8,321 matches
-
cugetului curat, înseamnă a lăsa inima la vedere, drept singura imagine subzistentă, absorbită în Imaginea care îi dă ființă și lumină. O redă esenței care se dezvăluie 56; or, acum, firea e desprinsă de esență, învăluită în grija nefirească a aparenței. Ceea ce se vădea odată, în starea naturii înduhovnicite, printr-o vedere nepătată, clarvedere, conturează - contrapunctic - tabloul adamic al originarului, Imaginea asemănării fără fisură: " Firescul demult petrecut se/ vădește neprețuit privilegiu:/ "Nepăsător stam dinaintea Timpului, la fel/ cu nenăscuții (Cu adevărat
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
chiar condiția umană: lepădare de carnalitatea supusă putrezirii, despuiere de tot ceea ce - în finitudine - înseamnă fenomenalitate a timpului. A doua e golirea rostirii înseși, evacuarea de semnele prin care lumea se arată în evanescența ei deconcertantă, în trecerea derizorie a aparenței prin vizibilul tuturor celor ce sunt și nu sunt. Or lumina nu pune în vedere sensul slab al unei lumi pe care cuvântul să-l poată rosti prin reflectare ori reprezentare. Cuvântul nu doar că descoperă în sine un adânc
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
este glisarea perspectivei, efect de clivaj care pune înțelegerea în cumpănă: "dezghețul mai dăinuie/ și nimic nu împiedică râul să se desprindă de acest/ poem atât de zadarnic, unde/ între glasul păsării și colină/ e o indiferență de pajiște". Contrar aparenței, nimic nu dăinuie, nu rămâne în structura unei închegări, în rama poetică a tabloului. Singura subzistentă - și rezistentă - este desfacerea, desprinderea, decurgerea. Peisaj al derivei, scena unei dislocări. În chiar substanța poemului, ceva se rupe, se îndepărtează, ia distanță. Dacă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
forma. Un astfel de proces de rafinare și de sublimare întâlnim în poemul Feofan. Slavă de Nichita Danilov 77: "Unghiile mi-au ruginit/ asemenea frunzelor arțarului/ și oasele mi s-au subțiat/ asemenea pietrelor/ peste care curge râul Lethe". În aparență, decrepitudinea marchează corpul ajuns în amurgul existenței, dar nu ar fi decât un exemplu particular al unui adevăr general uman, dictat de timpul care ne apropie de moarte. Nu de această moarte este vorba, nu de existentul macerat de ireversibil
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cât și subțierea sunt acte de ecranare a fenomenalității repliate în sine. Asemănarea (cu destinul frunzelor și cu cel al pietrelor din albia râului Lethe) traduce un proces de asimilare internă, căci și în aceste situații fenomenul nu e decât aparența, manifestarea voalată a unui deficit de ființă. A fi asemenea cu ceea ce dispare laolaltă cu vălul ce acoperă adevărul înseamnă, inversând sensul mitului platonician, a uita nu de ființă, ci de vanele imagini ale acesteia, devenite indiferente, pentru a avea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
distanțează de sine în diferența de imagine pe care o dă alteritatea. Arderea nu e posibilă decât alături de altul care, deși aproape, pe aceeași cale a combustiei împreună, rămâne departele absent. Eul se topește în noi, se mistuie însă în aparența care i-l dă pe celălalt. Celălalt este doar în eul care-l gândește, iar ceea ce survine ca imagine mentală deschide orizontul unei apariții imprezentabile. Imprezentabilul e intangibilul, nereprezentabilul în sfera percepției sensibile. Nu el subîntinde imaginea inaparentului, face în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
introductive, inclusiv bibliografia aferentă, în Poetica imaginii. O fenomenologie a inaparentului, Editura Paideia, București, 2015. 3 În legătură cu termenul diafan, îl folosim în sensul său aristotelic de mediere luminoasă, mediul translucid sau transparența, diaphanês (lat. diaphanum, transparens) reprezentând ceea ce transpare prin, aparența manifestă, ceea ce e luminos, o întâlnire particulară a luminii, a corpurilor și a energiei iluminative. Despre semnificațiile complexe ale diafanului, cf. interpretările Ancăi Vasiliu: Du diaphane. Image, milieu, lumière dans la pensée antique et médiévale, Vrin, Paris, 1997 (trad. rom
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Vasiliu, "La parole 'diaphane' chez Dante", în loc. cit., pp. 210, 211. 6 "Se trece, prin urmare, de la cuvântul corporal transparent, dar infinit la un cuvânt diafan, plin de limpezime, de sens, și mediator constant între luminozitatea pură a intelectului și aparența sensibilă" (ibidem, p. 200). Densitatea corporală a unei prezențe și urzeala subtilă a ceea ce aproape că nu e corp, vizibilitatea unei figuri (a unui sens), profilându-se prin cuvinte ca o umbră (o imagine), și totuși caracterul aproape invizibil al
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Schelling, L'Harmattan, Paris, 2005, p. 39). 68 CCXXXVII (83) (1958), în op. cit., p. 335. Precum, la Eckhart, "Fecioara înseamnă omul desprins de toate imaginile străine de el însuși", "fără piedica vreunei imagini" (Predica 2), dar transformat, format dincolo de imaginile aparenței, după imaginea logos-ului creator în a cărei strălucire creația își egalează creatorul: "Tatăl rostește în același Cuvânt toate spiritele intelectuale și egale aceluiași Cuvânt după imagine, după modul în care acesta rămâne în sine însuși strălucind în afară" (Predica
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
greu suitoare/ Ale trecutului viu" (Trecutul viu, în Poezia, ed. cit., p. 94). 4 "Neuitatul din centrul uitării,/ Nevăzutul din sfera luminii" (Și zile albe treceau, în Poezia, ed. cit., p. 112), "infinit nevăzutul acestui puțin/ Răsfrânt în oglinzi infinite" (Aparență, în vol. Pasărea Phœnix, Editura Cartea Românească, București, 1986, p. 73). 5 Imaginea supraexpusă a lumii nu dă nimic de văzut, căci ea se voalează în chiar aparența care parazitează și orbește vederea. În schimb, în lumea obscură, în manifestarea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ed. cit., p. 112), "infinit nevăzutul acestui puțin/ Răsfrânt în oglinzi infinite" (Aparență, în vol. Pasărea Phœnix, Editura Cartea Românească, București, 1986, p. 73). 5 Imaginea supraexpusă a lumii nu dă nimic de văzut, căci ea se voalează în chiar aparența care parazitează și orbește vederea. În schimb, în lumea obscură, în manifestarea ei eclipsată, filmul poetic developează imagini ale esenței inaparente. Așa se explică, în poezia lui P. Creția, recurența acestei dezvăluiri epifanice, în care faptul-de-a-fi e pus în paranteză
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a ființei" (Morții, în Poezia, ed. cit., p. 95); semnul ei trimite neabătut spre esența în care ceva se formează, originându-se în purul și simplul inaparent al acestei forme de manifestare: "Simplă însă se află a fi forma esenței noastre" (Aparență, în Pasărea Phœnix, ed. cit., p. 73). 8 Adică, subliniază Emmanuel Lévinas, "o răpire dincolo de orice proiect, de orice dinamism", inclusiv temporal, "un nu încă mai îndepărtat decât viitorul", dar care există deja, e singurul care există, "ca strălucire și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
acumulare locală de fluid interstițial, dar care însă nu este căptușită de țesut epitelial. Un chist poate fi uni- sau multilocular; în ultimul caz este vorba despre cavități chistice care comunică între ele, dar care pe secțiuni pot da falsa aparență de chiști multipli. în procesul de formare a chiștilor care caracterizează ADPKD au fost identificate două stadii: un stadiu inițial, precoce, și un stadiu tardiv, definitiv (5). Evenimentele morfologice care survin în aceste etape sunt cunoscute în detaliu; ele se
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
1-2% (6, 12, 15). Studii clinice, neuroimagistice și anatomopatologice relevă că în diferite populații se identifică un segment la care prevalența anevrismelor cerebrale este mai crescută. Deși metodele de diagnostic, în mare parte invazive, sunt greu acceptate de persoane în aparență normale, studiul rudelor pacienților cu hemoragii subarahnoidiene sau cu anevrisme intracerebrale documentate clinico-imagistic au evidențiat existența unei agregări familiale a anevrismelor intracerebrale (prezența anevrismelor la 2 rude de gradul I-III fără alte boli ereditare cunoscute). Dimensiunea acestui fenomen a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
păru să-i izbească mirosul puternic de fum și arcă biblică pentru că se așteptau exact la asta și pentru că totul depindea, cel puțin în strategia lor, de disimularea elegantă a șocului primit. Chestie de profesionalism: dacă nu stăpânești arta manipulării aparențelor și te pufnește anapoda cine știe ce efuziune șleampătă, cu toaleta nefăcută, mai bine te retragi neîntârziat în culise cu o reverență... Erasmus de Rotterdam îi convinsese definitiv că spațiul public se protejează cu grijă de intruziunile celui privat, și invers; civilizația
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fapticului împlinit. Cu cât sunt mai pure, mai golite de substanță, cu atât stârnesc un ecou mai nefiresc la rostogolirea lor prin lume înspre realizare, ceea ce, desigur, face să crească bănuielile și vigilența la adresa lor. Dacă s-ar disimula sub aparența nocivității de rând - tolerabile, deși nedorite - ce continuă un curs deja existent al lucrurilor în loc să-l întrerupă, periplul lor ar scăpa, poate, mai puțin cenzurat. Pentru a debuta fructuos în lume, un început foarte diferit trebuie mai întâi să învețe
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
decât de luat drept bază deja existentă. Nu conjura tocmai echitatea adresării un revers al ei - pe cât de discret, pe atât de inechitabil și hâd - ce o acompania ca o aură nesfântă și grotească, nespulberată defel de firava ființă a aparenței? Tocmai pentru că se dorea atât de convingător și firesc vorbitul frumos trezea suspiciuni adânci celor neînvățați cu el. Îl mai auziseră nomazii și prin sălile de judecată, și prin secțiile de poliție, îndeobște din partea aducătorilor de vești rele pentru ei
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
care-am fugit și oarecum pivotul funcționării ei. Se pricepea foarte bine să amenajeze spațiul relației noastre potrivit ocaziei: să ne despartă fără conflict sau să ne apropie atât cât trebuie printr-un sistem complex de ecluze străvezii, ce creau aparența mișcării de la sine, a naturalului. Cu timpul, ajungi să-ți lași viața pe mâna unui om a cărui iscusință o întrece clar pe-a ta; asta e anexarea soft, fără violență - cea mai afurisită! Nu i te dai pe mână
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
niciodată bine de ce anume facem abstracție și ce se poate fofila incognito între parantezele astea. − Dacă vrei, m-am repezit arbitrar la vechea mea lume, iar Ian a fost crâmpeiul din ea prins între coarnele dătătoare de caducitate. Manipulator al aparențelor, toreadorul e reprezentantul lumii în fața taurului; cu arta lui, el încearcă să transforme o violență animală haotică în material artistic, adică să-i imprime previzibilitate, regularitate, stabilitate, astâmpăr relativ - asta pentru a putea fixa pe el, ca un giuvaer în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a putea reveni pe scenă sub un chip mai bine primit. Aerul din cort se crispase de o bătălie nedeclarată a fumurilor: cel albăstrui și înecăcios îi ecrana pe convivi parcă spre a le amenaja un loc de retragere dincolo de aparențe, în vreme ce, născător, aburul vocalic trandafiriu al civismului topea chiciura imaginii lor habituale spre a le face loc de venire dincoace de ea dintr-o depărtare - trandafirie și ea - a năzuinței colective. O cortină a dispariției și o alta, a reapariției
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a năzuinței colective. O cortină a dispariției și o alta, a reapariției, se înfășurau și desfășurau, sfâșiau și cârpeau, alunecând ca două păsări de pradă una pe lângă alta, în accese abia perceptibile de erotică marțială. A survola cu privirea numai aparențele superficiale, într-un fel reținut din decență, intra astfel într-o stranie conivență fumigenă cu a privi mult dincolo de ele, în domeniul aspirațiilor încă de împlinit, înspre nuditatea ultimă, edenică a umanului. Aspirațiile sociale cele mai nobile își protejau dreptul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
protejau dreptul la o confirmare viitoare prin refuzul deliberat de a lăsa privirea să sfâșie excesiv vălul în direcția aproapelui; posibilitatea de întâlnire cu omul mai bun din el se găsea astfel salvată prin amânare și acceptare pe credit a aparenței sale ca veridică. O parte dintre interlocutori mizau pe iscusința în manipularea aparențelor de sine, în vreme ce partenerii lor contau pe manipularea aparențelor lumii prin investirea ei cu așteptări insistente și răbdătoare, exprimate indirect prin formulele de adresare respectuoase. Totul depindea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
să sfâșie excesiv vălul în direcția aproapelui; posibilitatea de întâlnire cu omul mai bun din el se găsea astfel salvată prin amânare și acceptare pe credit a aparenței sale ca veridică. O parte dintre interlocutori mizau pe iscusința în manipularea aparențelor de sine, în vreme ce partenerii lor contau pe manipularea aparențelor lumii prin investirea ei cu așteptări insistente și răbdătoare, exprimate indirect prin formulele de adresare respectuoase. Totul depindea de câștigarea încrederii celuilalt, fără de care locuirea amenință să devina tocmai opusul ei
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
întâlnire cu omul mai bun din el se găsea astfel salvată prin amânare și acceptare pe credit a aparenței sale ca veridică. O parte dintre interlocutori mizau pe iscusința în manipularea aparențelor de sine, în vreme ce partenerii lor contau pe manipularea aparențelor lumii prin investirea ei cu așteptări insistente și răbdătoare, exprimate indirect prin formulele de adresare respectuoase. Totul depindea de câștigarea încrederii celuilalt, fără de care locuirea amenință să devina tocmai opusul ei, adică un frământ neliniștit perpetuat de ostilitatea mediului, o
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
autonomiei, în sfârșit, o întreagă retorică eroică a spiritului, ce aspiră să se generalizeze în final, indiferent de răceala întâmpinării. Ce rost avea interogația susținută în fumăraia insuportabilă a cortului și frazeologia semiarticulată specifice lui? Nu e penibil să bănuiești aparența sărăcăcioasă că ar ascunde cine știe ce comori inestimabile și să faci atât tapaj pe chestia dării lor la iveală? Chiar dacă neputința sălășuiește doar într-un bordei, nu s-ar cuveni să fie mai degrabă lăsată în pace decât asaltată cu proiecte
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]