9,323 matches
-
agenda setting accentuează procesul de gatekeeping, de filtrare a informației, și minimizează felul în care este folosită această informație pentru a face evaluări politice. Cadrajele nu se limitează însă la selectarea informației care urmează să fie prezentată în cadrul știrilor, ci accentuează modul în care aceasta este decupată și "împachetată" în cadrul știrilor. Pentru Price și Tewksbury, stabilirea agendei (agenda setting) și activarea (priming) sunt radical diferite de încadrare (framing). Principala distincție conceptuală rezidă în diferența dintre accesibilitate (accessibility effects) și aplicabilitate (applicability
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
subiect în cadrul știrilor. Cadrajele din gândire se referă la cum interpretează indivizii aceste subiecte, cum le introduc într-o grilă proprie de lectură. Entman et al. (2009, p. 181) cataloghează aceste tipuri de cadraje ca scheme cognitive (schemata). Alți autori accentuează însă faptul că schemele noastre cognitive sunt modelate de cadrajele din știri. Druckman (2001) identifică două tipuri de cadraje care surprind acest proces: cadrajele de echivalență (engl. equivalency framing) și cadrajele de accentuare (engl. emphasis framing). Efectele de echivalență surprind
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
elementelor care condiționează efectele de încadrare, iar în această privință au fost testate empiric mai multe variabile considerate importante, cum ar fi cunoștințele legate de subiectele prezentate, credințele anterioare, relevanța personală a anumitor subiecte etc. Această nouă direcție de studiu accentuează faptul că, pe lângă importanța percepută a anumitor subiecte, cadrajele afectează și conținutul opiniilor legate de subiectele respective (Slothuus, 2008). De Vreese, Boomgaarden și Semetko (2011) nu exclud niciun moderator al efectelor de încadrare, concluzionând că încadrarea acționează atât indirect prin
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cât și la nivel social, atunci când expunerea poate influența procese sociale precum socializarea politică, luarea deciziilor și participarea publică. Un astfel de model integrator (de Vreese, 2012; D'Angelo, 2012; Matthes, 2012) surprinde aria vastă de aplicabilitate a cadrajelor și accentuează importanța abordărilor interdisciplinare, care să surpindă cele mai recente abordări atât din sociologie, din științele politice, cât și din științele cogniției. 7.3. Cadraje diferite: efecte diferite Un cadraj este, potrivit unor autori de referință în studiul cadrajelor, "o idee
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de ce încadrează mass-media subiectele politice într-o anumită manieră și care sunt consecințele? Un cadraj se referă la accentuarea anumitor aspecte ale unui subiect prezentat în cadrul știrilor. Cercetările cele mai cunoscute din domeniul cadrajelor media au demonstrat că știrile politice accentuează conflictele dintre partide sau politicieni (McManus, 1994) și aduc în prim plan considerentele strategice în detrimentul informației factuale (Cappella și Jamieson, 1997; Valentino et al., 2001). Există o literatură de specialitate consistentă dedicată efectelor pe care cadrajele media le au asupra
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
publicitatea electorală asupra deciziei de vot, axându-se pe două emoții de bază: entuziasmul și frica. Rezultatele arată că publicitatea care mizează pe entuziasm îi mobilizează pe votanți, și, în egală măsură, le polarizează preferințele, reconfirmându-le partizanatele inițiale și accentuând respingerea celorlalți candidați. Pe de altă parte, expunerea la un mesaj publicitar care mizează pe frică induce incertitudinea față de alegerea inițială, indivizii fiind mai înclinați să-și schimbe opțiunile politice (Brader, 2006, p. 342). 8.4. Legătura dintre emoții și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
342). 8.4. Legătura dintre emoții și cadrajele media Majoritatea literaturii de specialitate dedicate cadrajelor din media scoate în evidență procesele cognitive care explică efectele cadrajelor, ignorând rolul emoțiilor. O tendință recentă în studiul cadrajelor media recuperează emoțiile și le accentuează rolul în potențarea sau, dimpotrivă, minimizarea impactului cadrajelor (Chong și Druckman, 1997; Druckman și McDermott, 2008; Gross, 2008; MacKuen et al., 2005; Marcus, 2007). Totuși, Druckman și McDermott (2008) subliniază că impactul emoțiilor este diferit, în funcție de tipul emoției și de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
în timp ce cadrajele tematice plasează problema într-un context mai larg. Cadrajele episodice conțin un bagaj emoțional mai mare, utilizarea exemplelor făcându-i pe membrii audienței să empatizeze mai mult cu informația prezentată. Astfel de observații, adesea dublate de cercetări empirice, accentuează importanța integrării emoțiilor în arii de cercetare în care prevalează abordările cognitive. Preferințele politice ale indivizilor stau la baza procesului democratic. Nu este deci întâmplător faptul că cercetătorii dedică atâta atenție procesului de formare a atitudinilor politice. Există deja un
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
o mai mică disponibilitate pentru asumarea riscurilor (Lerner et al., 2004). Și alți cercetători care au studiat emoțiile semnalează aceeași nevoie de a face o distincție clară între stările emoționale deoarece acestea au un efect diferit. MacKuen et al. (2005) accentuează nevoia de a diferenția anxietatea de alte emoții negative, cum ar fi furia sau dezgustul. Stările emoționale pot condiționa impactul unui anumit cadraj. Celebrul model al inteligenței afective, propus de Marcus et al. (2000) susține că indivizii tind să fie
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Cele două subiecte alese au fost: creșterea taxelor școlare cu 50% (subiect intruziv) și acordarea subvențiilor pentru agricultură (subiect neintruziv). Urmând design-ul experimental, am formulat știrile fie i) într-o manieră neutră, factuală, fie ii) dintr-un unghi conflictual, accentuând opozițiile dintre părțile implicate. Cele șase articole folosite ca tratament experimental se regăsesc în Anexa 3. Fiecărui participant i s-a administrat aleatoriu unul dintre cele șapte tipuri de chestionare. Un număr aproximativ egal de participați a existat pentru fiecare
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
3. Ipoteze Cadrajele din știri axate pe conflicte se consideră că sunt, de regulă, mai puțin informative, consistente din punctul de vedere al informației prezentate decât cadrajele neutre, substanțiale 14 (Bennett, 2006), care se limitează la prezentarea evenimentele, fără să accentueze antagonismele dintre actorii implicați sau luptele și manevrele politice (Gross și Brewer, 2007). Pornind de aici, putem anticipa existența unor efecte diferite ale cadrajelor conflictuale în raport cu cadrajele neutre. Dat fiind că oferă imaginea unor organisme disfuncționale, este oarecum previzibil faptul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
vedere al cunoștințelor pe care le avem sau din punctul de vedere al trăsăturilor de personalitate, este evident că reacționăm diferit la informația prezentată în știri (Chong și Druckman, 2007, p. 7). Astfel de caracteristici pot influența, diminua sau, dimpotrivă, accentua, efectele cadrajelor axate pe conflicte. Bazându-ne pe astfel de indicii teoretice legate de elementele care moderează efectele cadrajelor din știri, delimităm cinci caracteristici individuale care considerăm că ar putea influența impactul cadrajelor conflictuale asupra încrederii politice, cinismului și activismului
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cercetării este dependența de media. În anii '80, autorii Sandra Ball-Rokeach și Melvin DeFleur (1976) au derivat din teoriile agenda setting și "utilizări și recompense" o nouă direcție teoretică, focalizată pe dependența de informațiile provenite din mass-media. Cei doi autori accentuează acutizarea nevoii de informație, mai ales în contextul unei lumi din ce în ce mai complexe, în interiorul căreia avem nevoie de reperele oferite de media. Variabila "dependență de media" a devenit clasică în cercetările dedicate efectelor mass-mediei, având o putere explicativă de tip predictiv
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
vorba despre conflicte legate de subiecte neintruzive și purtate într-o manieră civilizată. Schimburile de replici ostile sau atacurile la persoană (ambele ilustrate de cadrajele conflictuale necivilizate) par să îi țină departe pe tineri de viața politică și să le accentueze cinismul și neîncrederea. La antipod, disputele civilizate au un rol constructiv (influența asupra activismului este mai mare decât în cazul cadrajelor neutre, factuale) și îi mobilizează într-o mai mare măsură. Astfel de date se înscriu în continuarea mai multor
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
tip de răspuns emoțional. Sintetizând astfel de date, putem spune că știrile legate de conflicte necivilizate, mai ales dacă se leagă de subiecte de preocupare publică, declanșează furie și dezgust la nivelul publicului, emoții care se traduc într-un cinism accentuat față de politică. Legat a doua variabilă, încrederea politică, valorile obținute se găsesc în Tabelul 12. În cazul cadrajului "conflict intruziv necivilizat", predictorii semnificativi pentru încrederea politică sunt eficacitatea (încrederea în capacitatea de a înțelege și de a interveni în politică
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
datelor obținute și deci de potențialul lor de generalizare, credem totuși că am făcut un pas important în încercarea de a răspunde unei întrebări esențiale: "Cum influențează conflictele politice, așa cum sunt ele prezentate în știri, atitudinile și credințele politice?". Am accentuat în partea teoretică faptul că televiziunea exacerbează efectele incivilității și că un articol de ziar, chiar și legat de o controversă sau dispută acerbă, nu poate declanșa același nivel de stimulare fiziologică ca o știre televizată legată de un conflict
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
încrederii în politicieni și în instituțiile politice are un impact negativ asupra calității vieții publice dintr-o anumită societate. Pornind de la aceste constatări, am încercat să înțelegem de ce se întâmplă acest lucru. De ce persistă media în supralicitarea conflictelor politice care accentuează cinismul și neîncrederea în politicieni? Așa cum am subliniat, chiar dacă neînțelegerile și controversele politice sunt inerente unui sistem democratic, rolul mass-media ar trebui să fie acela de a le prezenta obiectiv, oferind informație cât mai aproape de un "nivel zero" al partizanatului
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Acest lucru se aplică și în contextul expunerii la conflictele din mass-media. Sintetizând, putem spune că cercetarea de față se înscrie în linia studiilor care susțin că predilecția spre informație negativă din știrile politice declanșează un fel de maladie publică, accentuând cinismul și neîncrederea în politicieni (Cappella și Jamieson, 1997; Mutz și Reeves, 2005). Supraexpunerea la conflictele din știri, erodează încrederea în instituțiile politice. Doi autori americani, Hibbing și Theiss-Morse (1998), au demonstrat faptul că indivizii, cu cât sunt mai dependenți
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
fatigue, o perimare a conflictelor, care le reduce puterea reformativă și potențialul mobilizator. Așa cum o indică foarte clar datele obținute, conflictele politice necivilizate, legate de subiecte cu relevanță personală, sunt semnificativ corelate cu cinismul și neîncrederea politică. Vrem însă să accentuăm faptul că, atunci când neîncrederea este deja înrădăcinată în mentalul colectiv, în conștiința publică, orice revelație suplimentară nu face decât să reitereze neîncrederea în instituțiile politice și în cei care le conduc. Faptul că, în general, conflictele din știrile folosite în cadrul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de față se confirmă deci, datele empirice susținând existența unui efect de tip cumulativ, rezultatul combinat al subiectului și stilului conflictelor din știri. În acord cu ipoteza video-malaise detaliată în partea teoretică ca media malaise -, datele noastre confirmă faptul că, accentuând opozițiile și neînțelegerile dintre participanți, mass-media scade apetitul pentru implicare politică. Focalizarea excesivă a știrilor politice pe scandaluri și conflicte, în defavoarea creării unei dezbateri autentice, scade încrederea cetățenilor în clasa politică. Conflictele din știri pot avea însă efecte pozitive asupra
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
filosofiei idealurile cognitive ale științei. Demersul filosofic, afirmă Wittgenstein, nu vizează explicarea faptelor sau a fenomenelor reale, ci numai clarificarea conceptuală, contribuind la înțelegerea deplină a unor subiecte controversate. Din această perspectivă, diferențele dintre limbajul filosofic și limbajul politic se accentuează și obligă la abordări distincte ale manifestărilor discursive specifice. H. Wald subliniază că "deși nu există un limbaj specific filosofiei, există totuși un specific al limbajului filosofic"91, în sensul că filosoful recurge la limbajul obișnuit, dar îl folosește în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la receptare. Emitentul politic tinde să ascundă sau să minimalizeze activitățile, faptele și motivele incompatibile cu imaginea de sine pe care o promovează. Pe această linie de interpretare, limbajul politic are rolul de a mistifica aspectele peiorative și de a accentua elementele favorabile legitimității în spațiul politic. Argumentare și conectori argumentativi în limbajul politic Vizând "direcționarea sau deturnarea destinatarului către o anumită concluzie"148, argumentarea este intrinsecă limbajului politic. În virtutea caracterului pragmatic, limbajul politic se definește ca ansamblu de strategii retorice
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
săbii așa-zise "cu limbă de crap" din cauza îngustării bruște a vîrfului, sau *topoare cu gaură care au putut servi drept monedă de schimb. Epoca bronzului corespunde așadar unor profunde mutații economice și sociale. Inventarea metalurgiei și dezvoltarea activităților agricole accentuează ierarhizarea societății, fapt relevat de bogăția unor morminte: mormîntul din La Colombine (Yonne) în care o femeie a fost îngropată cu toate bijuteriile sale. Schimburile comerciale întăresc contactele cu exteriorul. Probabil tot în acestă epocă apar primele forme de scriere
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
devine indispensabilă. În afară de aceasta, Marsilia înființează culturi noi precum măslinul și vița de vie, care devin un element esențial al peisajului agricol din Midi. Astfel, colonia phoceeană accelerează evoluția societăților indigene, favorizează un fenomen de protourbanizare și în același timp accentuează diferențele sociale în sînul grupurilor indigene. Această integrare, mai accentuată în structurile politico-economice ale lumii greco-latine, nu putea decît să faciliteze transformările datorate prezenței romane. DOCUMENT 1 Galia văzută de Cezar "Ansamblul pe care-l formează Galia se compune din
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
transformări (secolele al III-lea și al IV-lea) Invaziile barbare și disensiunile din sînul puterii romane provoacă o gravă criză în secolul al III-lea. Totuși Galia cunoaște o strălucită reînnoire în secolul al IV-lea. Însă reluarea invaziilor accentuează transformările lumii galice, unde regatele barbare se instalează în cursul secolului al V-lea. După începutul de criză sub domniile lui Marcus Aurelius și a lui Commodus, Galia își regăsește prosperitatea cu dinastia Severilor (193-235). Dar acest echilibru fragil este
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]