9,827 matches
-
organică; dacă un grup de oameni simt că națiunea (această "ființă gigantică") trebuie să se înnoiască, atunci ei pot să se refere în continuare la acești factori organic determinanți. Iorga nu a căutat să-i înțeleagă pe români la modul abstract, ci prin vitalitatea și trăsăturile lor esențiale care i-au ajutat să supraviețuiască de-a lungul istoriei; România lui era produs al acestor procese. Numai înțelegînd aceste trăsături și experiențe comune poate fi scrisă adevărata istorie a românilor. Cel care
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
germană (Iași, 1918) pune în antiteză la modul sistematic măreția și idealismul filosofiei germane cu acțiunile politice și militare ale Germaniei. A încercat să găsească un răspuns la această contradicție și să explice cum un popor preocupat permanent de gîndirea abstractă și idealistă putea, în momentul următor, să fie gata să se dedea la cea mai irațională și înregimentată acțiune militară. După părerea lui Iorga, era vorba despre o confruntare între spirit, gîndire, bun simț și pumn. Acestea constituiau dominanta poporului
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ca fiind corespunzătoare unui asemenea țel, dar că aceasta va fi dificil de realizat. Exemplul Statelor Unite ale Americii era bazat pe o cale comună și pe eforturi susținute, dar Europa era împovărată de trecutul ei. Dezarmarea nu constituia pentru Iorga un element abstract, dar a pus totuși întrebarea următoare: "Are colți?" Existau revanșarzi plini de ură și alții care erau puși pe jaf. Nu se ajunge la dreptate socială prin dezarmare, dar prin dreptate socială se poate ajunge la dezarmare", conchidea Iorga 171
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
întîmplase, practic? Este evident că erau implicați mai mulți factori. Era vorba de ego-ul lui Iorga, de temperamentul său și de lipsa simțului proporțiilor; dar binecunoscuta oroare a lui Iorga față de misticismul religios și disprețul lui și mai mare față de abstract au jucat și ele un rol important. Întregul incident acoperă perioada 1925-1927 și este ilustrat de vreo șase articole și de mai multe recenzii critice ale cărților lui Iorga și ale metodei sale istorice scrise de Eliade în publicațiile universitare
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
occidentale din România drept nimic altceva decît un viol cultural. Nu este de mirare că Iorga a făcut declarații violente împotriva "Mioritismului și Sofianismului ocult" și a misticismului ortodox al Legiunii! Iorga era romantic, dar în nici un caz un mistic abstract. Națiunea lui era o "ființă imensă" tangibilă și rațională. "Omul sămănătorist al lui Iorga nu este identic cu "Noul om" al Legiunii. Drept urmare, asemănările dintre naționalismul lui Iorga și "Noul naționalism" al Legiunii erau superficiale, dar diferențele sînt fundamentale. La
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
aceste luări de poziții nu avea vreo legătură cu credința, ci numai cu măsura în care aceasta servea drept mijloc de răspîndire a naționalismului românesc 98. În ceea ce privește misticismul legionarilor, Iorga a manifestat întotdeauna o aversiune sănătoasă față de tot ce este abstract. El era un raționalist latin și explica misticismul Legiunii prin faptul că "Codreanu este slav"99. Ego-ul lui Iorga nu permitea nici un atac din partea "Noului naționalism". În ochii lui, el era principalul element în înfăptuirea României Mari, iar naționalismul acesteia
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
membrilor de rînd ai Legiunii, ca și a conducerii legionare, mai ales a celor cu care autorul acestei cărți a avut șansa să intre în legătură. Privind retrospectiv lucrurile, faptul că versiunea Legiunii este adevărată sau nu constituie o chestiune abstractă, o teorie. Remarcile sună foarte aproape de ceea ce îi scăpa de obicei din gură lui Iorga atunci cînd se afla într-o stare de spirit agitată. (Adevărat sau nu, legionarii au crezut-o). "Pretextul" de care avea nevoie Călinescu i-a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
-ului (printre multe altele asemănătoare) poate fi găsită în "Neamul românesc", 2 iulie 1940 8 Mă refer la așa-numita școală de la Wisconsin din Statele Unite 9 "Time", 29 aprilie 1985, p. 29 10 George Orwell a condamnat în 1942 egocentrismul abstract al unora dintre intelectualii englezi în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Aceștia aduseseră în discuție patru sau cinci argumente care preziceau victoria naziștilor și a japonezilor. Orwell comenta că nici un om obișnuit nu gîndea astfel la timpul respectiv. "Asemenea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Șeicaru, "nesfîrșita tristețe din ochii lui Nicolae Iorga. Poate că îneca în truda sa neobosită întrebări privind existența și teama de moarte, refuzînd orice răgaz. Aceasta era motivația faptului că, aidoma oricărui romantic, Iorga prefera artele plasitice muzicii. Muzica era abstractă prin definiție, sensibilizînd infinitul, și acesta este motivul, aceasta este explicația dezinteresului aproape total al lui Iorga față de muzică" 18 Karl Göllner, profesor la Universitatea din Sibiu, student al lui Iorga atît în România cît și în Franța, își amintea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
constructivă numai dacă toate națiunile își vor purifica cu fermitate propriile sanctuare naturale". "Neamul românesc", 20 august 1906. Doi ani mai tîrziu, Iorga comenta participarea românească la întrunirea socialiștilor unguri: Timpul a trecut de mult peste idealurile economice metafizice și abstracte ale lui Karl Marx". El explica însă clar că nu li se poate interzice muncitorilor de a avea propriile lor organizații sindicale, deoarece în societățile capitaliste există nedreptăți uriașe. După părerea lui Iorga, soluția nu trebuie căutată în internaționalismul metafizic
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
să-mi trimiți scrisoarea prin bunăvoința agentului meu. Toate astea sunt fapte grăitoare, Charles. Și acum, din senin, mă pomenesc cu scrisoarea asta ciudată și ambiguă. Nu e decât o idee care ți-a trăsnit prin cap; scrisoarea este foarte abstractă. Probabil că, între timp, te-ai și răzgândit. Dacă aș veni să te vizitez, așa cum dorești tu, dacă aș veni numai pentru că tu ai chef să mă vezi, să experimentezi din nou compania mea, m-aș prăbuși iarăși în vechea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
vechiului, familiarului simț de posesivitate, dorința de a înșfăca și de a reține, care nu se manifestase în gândurile mele mai recente legate de Lizzie. Poate că fusese un miracol, sau poate mai curând o lipsă de imaginație, acea „idee abstractă“ de care mă acuzase ea. Asemenea reflecție nu făcea decât să-mi sporească iritarea împotriva lui Gilbert. Mă determina să accentuez și să definesc un instinct care până atunci fusese sublim de generos și de vag. Ciorovăiala dintre noi era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
să rostească orice promisiune. Și cât de mult aș fi dorit s-o strâng în brațe! Această îmbrățișare-fantomă mi-a rămas ca o bucurie ratată. (Trebuie să recunosc că, după ce am văzut-o, ideile mele au devenit mult mai puțin „abstracte“.) Da, poate că am procedat inteligent, și sunt satisfăcut de tăria mea. Dacă aș fi luat-o pe Lizzie în momentul acela, dacă aș fi acceptat acceptarea ei, problema lui Gilbert ar fi rămas în suspensie, și eu aș fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dulcea și înțeleaptă ta scrisoare, precum și la cele ce mi-ai declarat când ne-am întâlnit în turn. Trebuie să-ți cer iertare. Cred că, până la urmă, tu ai dreptate. Te iubesc, dar s-ar putea ca ideea mea oarecum «abstractă» (expresia îți aparține) de a ne reuni, să nu fie, pentru nici unul dintre noi, expresia cea mai potrivită a acestei iubiri. E posibil să nu aibă alt rezultat decât o stare de confuzie și de nefericire pentru amândoi. «Bănuielile» tale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
te pot lua și păstra așa cum am crezut, nu mai pot fi regele tău. Îmi pare rău că ți-am scris. Mi-ești foarte dragă, te iubesc, dar nu în felul ăsta. A fost doar o idee găunoasă, o idee abstractă, așa cum ai numit-o tu, ai avut perfectă dreptate, lucrurile n-ar fi mers, n-ar fi putut dăinui. Vezi tu, am întâlnit pe altcineva, nu pe Rosina, ci o femeie pe care am cunoscut-o și am iubit-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ar fi fost o prezență reală, și era mereu cu mine așa cum, în copilărie, Iisus fusese mereu cu mine. Mă gândeam cu intensitate la ea și totuși, iarăși din superstiție, în mod deliberat, mă gândeam la ea într-un fel abstract, reverențios. Îngăduiam amintirilor din trecut să apară și să dispară după bunul lor plac. Dar când era vorba de odiosul prezent și de prăpastia acelor ani de suferințe, imaginația mea devenea capricioasă [i discretă. Refuzam să mă las obsedat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
va fi un lucru foarte bun? — Nu sunt sigur, cum aș putea fi? Dar tu încerci să-mi vâri pe gât niște argumente care nu se referă la situația în sine. Tot ceea ce spui tu e tangențial, e un comentariu abstract. Tu ești cel care „povestește o poveste“. Eu mă aflu pe locul unde se petrec realitățile. — Mă rog, și care e argumentul tău? — Faptul că o iubesc. Că ea mă iubește. Așa afirmă. Și dragostea nu se bazează pe „dovezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
caz, nu-mi era foame. M-am gândit să ies după câteva cumpărături, dar nu știam ce zi din săptămână era. Mi se părea că auzisem niște dangăte îndepărtate, așa încât se putea să fi fost duminică. În chip cu totul abstract, m-am întrebat dacă n-ar fi bine să plec la Londra. Dar n-aveam nici un motiv special să mă duc acolo. Nu doream să văd pe nimeni și nu doream să fac nimic. Am ieșit în drum, ca să constat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
evadării mele. Nu puteam îndura spectacolul victimei plângăcioase, captive în cămăruța sordidă lipsită de ferestre, spectacol pe care-l revăd încă în coșmarurile mele. Imaginația iubiri mele a renunțat la Hartley cea reală și s-a consolat cu ideea total abstractă de „a accepta totul“, orbește. Acela a fost sfârșitul. Când am discutat împreună, Lizzie mi-a spus: „Desigur, o căsătorie poate să apară îngrozitoare în ochii altora, și totuși să fie un menaj bun“. Dar nu dețineam eu dovezile mele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
privilegii și fără discriminări, cât și principiului separației puterilor în stat. Se susține că este încălcat principiul egalității în fața legii și a autorității judecătorești, deoarece aplicarea acestor mijloace moderne de individualizare a pedepsei se face în funcție de limitele pedepsei stabilite în abstract de legiuitor, în loc să pornească de la individualizarea realizată de judecător, în funcție de pericolul social concret al infracțiunii săvârșite. Ceea ce trebuie să primeze, susține autorul excepției, nu este pedeapsă prevăzută de lege, ci aceea stabilită de judecător în funcție de pericolul social concret, de persoana
DECIZIE nr. 116 din 15 iunie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 alin. 3, ale art. 86^1 alin. 3 şi ale art. 86^7 alin. 3 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129471_a_130800]
-
inegalitate a cetățenilor în fața legii. Este adevărat că legiuitorul a dorit să evidențieze pericolul social deosebit pe care îl prezintă pentru societate infracțiunile intenționate pentru care legea prevede pedeapsă cu închisoarea mai mare de 12 ani. Acesta este pericolul social abstract, însă în procesul de individualizare a pedepsei ceea ce interesează cu prioritate este gradul de pericol social concret al faptei, evaluat de organele judiciare în funcție de vătămarea efectivă a valorii sociale, de urmărea produsă sau care s-ar fi putut produce în
DECIZIE nr. 116 din 15 iunie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 alin. 3, ale art. 86^1 alin. 3 şi ale art. 86^7 alin. 3 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129471_a_130800]
-
produce în condițiile săvârșirii faptei, de împrejurările acesteia, de persoana făptuitorului etc. Se mai arată că înseși dispozițiile art. 72 din Codul penal prevăd, drept criteriu de individualizare a pedepsei, gradul de pericol social concret al faptei, si nu pericolul abstract. De aceea, conchide instanță, ar fi mai echitabil să se revină la reglementarea anterioară, care prevedea posibilitatea aplicării măsurilor de individualizare prevăzute la art. 81, 86^1 și 86^7 din Codul penal în funcție de pedeapsă aplicată, si nu de pedeapsă
DECIZIE nr. 116 din 15 iunie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 alin. 3, ale art. 86^1 alin. 3 şi ale art. 86^7 alin. 3 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129471_a_130800]
-
de stat va fi completat și cu informațiile specifice prevăzute în anexa nr. 2. 22. Pentru domeniul (domeniile) prevăzut (prevăzute) la pct. 21, în care se aplică schemă de ajutor de stat, se vor prezenta următoarele informații: a) definirea generica, abstractă, a agenților economici care beneficiază în cadrul schemei de alocări specifice de ajutoare de stat; ... b) criteriile de calificare a agenților economici pentru a fi incluși în schema de ajutor de stat; ... c) definirea bunurilor sau a serviciilor și precizarea criteriilor
REGULAMENT din 6 martie 2000 privind forma, conţinutul şi alte detalii ale notificării unui ajutor de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127620_a_128949]
-
și a libertăților fundamentale și nici cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Referitor la critică adusă rolului procurorului în procesul penal, care pune în discuție imparțialitatea și independentă acestuia, Curtea observa că examinarea ei nu trebuie făcută în mod abstract, prin compararea unor concepte, ci prin analiza modului în care, în dreptul intern, prin reglementarea activității procurorului sunt sau nu garantate în realitate drepturile fundamentale ale omului în procesul penal. Prin organizarea procesului penal pe baza principiului contradictorialității, Codul de procedură
DECIZIE nr. 28 din 15 februarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 148 şi 236 din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 27 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129147_a_130476]
-
nr. 251/1996). Dispozițiile legale criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 136 din 21 octombrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, Curtea Constituțională, în cadrul controlului abstract, prealabil, de constituționalitate, a stabilit că dispozițiile art. 6 din Legea nr. 213/1998 sunt constituționale. În esență, Curtea a reținut în considerentele deciziei, între altele: "Condițiile pe care art. 6 din Legea privind proprietatea publică și regimul juridic al
DECIZIE nr. 282 din 30 octombrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139284_a_140613]