7,295 matches
-
continentală și abraziune, asociate unor mișcări epirocenetice active. Acestea vor declanșa procesul formării suprafețelor de nivelare, situate între 200 și 400 m. Etapă Cuaternara se remarcă prin: înălțări diferențiate pe compartimente, adâncirea văilor, apariția de forme carstice acumulări puternice în albii, dezvoltarea unor depresiuni. Un proces important, apărut odată cu accentuarea aridizării climei și care continuă și azi, e cel de pedimentație. Podișul Dobrogei de Nord se află sub influența condițiilor climatice cu pronunțat continentalism și a unui relief cu o morfologie
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
termină odată cu vărsarea râului în Mureș. În aval de Lunca Cernii traversează Cheile Cernii, apoi șesul aluvial pe care se află satele Hășdău și Dăbâca, pentru a ajunge printr-o vale săpata adânc, în lacul de acumulare Cinciș. În continuare, albia Cernei urmărește zona marginala a reliefului muntos, în dreptul comunei Teliucu-Inferior și iese în dreptul municipiului Hunedoara. În cursul superior, Cerna primește că afluenți principali Cernișorița (Lătoroasa), Negoiul, Valea Băltii (Bunila) și Vălărița. În aval de lacul de acumulare Cinciș, colectează apele
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
răul Cerna se compune din unități montane, cărora le sunt intercalate întinse spații depresionare cu caracter colinar. Valea Cernei, de la izvoare până la Lacul de acumulare Cinciș-Cerna este strâmta și adâncă, adică din cauza munților ce se apropie tot mai mult de albia râului, formând adevărate chei și defileuri. Între Teliucul-Inferior și Hunedoara, albia străbate un defileu stâncos. De la confluenta cu acest râu, albia Cernei se lărgește formând o frumoasă și fertila vale, mai largă cu cât se apropie de Mureș. Predomina fragmentarea
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
până la Lacul de acumulare Cinciș-Cerna este strâmta și adâncă, adică din cauza munților ce se apropie tot mai mult de albia râului, formând adevărate chei și defileuri. Între Teliucul-Inferior și Hunedoara, albia străbate un defileu stâncos. De la confluenta cu acest râu, albia Cernei se lărgește formând o frumoasă și fertila vale, mai largă cu cât se apropie de Mureș. Predomina fragmentarea reliefului, cu valori de 3km/km². Văile care fragmentează masivul sunt în general adânci și strâmte, atât din cauza calcarelor jurasice pe
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
zona localității Alun se află un important strat de marmură. Foarte necesare construcțiilor, nisipurile, balastul, piatra de construcție, care se găsesc în zonă, sunt extrase din dealurile Teliucului-Mic(acolo unde se află o carieră de piatră), Zlaștului, Hășdatului sau din albia râuliui Cerna. Subarboretumul este caracterizat prin prezența boschetelor de liliac sălbatic (Syringa vulgaris), care dau peisajului o notă caracteristică. Alături de liliac crește mojdreanul (Fraxinus ornus), alunul (Corylus avellana), cornul(Cornus mas), lemnul câinelui(Lygustrum vulgare), dârmozul(Viburnun lantana),lemnul râios
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
afirmă că forma mai veche a fost "Glavaciov". În secolul al XVI-lea apare forma "Glavaciog", iar forma "Glavacioc" apare după secolul al XVIII-lea. O legendă locală pune originea denumirii pe seama găsirii craniului ("gleava") unui boier străin ("ciocoi") în albia râului Glavacioc. Despre mănăstire nu există date certe cu privire la înființarea ei, dar se consideră că este din vremea lui Mircea cel Bătrân. Prima atestare documentară a Mănăstirii Glavacioc datează din anul 1441, când Vlad Dracul întărește proprietatea mănăstirii asupra unui
Mănăstirea Glavacioc () [Corola-website/Science/306351_a_307680]
-
cele subterane și preconizând sisteme de reîmprospătare a apelor subterane din resursele de suprafață. De asemenea, el s-a preocupat și de gospodărirea debitelor solide, care aveau influență atât asupra colmatării lacurilor de acumulare, cât și asupra proceselor morfologice ale albiilor. O a doua contribuție teoretică importantă a lui Andrei Filotti a fost cea a unei abordări sistemice, în care se punea accentul pe definirea modului de conlucrare între diferitele elemente ale unei scheme de amenajare. Astfel, dacă până în 1959 diferitele
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
definit orientările generale ale secției și planul de lucru pentru primii ani de activitate. În paralel cu activitatea de proiectare, în anul 1971, Andrei Filotti a fost numit asistent al Prof. Ion Teodorescu la Catedra de Îndiguiri și Regularizări de albii și gospodărire a apelor a Facultății de Îmbunătățiri Funciare din cadrul Institutului Agronomic Nicolae Bălcescu. În anul următor, după transferul lui Ion Teodorescu la Institutul de Construcții, Andrei Filotti a preluat catedra, predând cursul de Îndiguiri și regularizări de albii, precum și
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
de albii și gospodărire a apelor a Facultății de Îmbunătățiri Funciare din cadrul Institutului Agronomic Nicolae Bălcescu. În anul următor, după transferul lui Ion Teodorescu la Institutul de Construcții, Andrei Filotti a preluat catedra, predând cursul de Îndiguiri și regularizări de albii, precum și cursul de Gospodărirea Apelor. Acesta a fost primul curs de gospodărire a apelor dintr-un institut de învățământ superior din România. În anii următori, Andrei Filotti și-a publicat cele două cursuri. Andrei Filotti și-a continuat activitatea didactică
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
De asemenea pot fi asociații de gospodărire a bazinelor versante care se preocupă de modalitățile de utilizare a suprafeței bazinului versant pentru a obține efecte ca reducererea undelor de viitură, reducerea eroziunilor de sol, a antrenării aluviunilor și a colmatării albiilor etc. Asemenea acțiuni impun un amplu program de orientare a populației astfel încât să înțeleagă importanța problemelor și să se implice direct în rezolvarea lor. În concepția lui Andrei Filotti, asemenea acțiuni nu elimină necesitatea lucrărilor de investiții în gospodărirea apelor
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
două gări secundare, Gara Mică Cluj-Napoca (situată în imediata apropiere a Gării Centrale) și Cluj-Napoca Est. Clujul este deservit de un aeroport internațional, Aeroportul Internațional Cluj-Napoca, amplasat în partea estică a orașului,în cartierul Someșeni între strada Traian Vuia și albia râului Someșul Mic (la 6 km distanță de centrul orașului). Aeroportul asigură anual un trafic de aproximativ 1.000.000 de pasageri, din care două treimi pe cursele internaționale. În 2004 au început lucrările la o nouă autostradă, pe ruta
TranSport în Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306400_a_307729]
-
castanul comestibil și vegetația de tip mediteranean. Ieșind din dreptul pădurii, malul abrupt din dreapta - Muntele Căpățânii și străjerul din stânga - Muntele Parâng, vestesc intrarea în Cheile Oltețului. Drumul forestier, de utilitate publică, urcă lin, paralel cu râul Olteț, care, din abisul albiei sale, desparte cei doi munți frați, săpând încă veritabile chei, cu pereți verticali, pe lungimea totală de 3 kilometri. După 200 - 300 metri de urcuș prin Cheile Oltețului, în dreapta, se deschide o poartă de dimensiuni impresionante, a cărei amenajare ne
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
În primăverile și toamnele ploioase sau cînd topirea zăpezilor se făcea brusc, Dâmbovița făcea pagube importante pentru bucureșteni. O altă cauză a revărsărilor era faptul că la intrarea și la ieșirea apei în și din oraș, erau numeroase mori pe albia Dâmboviței. Morile potoleau într-o măsură oarecare apa rîului dar exercitau și o presiune la suprafața apei, împingînd-o peste maluri. Prima însemnare documentară despre o inundație mai mare provine din timpul domnitorului Gheorghe Duca .<br> În timpul domniei lui Alexandru Moruzi
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
și revărsările din 1954 și din 1998. Ultima dintre acestea a fost cea mai mare inundație din secolul XX și a lăsat fără adăpost peste 14.000.000 de oameni. În anul 1997, Yangtze a fost redirecționat într-o nouă albie și au început lucrările de construcție la barajul uriaș Sanxia. Complexul va fi finalizat în anul 2009 și cuprinde, pe lângă barajul cu lungimea de peste doi kilometri, un lac de 660 de kilometri lungime (aproximativ distanța dintre Constanța și Cluj-Napoca) și
Yangtze () [Corola-website/Science/305882_a_307211]
-
Priveliștea stâncilor, care se înalță spre cer la o înățime de 900 de metri, este greu de descris în cuvinte. Al treilea defileu, Xiling, este cel mai lung . Cu cât Yangtze se apropie mai mult de orașul Wuhan, cu atăt albia este mai lată. Dintre defileurile mai mici formate de Yangtze, demn de atenție este ""Defileul de Smarald"" din apropiere de Wuhan, care se întinde pe o distanță de 6800 km patrati,care sunt in continuare descendentul fluviului URIN.
Yangtze () [Corola-website/Science/305882_a_307211]
-
țăranilor este de 228 deseatine. În afară de această suprafață a mai intrat și pămîntul sub biserică, cimitir, casele preotului, diaconului, palamariului, două case moșierești, o cîrciuma în total 10 deseatine 150 sajini. Sub drumuri și străză 4 deseatine 356 sajini, sub albia rîulețelor 5 deseatine 487 sajini. III Locuitorii satului Cucueți se folosesc pentru adăpatul vitelor, oilor animalelor domestice de rîul Camencuța și de iazul arendatorului s. Cucueți. Ei nu au dreptul să folosească aceste ape în folosl personal pentru prinsul peștelui
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
X-lea, l-a declarat un fiu al familiei de´Medici rezultat dintr-o căsnicie secretă. Astfel Giulio a putut să ocupe fel și fel de funcții profitabile. De pildă, era: arhiepiscop de Florența (din 9 mai 1513), episcop de Albia (1513-15), arhiepiscop de Narbonne (din 14 februarie 1515), administratorul apostolic al episcopatului Albenga (1517-18), episcop de Bologna (1518), administratorul apostolic al episcopatului Embrun (1518), administratorul apostolic al episcopatului Ascioli Piceno (1518), episcop de Eger (1520 -23) și administratorul apostolic al
Papa Clement al VII-lea () [Corola-website/Science/305439_a_306768]
-
Peșterii de la Toaia. După stabilirea drenajului subteran dintre Peștera de la Toaia și Izbucul Dămișenilor, în jurul ponorului de la Toaia s-au instalat procesele de excavare a viitorului cadru depresionar. Ca urmare, în timp ce suprafețele carstificabile erau supuse unui intens proces de coroziune, albiile pâraielor, ce evoluau pe cristalin, se adânceau progresiv prin eroziune, determinând formarea unei cuvete largi și adânci" (Rusu T., Carstul din Munții Pădurea Craiului). Principalele culturi care se practică în arealul Depresiunii Damiș sunt cele ale cartofului, secarei, grâului, ovăzului
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
o răscoală. Armatele răsculate, formate din iobagi români și unguri au înfrânt mai întâi nobilimea condusă de comitele Ștefan Bathory și episcopul Nicolaie Csaki, dar au fost înfrânte lângă Timișoara de comitele Ioan Zapolya. Gheorghe Doja a încercat să schimbe albia Begăi pentru a se putea apropia mai ușor de cetate, dar nu a reușit și a fost înfrânt. Se spune că locul unde Doja a suferit o cumplită moarte, fiind pus pe un scaun din fier înroșit și ars de
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
fost efectuate mai multe lucrări de regularizare a cursului râului Jijia. Astfel, în aval de localitatea Chiperești, apare o bifurcație (nod hidrotehnic) a Jijiei, o parte din debite (așa-numita "Jijia veche") pornind spre Gorban și altele ("Jijia nouă") - pe albia nouă - spre Moreni. Începând din dreptul localității Chiperești, a fost deviat cursul râului Jijia prin executarea unui canal, care are rolul de a dirija Jijia (inclusiv Bahluiul) direct spre Prut în amonte de Moreni. Aici a fost amenajată o albie
Râul Jijia, Prut () [Corola-website/Science/301490_a_302819]
-
albia nouă - spre Moreni. Începând din dreptul localității Chiperești, a fost deviat cursul râului Jijia prin executarea unui canal, care are rolul de a dirija Jijia (inclusiv Bahluiul) direct spre Prut în amonte de Moreni. Aici a fost amenajată o albie nouă, cuprinsă între două diguri. Cursul vechi al Jijiei, foarte meandrat de la Chiperești în aval, are o lungime de 56 km și este cursul natural al râului. Cursul inferior a fost modificat, tăindu-se diferite coturi ale râului și efectuându
Râul Jijia, Prut () [Corola-website/Science/301490_a_302819]
-
coada șoricelului, volbură, măturică, pelin, laptele cucului, ceapa ciorii. La marginea pădurii Bercica, sau pe coasta D. Bobului și D. Viilor, cresc porumbarul, măceșul și mărăcinișuri. Datorită condițiilor de umiditate ridicată a solului, naturii aluvionare a acestuia, lunca Oltețului ocupă albia majoră a acestuia. Vegetația arborescentă este alcătuită din plopi, arini negrii, sălcii, răchite numite zăvoaie. Aici arbuștii sunt alcătuiți din sânger, soc, gheorghinari, măceși, iar stratul ierbos este alcătuit din mur, laptele cucului, coada vulpii, firuța și pirul. De asemenea
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
a încălzit, gheața a început să se topească masiv, iar râurile aveau debite deosebit de mari, cu mare putere de eroziune și transport de aluviuni. Pietrișul de prund, se află și sub satul Vlăduleni și are grosimi de circa 20 m. Albia Oltului era lată din Vlăduleni și până în malul de la Ipotești. În urmă cu circa 300 de milioane de ani, pe aici trecea un lanț muntos, ce ținea din Dobrogea și până în Franța, numit de geologi azi Munții Hercinici. Ulterior, o
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
configurație din punct de vedere al folosințelor : total teren: 184,0 ha (100%) din care arabil 118,74 ha (64,5%), fâneață 19,29 ha (10,4%), livadă 1,39 ha (0,8 %), alte terenuri (vatra satului Bezidul Nou, drumuri, albie p. Cușmed) 44,57 ha (24,2%). Deschiderea șantierului a avut loc în anul 1975, lucrările au fost sistate în 1977, fiind reluate în anul 1984. Punerea în funcțiune a lucrărilor și realizarea indicatorilor s-au finaliza în anii 1988-1989
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
pe versantul drept, parțial în umărul drept al barajului. Descărcătorul este deschis și a fost dimensionat pentru evacuarea debitelor maxime atenuate la asigurarea de 1% (18 m/s) și asigurarea de 0,1% (182 m/s). Aval de barajul Bezid, albia pârâului Cușmed a fost amenajată local în zonele cu taluze prăbușite, prin protecție cu piatră, iar în rest s-a prevăzut o protecție vegetală. Calibrarea albiei s-a efectuat la debitul de 1%, atenuat prin acumulare (corespunzător clasei de importanță
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]