7,971 matches
-
sau să fie amenințată de orice alt pericol. 5.2. Elementele de prindere ale vehiculelor și dispozitivele de tractare trebuie să fie astfel dimensionate și realizate încât, în condițiile cele mai nefavorabile: a) să nu deterioreze cablul; ... b) să nu alunece, cu excepția situației în care alunecarea nu afectează semnificativ securitatea vehiculului, dispozitivului de tractare sau a instalației. ... 5.3. Ușile vehiculelor (bene, cabine), trebuie să fie proiectate și realizate pentru a putea fi închise și zăvorâte. Podeaua și pereții acestor vehicule
HOTĂRÂRE nr. 433 din 30 aprilie 2002 privind stabilirea condiţiilor de punere în funcţiune a instalaţiilor de tranSport pe cablu pentru persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142348_a_143677]
-
20° pentru clasa 1 și 30° pentru clasa 2. Inclinarea secțiunii longitudinale a planului generatoarelor superioare ale rolelor de ghidare nu trebuie să fie mai mare de 10% pentru clasa 1 și 20% pentru clasa 2, astfel încât produsul să nu alunece. Pentru clasa 1 rolele de cântărire și rolele de transport situate imediat înainte și după platformă de cântărire trebuie să fie montate pe bile de rulment sau pe orice tip de lagăr similar; alinierea acestor role de ghidare pentru o
NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ CEE din 8 iulie 2002 "NML CEE-75/410 Aparate de cantarit cu totalizare continua". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145333_a_146662]
-
mâna situată în partea spre care se dorește realizarea virajului, se aduce pe volan la ora 12 și începe să tragă de acesta pentru a-l roti și astfel a înclina roțile de direcție. Cealalta mână, slabește volanul și culisează (alunecă) pe acesta spre ora 6, pentru a-l prelua de acolo și a-l roti în continuare prin împingere până la ora 12, loc în care se face schimbarea de priză. Pentru revenire se fac mișcările inverse. Exemplu viraj dreapta: mâna
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
nylon-ul, mătasea, Ethibond®, Mersilene® etc, în general cu dimensiunea 3-0 sau 4-0. Firele monofilament au avantajul unei treceri mai ușoare prin tendon și a unei reactivități mai reduse, dar nodul lor este mai puțin sigur și mai voluminos. Firele multifilament alunecă mai greu, dar riscul de a scăpa nodul este mult mai mic. Pentru surjetul epitendinos, firul preferat este cel de PDS 6-0. Rolul său nu este numai de a elimina orice neregularitate de contur la nivelul linei de sutură pentru
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
-a nu te mai uita?” (M.Eminescu, I, p. 127) sau anulând omonimia cu nominativ-acuzativul: „Din valurile vremii, iubita mea, răsai.” (Ibidem, p. 213) În flexiunea verbală, intonația caracterizează modul imperativ, anulând omonimia cu indicativul: „Cobori în jos, luceafăr blând/Alunecând pe-o rază” (Ibidem, p. 171) sau în redundanță cu expresia dezinențială: „Tu te coboară pe pământ, / Fii muritor ca mine.” (Ibidem, p. 173) Accentul anulează omonimia dintre prezent și perfectul simplu la persoana a III-a a indicativului prezent
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tot.” (C. Hogaș) Din punct de vedere morfologic, capacitățile flexionare ale semiauxiliarului a putea sunt cu mult mai dezvoltate decât ale verbului a trebui, dar limitate, totuși, în comparație cu ale verbului predicativ a putea; se întrebuințează la prezent, indicativ: Poți să aluneci dacă nu ești atent, potențial-optativ: Ar putea să aibă vreo 20 de ani... sau la imperfect indicativ, cu valoare de potențial: Puteam să-i spun orice, el nu se supăra. Unele valori modale implică totdeauna aceeași formă temporală a semiauxiliarului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
temporală a semiauxiliarului; astfel, irealul și dezaprobarea sunt introduse în sintagma predicatului compus numai de imperfectul indicativ sau de perfectul potențial al semiauxiliarului, sinonime între ele și conținând în însăși semantica lor temporală posibilitatea exprimării acestor valori modale: Putea să alunece și să-și frângă gâtul. Cel mai adesea, semiauxiliarul a putea se construiește cu modul conjunctiv: Poți să mă bați, eu tot nu plec. Sunt, însă, destul de frecvente sintagmele cu verbul principal la infinitiv; în structura acestora, pe de o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
imperfectiv -tema de imperfect cobora-:- cobor-a-m, ved-ea-m La prezent, opoziția perfectiv-imperfectiv se neutralizează, în plan gramatical. Rămâne o componentă implicată în planul semantic al verbelor, în funcție de înscrierea conținutului lor lexical în opoziții precum: punctual (momentan) - durativ: cade vs alunecă. La viitor, opoziția aspectuală se suprapune opoziției temporale viitorul I - imperfectiv/viitor II (anterior) - perfectiv: Voi cânta/Voi fi cântat. Celelalte moduri, datorită conținutului lor semantic, rămân înafara opoziției aspectuale. Opoziția perfectiv-imperfectiv stă în legătură și cu alte opoziții, precum
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
repentru exprimarea sensului frecventativ, iterativ ® pluralitatea acțiunii: a vedea/a revedea, a calcula/a recalcula, a scrie/a rescrie, a veni/a reveni etc. Pentru sensul „incoativ”, limba română recurge la prefixul (lexico-gramatical) a-, în structura verbelor a adormi, a aluneca. Observații: Prefixul reare în mod frecvent natură lexico-gramaticală; reluarea acțiunii înseamnă totodată și introducerea unor schimbări calitative: a reorganiza înseamnă a organiza din nou, dar altfel, iar în structura unor verbe își pierde total sensul „iterativ”: a reieși = a rezulta
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
forme verbal-nominale: infinitiv, participiu, supin și gerunziu: „Peste păduri tot mai des focuri, focuri Dansează sălbatice, satanice jocuri.” (N. Labiș) „Pasăre-n zbor și clopot care bate / aș vrea să-mi fie glasul.” (M. Isanos) „- Cobori în jos, luceafăr blând, / Alunecând pe-o rază.” (M. Eminescu) Sub aspect semantic, de cele mai multe ori, regentul este condiționat fundamental de prezența determinantului 29; în funcție de realizarea concretă a acestuia, de particularizările semantice pe care le introduce determinantul, regentul poate guverna alte relații de dependență sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
erau considerați particule eterne și indivizibile, cu dimensiuni mici ce nu pot fi micșorate. Democrit considera atomii diferitelor substanțe ca fiind în esență identici, dar diferența era determinată de felul suprafeței acestora. Așa de exemplu, atomii de apă-netezi și rotunzi-pot aluneca unii pe lângă alții, formând un corp fluid; atomii de fier aspri și dințați-se desprind unii de alții și formează un corp solid. Atomii se mișcă continuu, iar transformarea corpurilor rezultă din unirea sau separarea atomilor. Robert Boyle (16270-1691) introduce
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
cutie cu fereastră În zadar te uiți la mine Spune vești în casa noastră. Că te vezi numai pe tine. Are foi și nu e pom Dacă-l uzi el face spumă Îți vorbește și nu-i om, Și-ți alunecă prin mâna. Da povețe, sfaturi multe Celor ce vor să asculte. Os cu dinții subțirei Un arici mititel Aranjam părul cu ei. Curățăm dinții cu el. Se găsește în ghiozdane O sticluța cu vopsea Purtând gume și creioane. Da penițelor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
în apropierea adversarului jucătorul care efectuează deposedare se interpune între adversar și minge atunci când distanța față de minge permite acest lucru. Dacă această distanță nu permite interpunerea între adversar și minge se trece la deposedarea prin alunecare. Jucătorul care efectuează alunecarea alunecă pe șezut, pe partea laterală a piciorului dinspre adversar, picior care este puternic flexat din genunchi. Brațele au o poziție naturală care mențin poziția corpului în echilibru, moment în care piciorul din exterior execută o mișcare de întindere pentru a
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
rotește poartă denumirea de indus. Schema de rotire uniformă a cadrului metalic dreptunghiular, într-un câmp magnetic uniform de inducție magnetică ? creat de un electromagnet: Spira dreptunghiulară la capete este prevăzută cu două inele metalice C1 și C2 care alunecă în timpul rotirii sub două lame L1 și L2. Circuitul electric de la bornele lamelor elastice se închide printr-un bec sau galvanometru. În cazul acestui experiment, inducția magnetică ? creată de stator este constantă în timp, dar variază unghiul dintre normala
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
rotirea uniformă a unui cadru metalic dreptunghiular, în jurul axei de simetrie OO’ într-un câmp magnetic uniform, perpendicular pe liniile inducției magnetice ? , produs de un electromagnetic NS. Capetele cadrului sunt sudate la două inele M și M´ , ce pot aluneca sub două lamele PP´ , ce sunt legate mai departe la bornele unui galvanometru (mA) pentru punerea în evidență a existenței curentului indus cât și a sensului. La baza producerii curentului alternativ, stă fenomenul de inducție electromagnetului în care energia mecanică
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
crucial tonalitatea de mi major a finalului, alături de fermitatea cadenței (măsurile 147 - 157) conturează acel tablou consacrat al naturii de „după furtună”, în care regăsim strălucirea scânteietoare a soarelui ce reflectă pe suprafețele umede, în timp ce picăturile de ploaie încă mai alunecă de pe frunze. Capitolul II Images, I ère série 1905 II.1. Reflets dans l’eau (Reflexii în apă) Declanșând reale analogii cu renumitele studii compoziționale realizate de pictori precum Manet, Monet, Renoir sau alți reprezentanți iluștri ai curentului impresionist francez
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de scriitură. Astfel, observăm cum proiecția unei noi dilatări spațio-temporale se asociază ambitusului extins, alternării de registre, precum și stabilizării temporare în tonalitatea do major. De asemenea, disonanța secundelor mari accentuată de insistenta repetiție a acestora face ca stridența sonoră să alunece spre o adevărată violență acustică, amplificând în mod semnificativ impactul emotiv resimțit de auditor. Dar, imaginea acelei monumentalități copleșitoare se estompează curând într-o evanescență ce conduce până la dispariția definitivă (pp, più pp și ppp). Menținerea prelungită a armoniilor proiectate
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
În același timp, Paul Roberts nu exclude și posibilitatea unei adaptări muzicale a tehnicii de îmbinare specifică clișeelor cinematografice, a căror apariție fascinase, de altfel, întreg mediul cultural de la sfârșitul secolului XIX. Sarcasmul, cu o ușoară nuanță de umor ce alunecă adeseori întrun sentimentalism pasional, determină un contrast evident de atmosferă în contextul înlănțuirii preludiilor. Astfel, La sérénade interrompue necesită, la nivel interpretativ, o demarcare de cele trei preludii anterioare (pauză intermediară). În pofida acestei schimbări de stare, remarcăm relația „intimă” ce
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sens descendent), precum și prin aportul sonorității disonante a intervalului de cvartă mărită plasat în debutul celui de-al treilea motiv, realimentând în mod evident stridența sonoră. Astfel, asistăm la un ritual magic șoptit de rezonanțele misterioase ale vibrațiilor celeste ce alunecă pe razele luminii selenare, aurind conturul formelor în tainica feerie a nopții. La nivelul primei măsuri, efectul pedalei de rezonanță se va activa în mod anticipativ (pe parcursul pauzei introductive) în scopul de a evita o accentuare inoportună a acordului de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
strălucitor, insolubil în toți solvenții, reactivitate chimică foarte scăzută(practic inert) Grafitul: * punct de fierbere ridicat, este în stare solidă chiar la 4100șC * duritate mică, 1 pe scara Mohs, planele paralele de atomi sunt legate prin forțe foarte slabe, care alunecă, clivează, lăsând urme pe hârtie * densitate 2,2 g/cm3 * conduce curentul electric și căldura * opac de culoare neagră, insolubil în toți solvenții, mai reactiv decât diamantul Alegeți răspunsul corect: 1. Gazele rare formează rețele: a) atomice; b) moleculare; c
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
simultană a unor sentimente contradictorii. Eroul trăiește falsificându-se pe sine în fiecare clipă iar pentru că această minciună trebuia să poarte un nume, Hoban îi dă numele de „luciditate”. Din nefericire pentru ea, Irina, prea tânără și prea puțin experimentată, alunecă în capcana întinsă de Sandu. Personajul masculin rămâne interior vid și sterp și chiar pervers și crud. Zbuciumul inutil al lui Sandu și tristețea lui vine din superficialitatea de înțelegere și nuditatea seacă a inteligenței sale. Cultivat, inteligent, cazuist sentimental
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
schematic gospodăria bunicii, fără elemente prea precise care ar individualiza: „un gard de lemn, în dosul lui o grădină mică de brazi, o casă mare, fastuoasă, iar copacii coboară până jos, până la iaz.” Se produce un transfer de conștiință, naratorul alunecă în conștiința bunicii, pentru că ambii au aceeași suferință. Bunica lui Sandu are tabieturi, citește ziarele, „o interesează tot ce se întâmplă pe fața pământului”, are convingeri politice pentru că „liberal a fost bunicul fără nici o tranzacție”,și preferă romanele istorice pentru că
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
treptată a spațiului. Mai întâi bunicul a batut portița în cuie, pentru că intrau evreicile și furau flori. Pământul a fost vândut și așa au rămas numai cu grădina, loc în care bunica nu mai poate ajunge, de teamă că va aluneca: „Tot mereu se va reduce spațiul pentru dânsa.” Bunica și Sandu împart aceeași teamă de moarte și dincolo de realitatea acesteia nu există nici o formă de transcendent, cum ar fi o viziune creștină asupra vieții de apoi. Sfârșitul apare ca o
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
22, aprilie, 1998 Pâinea și cuțitul În calitatea mea de „feministă de serviciu” în tot soiul de situații, m-am gândit o vreme ce reacție aș putea avea față de articolul lui Mircea Dinescu: „Vaca și inorogul”. În stilul său savuros, alunecat în „Ciao Darwin”, Dinescu insultă o consilieră prezidențială (Elena Udrea) căreia îi spune „vacă”, o vede din perspectiva „ugerului” și a „copitelor date cu ojă”. După primul moment când am vrut să reacționez, m-am mai documentat puțin, am aflat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
plastică a orbitei după exenterație subtotală, cum ar fi: - plastie palpebrală pe dynamic mesh de Titan (fig. 4.243); - plastie palpebrală pe proteză de exenterație subtotală. În cazul exenterațiilor totale, rezolvarea plastică a orbitei poate presupune: - plastie cu lambou frontal alunecat pe dymanic mesh de Titan; - proteze de material plastic pe rame de ochelari; - proteze mobile electromecanice complicate în cazuri excepționale. TUMORILE CEREBRALE LA VÂRSTA PEDIATRICĂ IOAN ȘTEFAN FLORIAN, ALEXANDRU VLAD CIUREA, ATTILA KISS Copilul nu reprezintă un adult mai mic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]