7,030 matches
-
a spectatorilor cu un canon comun, exploata acum complexele culturale ale unui public de neofiți - incapabili de distincții argumentate Între „bun” și „prost”, dar urmând entuziaști imperativele modei. Nu era o situație atât de nemaivăzută cum afirmau pesimiștii din cultură: anxietatea ușor de exploatat a păturii de nouveaux riches semidocți constituie o sursă a umorului În teatru și În literatură Încă de pe vremea lui Molière. Nouă era scara continentală a transformării culturale. De la Barcelona la Budapesta, componența publicului era șocant de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de lideri de opinie. Publicul european (spre deosebire de unii oameni de stat din Europa) se opunea cu Înverșunare invaziei irakiene din acel an, precum și liniei de ansamblu a politicii externe americane așa cum a fost ea formulată de președintele George W. Bush. Anxietatea și indignarea izvorâte din această opoziție, deși Împărtășite și exprimate de mulți intelectuali europeni, nu au fost orchestrate sau articulate de ei. Unii scriitori francezi - Lévy, din nou, sau Pascal Bruckner - refuzau să condamne Washingtonul, pe de o parte, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mod voluntar sau (mai frecvent) cu forța, aceste comunități au fost grupate În state. După experiențele din 1914-1945, europenii de pretutindeni au simțit o nevoie imperioasă de a avea un stat: politica și agendele sociale ale anilor ’40 reflectă această anxietate. Însă, odată cu prosperitatea economică, pacea socială și stabilitatea internațională, această nevoie s-a evaporat treptat. În locul ei s-a instalat suspiciunea față de intruziunile autorităților publice: oamenii Își doreau acum autonomie individuală și libertatea inițiativei private. Mai mult, În era superputerilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o rostire incantatorie -, vocea lirică relatează datul trăirii sau imaginării și îl suie pios în mit. Rezultă un lirism cu precădere elegiac al existenței, în care sunt „toate primite în voia lor lumească”, nu fără zvâcnetul conștiinței rănite de limitări, anxietate, nedumeriri. În prozodie predilect tradițională, cu o scenografie calofilă riscând desuetudinea („Geea se scufundă în mări, reapărând/ cu insule albastre de cer și de cuvânt/ prin ochiul apei care o visează”), se articulează astenic un lamento pentru osânda „morții în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
măsoară activitatea fluxului cerebral cortical și este utilă în diagnosticul de stroke, a traumelor cerebrale și efectele abuzului de droguri. Tehnica „3D active brain image” este utilă în detectarea ariilor cu hiperactivitate, fiind utilă în diagnosticul convulsiilor, tulburărilor obsesiv compulsive, anxietății și a unor forme de depresie. Astfel, în interpretarea unei investigații „brain SPECT cerebrale” se urmăresc ariile cu activitate crescută, ariile cu activitate redusă, asimetria de activitate a unor arii folosindu-se planurile tradiționale de secțiuni: axial, coronar și sagital
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
în scenă a indescifrabilului, cultivarea imaginilor sibiline care tulbură, fac loc simbolismului în pictură. Și acolo unde este privilegiat excesul ornamental, temele unei erotici neconvenționale, un senzualism marcat și prin stil sau exacerbarea unor états d'âme precum angoasa și anxietatea se insinuează și o dimensiune decadentă. Demersul criticului privitor la trădarea convențiilor naturaliste prin insinuarea unei dimensiuni simboliste sau decadente poate fi extins și în pictura simboliștilor central și sud-est europeni, un caz interesant reprezentându-l pictorul polonez Jacek Malczewski
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
convențiile canonice ale picturii academice înfățișând o anatomie completă a nudului feminin. Femeia imponderabilă a filozofiei și pozitivismului pare să exibe propria sexualitate ca și antica Baubo, dar, spre deosebire de gestul grotesc care stârnește râsul Demetrei, aici el este generator de anxietate. O altă figură care a stârnit oprobiul a fost cea a femeii însărcinate din colțul din dreapta sus al tabloului. Moartea, mai precis craniul scheletului, stă între femeia însărcinată și o alta care-și alăptează copilul, în timp ce un personaj cu trup
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
chipul ei, privirea nu exprimă tristețe, cât ceva mortificat, așa cum buzele întredeschise nu exprimă imediat senzualitate, ci în lipsa articulației discursive, ceva litificat. Feminitatea nu mai poate fi devoalată, devine insondabilă, element de atracție și repulsie pe care se fondează nesiguranța, anxietatea. Acest bust are ceva statuar, reificat. Din fundalul de cărămiziu-ocru este eliminat complet orice detaliu, ca și cum Loghi ar vrea să ne ofere un portret în efigie. În Prințesa Bizantină (1908), Loghi creează atmosfera cvasiteatrală a portretelor care se detașează pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o strălucire aparte, mărturisind o circumscriere tragică a existenței sale. Privirea concentrată, pătrunzătoare a pictorului te fixează cu energia unei somații, ceva s-a schimbat și în jocul între lumină și umbră desfășurat pe cuprinsul chipului său, devine deductibilă o anxietate amestecată cu tristețe. Luchian pictează nu doar o état d'âme simbolistă, ci și o prise de conscience, privirea sa are ceva decisiv. Pictorul pare să-și fi asumat destinul, omul monden a dispărut, iar revenirile sale vor fi tot
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai ales de cel nordic, dat fiind interesul pentru lumea maladiei și suferinței"298 și tabloul Copil bolnav (1896) al lui Munch. Pentru a releva sensul unei posibile analogii, autoportretele lui Luchian din perioada accentuării maladiei sale fac loc unei anxietăți și trăiri nevrotice decelabile în tablourile lui Munch. Spre deosebire de acesta, intensitatea se concentrează nu în figurile de spaimă, relevând contururi de tigvă ale trecătorilor sau în climaxul unui țipăt însolitat, ci în intensitatea privirii care pare să dizolve totul în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
amniotică cu chipurile aproape extatice ale sfincșilor feminini ai lui Fernand Khnopff. La fel ca sfincșii lui Khnopff, himerele lui Paciurea țin ochii închiși, părând astfel să se închidă în propria lor interioritate. Spre deosebire de Khnopff, aici lipsește orice reziduu de anxietate. Expresia extatică a acestor figuri evocă, mai degrabă, o plăcută recluziune într-un spațiu care nu conține nicio amenințare apropiată și nu anunță nicio intruziune. Sfinxul lui Khnopff este pictat după chipul și asemănarea sorei sale Margueritte, față de care acesta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
intruziune. Sfinxul lui Khnopff este pictat după chipul și asemănarea sorei sale Margueritte, față de care acesta nutrea o profundă afecțiune, relația cu sora sa fiind una din temele obsedante la Khnopff, temă transpusă în cheie simbolistă. În tabloul Mângâieri (1898), anxietatea nu a dispărut complet, ea rămâne la nivelul unei ambiguități care trimite și cu aportul aluziei biografiste la o serie de relații tabuizate. Paciurea distruge relația de cuplu fatal, litigios, himeră/sfinx/femeie-bărbat/victimă, relație proprie sensibilității decadente, și își
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
inversiunea malefică, acel "de-a-ndoaselea" pe care Gilbert Durand în Arte și arhetipuri îl înregistra printre mitemele decadente, făcând să apară în chiar datele unei iconografii consacrate maternității figura de semn opus, a marii curtezane, a voluptuoasei. Avem un tablou al anxietăților privitoare la natura duală a femeii, a respingerii în chiar corporalitatea ei a maternității, dar și a unei funcții determinate civic a sexualității. Femeia fatală este o antimadonă, este Fiara (1902) sau Vampirul (1883-1884). Pentru a sublinia sensul decadent al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fruct care se află pe o masă, însă fără a-l atinge. Sub aspect formal, tratarea temei se îndepărtează de tradiția iconografică, atenția pictorului s-a focalizat mai degrabă asupra unei reprezentări feminine a dorinței, cu o senzualitate însoțită de anxietate, care caracterizează sfârșitul de secol XIX. Gestul prin care femeia își acoperă gura cu o batistă rămâne misterios, este greu de spus dacă aceasta vine în continuitatea temei păcatului mortal, ca blocare a discursului, dacă rămâne un gest cuprins într-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ci în prezența nimfetei care ni-l oferă ca enigmă a propriei sexualități. Din acest punct de vedere, tabloul lui Loghi suportă o comparație cu cel al simbolistului norvegian Edvard Munch, Pubertate (1894), care pune în ecuație sexualitatea nubilei și anxietatea generată de aceasta și, nu mai puțin cu veneric-malițioasele desene ropsiene cu moraliatea lor excentrică și erotismul pervers al unor martirizări voluptuoase. Munch își expusese deja lucrările la Paris, în 1896, la Salonul Artiștilor Independenți. Relevant în acest sens este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reacție afectivă: plăcere neplăcere, pozitiv negativ, agreabil dezagreabil. In acest context se situează reacțiile afective: frustrarea, privarea, contrarierea și satisfacția. În calitatea ei de reacție afectivă. O situație specială este lipsa de claritate a scopului care este Însoțită uneori de anxietate. Aceste stări, la rândul lor, dau naștere la astfel de comportamente ca: agresiunea, atașarea (afilierea), evitarea etc. Când obiectul atitudinii Înlesnește atingerea scopului acest obiect va fi evaluat pozitiv; este evaluat negativ În măsura În care obiectul atitudinii este considerat ca inhibând sau
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a blama sau fără a trata cealaltă persoană ca pe un adversar. Alberti și Emmons (1974 după J. Cottreaux 1999, 99) definește comportamentul asertiv ca fiind „comportament ce permite unei persoane atingerea intereselor personale, apărarea propriului punct de vedere fără anxietate exagerată, exprimarea sinceră a sentimentelor, apărarea propriilor drepturi fără a le Încălca pe ale altora”. Este deci, o „concepție democratică” asupra relațiilor interumane. Asertivitatea a fost introdusă de unii specialiști În terapia comportamentală, fiind preluată apoi și utilizată În relațiile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la un anumit grup, În felul acesta preluând particularități ale grupului respectiv și de asemenea, poate Întări, prin modernism sau conservatorism, prin luminozitate sau tern, prin Îndrăzneală sau precauție, imaginea pe care individul o construiește cu privire la propria persoană. Tendința spre anxietate socială sau spre competență socială poate influența, de asemenea, alegerea vestimentară. Indivizii cu anxietate socială nu sunt Înclinați să se dezvăluie (Ș. Boncu, 2005, 148). Anxietatea socială este echivalentă În bună măsură cu timiditatea și consistă În dorința individului de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
asemenea, poate Întări, prin modernism sau conservatorism, prin luminozitate sau tern, prin Îndrăzneală sau precauție, imaginea pe care individul o construiește cu privire la propria persoană. Tendința spre anxietate socială sau spre competență socială poate influența, de asemenea, alegerea vestimentară. Indivizii cu anxietate socială nu sunt Înclinați să se dezvăluie (Ș. Boncu, 2005, 148). Anxietatea socială este echivalentă În bună măsură cu timiditatea și consistă În dorința individului de a evita evenimentele sociale negative, ca dezaprobarea. R. Arkin (1981) a arătat că persoanele
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Îndrăzneală sau precauție, imaginea pe care individul o construiește cu privire la propria persoană. Tendința spre anxietate socială sau spre competență socială poate influența, de asemenea, alegerea vestimentară. Indivizii cu anxietate socială nu sunt Înclinați să se dezvăluie (Ș. Boncu, 2005, 148). Anxietatea socială este echivalentă În bună măsură cu timiditatea și consistă În dorința individului de a evita evenimentele sociale negative, ca dezaprobarea. R. Arkin (1981) a arătat că persoanele timide adoptă strategii de autoprezentare menite să le protejeze de feedback-urile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care și cele de prezentare a sinelui, Îi asigură individului o mai bună adaptare la viața socială. Comportamentul de consum se află În strânsă corelație cu imaginea pe care o hrănește individul și pe care o transmite celor din jur. Anxietatea socială va determina alegeri vestimentare moderate, clasice, stabile, În timp ce competența socială va indica o mai mare flexibilitate În alegeri, mai mult curaj În a susține idei sau convingeri prin atitudini vestimentare. Un aspect social care trebuie avut În vedere În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
descopere noi metode de copping. Comportamentul de consum tinde să se extindă și sub această formă de strategii de adaptare la situații și factori stresori sau să ia forma comportamentului compulsiv de cumpărare care, Într-un cerc vicios, corelează cu anxietatea și culpabilitatea. Tendința generală care se distinge ca un filon În toate aspectele relației producător consumator este de valorificare și dezvoltare a creativității/inventivității și a abilității de implementare a unor strategii creative ca provocarea, capturarea, Învăluirea, depășirea granițelor. O
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
diferenția o tulburare legată de uzul de substanțe psihoactive cu simptome psihiatrice de o condiție psihiatrică este observația simptomelor Într-o perioadă de abstinență. Această perioadă de abstinență variază În funcție de condiția de comorbiditate. Spre exemplu, În cazul asocierii depresiei sau anxietății cu o dependență, perioada de rezoluție este de maximum 2 - 4 săptămâni de abstinență. De asemenea, alte elemente care pot ajuta diagnosticul diferențial sunt: un istoric familial al condiției psihiatrice; clasificarea debutului condiției psihiatrice și a debutului dependenței; menținerea simptomelor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
prin utilizarea stimulentelor. Motivația consumului de droguri la schizofreni: toate studiile sunt convergente În a demonstra ca pacienții schizofreni consumă droguri pentru a resimți starea de euforie legată de starea de intoxicație, pentru a favoriza socializarea și pentru a atenua anxietatea și dispoziția depresivă. Aceste motivații nu Îi disting pe toxicomani de mecanismele care, În populația generală, au același rezultat și consecințe. Pe termen lung, anumiți pacienți preferă să se identifice cu un grup de toxicomani mai curând decât a recunoaște
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
schizofrenii ar Încerca să obțină un efect anxiolitic sau sedativ pentru a putea lupta pe această cale Împotriva angoasei psihotice de destructurare sau pe cea indusă de trăirile și ideile lor delirante sau pur și simplu să Încerce să contracareze anxietatea non - specifică „free - floating”. Ca și la alcoolici și toxicomanii non - psihotici, alcoolul, canabisul și cocaina diminuează dispoziția depresivă pe termen scurt, dar o amplifică pe termen lung. Factorii determinanți În apariția schizofreniei / toxicomaniei: Majoritatea studiilor realizate În privința identificării factorilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]