspândită, că situația nu se schimbă. O convingere, o experiență milenară, o resemnare ancestrală, era din
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
huzmetarilor și Obșteasca anafora a boierilor pentru prăvilele Măriei Sale. În jurul anului 1828, G. izvodește cea mai închegată și mai dură dintre piesele lui, Barbul Văcărescul, vânzătorul țării. Tânguirea și blestemul norodului, din final, emană o forță întunecată, amenințătoare. Prin 1845 așterne pe hârtie, în proză și versuri (unele, de factură folclorică), Mavrodinada sau Divanul nevinovat și defăimat sau Copiii sărmani nevârstnici și năpăstuiți, recurgând la personaje alegorice. Interesul acestor scrieri, cu o structură improprie, cam rudimentară, rămâne preponderent documentar. Despre alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
în franceză. Voi face etajere separate pentru cărțile românești, vor fi împreună și nu vor atinge cărțile în franceză decît prin peretele de lemn al bibliotecii. Iau în mîini aceste cărți bilingve și le șterg de praful care s-a așternut peste ele. Amestecasem cărțile în română cu cele în franceză. [...] Îți traduc titluri de cărți în română și traduc din română în franceză. Iată un alt titlu pe care tocmai l-am tradus: "Tratat despre orbul orb". Cum am multe
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
apoi observ peisajele care se găsesc acolo și le descriu. De fapt, nu e vorba de a construi o intrigă în minte, ci de a găsi o poveste care există deja în mine, de a o culege și a o așterne în scris. De aceea, ar fi mai corect să spun că nu am practic nici o libertate de alegere privitor la ceea ce istorisesc. E ca și cum totul exista deja acolo, în adîncul meu. Pot să fie filmele pe care le-am văzut
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
crede că există o intruziune a realului în ficțiune, ci mai degrabă o intruziune a propriului său real, ceea ce schimbă totul. Atunci cînd scrie, nu poate și nici nu vrea să facă diferența între realul și imaginarul său. Cuvintele se aștern unul după altul (scrie pe hîrtie, cu stiloul, înainte de a trece textul pe calculator, căci o foaie imprimată îi pare autoritară, intimidantă!), paginile așișderea și ceea ce survine e ceea ce îi trebuie pentru a edifica romanul, indiferent dacă e vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]