16,963 matches
-
Colecția ACADEMICA 187 Seria Sociologie Coordonatorul seriei Sociologie este Ion I. Ionescu Consiliul științific: ALAIN VILBROD, Brest, Franța; GILLES FERRÉOL, Poitiers, Franța; ALICE TOME, Lisabona, Portugalia; ANA KRASTEVA, Sofia, Bulgaria; BAUDOUIN HECQUET, Mons, Belgia; EMMANUEL JOVELIN, Lille, Franța, MARCHENRY SOULET, Fribourg, Elveția
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
în timp idei, principii și concepte operaționale proprii. Este o profesie 20, pentru că presupune și ține seama de toate atributele unei profesii: deține un corpus sistematic, organizat teoretic, de cunoștințe de specialitate; operează cu valori și simboluri comune; are instituții academice; se bazează pe un sistem legislativ și pe o dimensiune etică proprii; deține un profil profesional specific pentru a servi persoana în nevoie, în particular, și totodată pentru bunul mers al societății, în sens mai larg. "Asistența socială capătă un
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Colecția ACADEMICA Nr. 183 Seria Litere Antonio PATRAȘ (n. 1973) este conferențiar dr. la Catedra de Literatura română a Facultății de Litere, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iași. Coordonator al colecției de istorie literară la Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași; membru al
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
controlează nasturii hainei, îi suflă de pe guler un imaginar fir de păr, îl bate protector pe umăr și-l felicită mereu pentru diploma obținută la... Charlottenburg, și nu la Hohenheim (confuzia e voită, cu intenția de a diminua importanța acreditării academice ca atare). Deși aparent inofensiv, Lică joacă în plan narativ rolul de agent al intrigii, iar la nivelul întregului ciclu romanesc el este eroul negativ prin excelență, rivalul și persecutorul ascuns sub masca binefăcătorului (alt truc specific melodramei), care încearcă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
-l împiedică să fie mai energic și mai răspicat. În realitate, retractilitatea este semnul atitudinii critice care nu disprețuiește ceea ce întâlnește în cale. Căci atunci când e cazul, "gheara" acestui critic (care este tocmai calibrul său intelectual), tânăr șef de școală academică ieșeană, se vede de departe, și tăietura ei e nemiloasă. Cititorul să se îndrepte spre paginile care vorbesc despre ambiguitatea conceptului de "purificare" din estetica lui Aristotel și despre greșita interpretare nietzscheeană a semnificației corului antic, despre fondul melodramatic al
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cunoscut în lumea culturală autohtonă a celei de-a doua jumătăți a veacului al XIX-lea până către deceniul al patrulea al celui următor, străduindu-ne să nuanțam, să înțelegem cum funcționa sistemul universitar belgian, care era regimul titlurilor / diplomelor academice, cine erau beneficiarii lor din România, ce specializări li s-au părut la îndemână sau ce cariere au îmbrățișat, cât de mult se implică statul în sprijinirea tinerilor plecați la studii la Bruxelles, Gând, Liège ori Louvain, ce viața duceau
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Ț 038, Commission d'entérinement. Registre d'inscription. Droit dosarele nr. 1002, 1003, 1004 -, am căutat să semnalam, să trecem succint în revistă, câteva aspecte, spunem noi importante, pentru tema noastră. Astfel, am redactat câteva note cu privire la statutul titlurilor / diplomelor academice obținute de tinerii din România după ce studiau la Universitatea Liberă, sau in Belgia, în general (în acest context am stăruit și asupra legislației românești în privința recunoașterii diplomelor obținute în străinătate în domeniul medicinei și al ingineriei vezi Regulamentul pentru esaminarea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Gând (1923)5. Legea organică a învățământului superior (Loi organique sur l'enseignement supérieur) din 27 septembrie 1835 prevedea, printre altele, ca licențele ori titlurile de doctor erau conferite de un juriu central, constituit la nivel național pentru fiecare grad academic, în fața căruia se prezentau atât absolvenții universităților de stat, cât și cei ai instituțiilor libere de învățământ superior 6. Membrii acestui juriu, în număr de sapte, erau numiți, după cum urmează: Cameră Reprezentanților și Senatul desemnau câte doi, iar guvernul încă
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
notar, care se adăugau celor deja existente pentru fiecare domeniu în parte, adică de candidat și de doctor în drept, medicina, științe, litere și filosofie 10. După 17 ani, pe 20 mai 1876, intră în vigoare Legea cu privire la acordarea gradelor academice și a programei examenelor universitare (Loi sur la collation des grades académiques et le programme des examens universitaires), ce prevedea că universitățile recunoscute (adică acelea care aveau în compunere patru facultăți), indiferent de natură lor (libere sau de stat), să
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de examene de către responsabilii guvernamentali ai domeniului 11. Legile din 1876, iar apoi cele din 1890 și 1891 reglementau statutele juridice ale instituțiilor libere de învățământ superior și ale universităților de stat, făcând ca acestea să aibă drepturi și obligații academice similare. De aceea a fost menținut juriul central și s-a constituit o comisie specială, numită de Rege, alcătuită din doi consilieri de la Curtea de Casație, doi titulari ai Academiei de Medicină și câte doi reprezentanți ai claselor de stiinte
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
specială, numită de Rege, alcătuită din doi consilieri de la Curtea de Casație, doi titulari ai Academiei de Medicină și câte doi reprezentanți ai claselor de stiinte, respectiv de litere ai Academiei Regale de Stiinte și Arte Frumoase, ce valida titlurile academice conferite de universități, verificând dacă acestea au fost acordate în conformitate cu legea 12. Comisia specială de întărire a titlurilor academice ("Commission d'entérinement") verifica dacă diplomele emise de cele patru universități (Liège, Gând, Bruxelles Universitatea Liberă, nu și cea Nouă -, respectiv
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
câte doi reprezentanți ai claselor de stiinte, respectiv de litere ai Academiei Regale de Stiinte și Arte Frumoase, ce valida titlurile academice conferite de universități, verificând dacă acestea au fost acordate în conformitate cu legea 12. Comisia specială de întărire a titlurilor academice ("Commission d'entérinement") verifica dacă diplomele emise de cele patru universități (Liège, Gând, Bruxelles Universitatea Liberă, nu și cea Nouă -, respectiv Louvain), singurele care puteau elibera diplome cu valoare legală, îndeplineau condițiile reglementărilor din 1876 și 189013. Dar ce era
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
reglementărilor din 1876 și 189013. Dar ce era o diplomă cu valoare legală sau o diplomă legală? Este util să precizam în acest context că legislația relativă la învățământul superior din Belgia făcea încă din 1835 o distincție între gradul academic legal, care dădea titularului posibilitatea de a exercita o profesie în Belgia, și cel științific, care nu avea ratașat acest drept 14. Către a doua parte a secolului al XIX-lea diplomele științifice au fost destinate cu precădere străinilor (veniți
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
apoi mandatul a suferit o serie schimbări din perspectiva duratei, astfel că o persoană care obținea funcția putea inițial să fie reales o singură dată, apoi din 1910 de două ori etc.32 În 1891 Rectorul devenea, odată cu înființarea Consiliului Academic, președinte al acestui organism, fiind asistat de doi dintre predecesorii săi, care ieșiseră cel mai de curand din funcție. Consiliul Academic va fi dobândit ulterior un statut și mai clar de reprezentanta a corpului profesoral la nivelul conducerii Universității Libere
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
reales o singură dată, apoi din 1910 de două ori etc.32 În 1891 Rectorul devenea, odată cu înființarea Consiliului Academic, președinte al acestui organism, fiind asistat de doi dintre predecesorii săi, care ieșiseră cel mai de curand din funcție. Consiliul Academic va fi dobândit ulterior un statut și mai clar de reprezentanta a corpului profesoral la nivelul conducerii Universității Libere, ocupându-se strict de chestiunile didactice și științifice; Rectorul, Administratorul, Președintele și Vicepreședintele Consiliului de Administrație au constituit, incepand cu 1907
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
a doua parte a veacului al XIX-lea și în primele trei decenii ale celui care a urmat! Prezentarea felului în care au fost organizate și reorganizate facultățile, respectiv specializările din cadrul Univesității Libere ni se pare necesară pentru înțelegerea parcursului academic al studenților români, dar și a cunoștințelor, respectiv diplomelor pe care aceștia le-au dobândit la Bruxelles. Facultatea de Drept avea în programa de cursuri stabilită prin legea din 1835 enciclopedia dreptului, filosofia dreptului, instituții de drept român, Pandecte, drept
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
unui juriu central, a impus o asemenea asociere; de altfel, din 1835 și până în 1842 facultatea se numea Facultatea de Drept, Științe Politice și Administrative 43. Potrivit reglementării asupra învățământului superior din 15 iulie 1849 se instituia un nou grad academic, acela de doctor în științe politice și administrative, pe care, la Universitatea Liberă din Bruxelles, l-a asumat Facultatea de Drept 44. În 1876, o altă lege a învățământului superior, la care am mai făcut referire, lasă la latitudinea universităților
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
vot consultativ, doi reprezentanți ai studenților 92. Și aceasta deși unul dintre fondatorii Universității Noi, Edmond Picard, critică vehement prin ianuarie februarie 1894, în "Journal des Tribunaux", activitatea Consiliului de Administrație al Universității Libere 93. Fiind adept al unei libertăți academice și administrative totale, acesta șarja în "L'Étoile Belge" din 25 februarie 1899 spunând că Universitatea Nouă "nu avea nici reglementări, nici vreun sistem anume de vot în cadrul corpului profesoral și nu ar fi avut nici Rector (care, adăugăm noi
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
97. Universitatea Nouă s-a dorit a fi un experiment ce a lăsat o mare libertate de alegere atât profesorilor, în propunerea cursurilor (și amenajarea programelor de studii), cât și studenților, în alegerea prelegerilor. Din punctul de vedere al corpului academic al instituției în discuție (cu deosebire Edmond Picard), dar și a unei părți a cadrelor didactice rămase fidele Universității Libere (spre exemplu, Hermann Pergameni), obiectivul învățământului superior era acela de a disemină "știință pură sintetică", de a asigura o înaltă
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
în anumite perioade în recunoașterea diplomelor conferite urmare a unor studii bazate mai degrabă pe conferințe libere, exacerbarea academismului științific în dauna unei relaționări mai strânse a programei cursurilor cu activitatea practică, dar și chestiunile de identitate ideologică a corpului academic, mai apropiat de stânga politică, de socialismul militant, spre deosebire de liberalismul care a fondat și a menținut Universitatea Liberă 107 etc., au subminat proiectul Universității Noi. Aceasta și-a încheiat existența în 1919, după un sfert de secol, cănd dizidenții sau
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
1891, 1911 etc.) au avut ca obiectiv acordarea unei mai mari libertăți și autonomii instituțiilor de învățământ superior (inclusiv celor private), precum și diversificarea domeniilor, respectiv diplomelor. Reținem, ca exemplu, instituirea, prin legea din 15 iulie 1849, a unui nou grad academic, acela de doctor în științe politice și administrative (asumat, la Universitatea din Bruxelles, de Facultatea de Drept). Organizarea administrativă, dar și dezvoltarea conținutului științific al programelor de studii care funcționau la Universitatea Liberă, au fost favorizate de dobândirea unei mai
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
studenților (belgieni și străini). Reținem, pentru studenții străini (deci și pentru cei din România, de care ne vom ocupă mai departe) dificultățile de recunoaștere a diplomelor (mai ales în cazul celor emise de Universitatea Nouă), precum și existența a două grade academice distincte în reglementările de profil: titlul legal, care dădea deținătorului sau posibilitatea de a exercita o profesie în Belgia, și cel științific, care nu conferea acest drept. Prezența mai mare a străinilor printre titlularii diplomei științifice poate fi legată, așa cum
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Bruxelles (cu deosebire de la Universitatea Liberă), înființată în 1904 de Florian Becescu ne-au dezvăluit niște fragmente de viața cotidiană, care trimiteau mai degrabă la slăbiciunile și viciile omenești ale tinerilor studioși, decât la efortul lor de a atinge performanță academică sau de a-și construi o cultură a unei activități asociative. Dar asupra lor am stăruit mai îndeaproape în capitolul următor! În fine, am evocat, la încheierea acestui capitol, o formă de ajutor din partea statului român mai puțin cunoscută: pe
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
IV Fragmentarium epistolar. Câteva istorii ale unor studenți români de la Universitatea Liberă și de la Universitatea Nouă din Bruxelles Așa cum s-a văzut, în capitolele anterioare i-am adus în discuție doar pe cei care au reușit să încheie un parcurs academic complet și să obțină o diplomă de doctor ori de inginer la Universitatea Liberă din Bruxelles. Din păcate, nu am gasit până acum date seriale cu privire la tinerii români care obțineau diplome de licență ori diverse certificate de studii la Bruxelles
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
să se poată pronunța asupra nivelului de cunoștințe al candidatului "cu privire la partea matematică"6. A reușit în cele din urmă să se înmatriculeze, urmând "cu sârguința cursurile primului an al secțiunii de ingineri mecanici în cursul" primei părți a anului academic 1898-1899"7. Un an mai tarziu, Vasile Butză primea un alt certificat de asiduitate din partea Rectorului Universității din Liège, în care se specifică faptul că a frecventat regulat cursurile și exercițiile practice, obținând la examenele celui de-al III-lea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]