8,699 matches
-
lumina trebuie În primul rând absorbită, ceea ce cere ca ea, lumina, să aibă culoarea complementară celei a substanței ce-o absoarbe. Or, clorofila, fiind verde, absoarbe doar lumina roșie. Iar lumină roșie nu are la dispoziție decât la răsăritul și apusul Soarelui, adică atunci când lumina parcurge un drum mai lung printr’o atmosferă cu transparență selectivă, și mult mai puțin În restul zilei. De ce atmosfera e transparentă pentru lumina roșie, vom vedea mai departe. Aceste caracteristici, avantajoase (precum fotosinteza) ori dezavantajoase
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
promovat romantismul, tot atâtea curente romantice. Cu atari premise și caracteristici, depășind stadiul exaltării emotive și constituind o concepție filosofică, romantismul nu putea fi, din punct de vedere ecologic, decât protectiv pentru natură, natură complet neglijată, agresată chiar, Începând cu apusul Evului Mediu; de unde Încercarea, lăudabilă dar totuși anacronică, a unor romantici de a reînvia o altă epocă apusă, feudalismul sau cel puțin a unora dintre instituțiile sale, precum cavalerismul. Două atitudini definesc pe romantic În raporturile sale cu restul lumii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
să revii. Ca și pentru miticul Anteu, contactul cu primordialul dă puteri noi. “Radiosfera”, 1 iulie 1996, ora 11,21 88. Muntele, o semeție primordială După scurta escală, adaptativă, de pe stâncăriile de lângă malul stâng al Prutului, să ne uităm spre apus. Iar dacă n’am fost prea mulți, nici o pagubă. Acele stâncării sunt unice și nici n’arată prea bine Împănate cu oameni și, mai ales, cu ceea ce rămâne În urma lor. Acum Însă, cu ochii minții, vom Întâlni Carpații. Iar dacă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pletoră în semnificație se asociază și cu regalitatea ungară și apare și pe stema Craioveștilor ce stăpâneau Severinul, una din regiunile revendicate de angevini. în heraldică, poziția personajului simbolizat corespunde referentului denominat, ori leul din stema amintită stă orientat spre apus. Dacă Vlad s-a raportat la leul maghiar a simbolizat în stema sa o dublă victorie, atât împotriva suzeranității maghiare și biruința ortodoxismului amenințat de expasiunea catolicismului peste granițele muntoase ale Făgărașului. Cât despre însemnele ordinului, dragonul capătă valențe antagonice
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
peninsula a simțit totodată din plin povara convergenței diverselor interese imperiale și a ideologiilor contradictorii. Aici s-au intersectat în diferite perioade istorice majore frontiere politice și culturale ca, de exemplu, cele dintre Imperiul Roman de Răsărit (Bizantin) și de Apus, dintre Islam și Creștinism, dintre Ortodoxism și Catolicism, iar în zilele noastre dintre blocurile militare ale Tratatului Atlanticului de Nord și Pactului de la Varșovia, aliniamente care reprezintă sisteme sociale, politice și economice opuse. Supusă influențelor externe rivale, dar și presiunilor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și canalizare. Influența romană avea să aibă un caracter profund. Participarea la viața economică a unui vast imperiu implica avantaje evidente. Producția agricolă a crescut, iar minele de aur, argint, fier și plumb erau exploatate. În special Iliria, partea de apus, a beneficiat de o perioadă de reală prosperitate. În timpul secolelor de dominație romană, populația a fost în foarte mare parte romanizată. O parte a ei a intrat în armată și în administrație; au fost acceptate modelele de viață romane, inclusiv
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
patriarhiile și arhiepiscopiile naționale înființate în cele din urmă în statele balcanice și în Rusia exercitau o influență directă asupra membrilor lor. Dat fiind că peninsula italică era copleșită de invadatorii barbari, iar autoritatea romană nu mai era exercitată în Apus, Bizanțul a devenit moștenitorul ideii imperiale romane. Aidoma grecilor și romanilor dinaintea lor, împărații bizantini își considerau statul drept cea mai avansată civilizație a timpului și conducătorul legitim al lumii. Ideea de imperiu universal era împărtășită și de dușmanii Bizanțului
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și ea partea ei de teritorii bogate, inclusiv unele zone de pe coasta dalmată și din Pelopones, ca și insula Creta, care a rămas sub dominația lor pînă în 1669. În Balcanii bizantini, doar statul Epir rămăsese sub control ortodox. Cavalerii Apusului și venețienii dețineau acum ținuturi grecești ca limbă și ortodoxe ca religie. Politica ulterioară a noilor conducători a dus la declanșarea urii populației autohtone față de "franci", cum erau numiți europenii apuseni. În ciuda imenselor ei eforturi, biserica catolică nu a putut
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
curînd. Situația aceasta nu a împiedicat totuși dezvoltarea literaturii croate, al cărei centru era în secolul al cincisprezecelea Dalmația. Statele care rîvneau la dominarea teritoriului Dalmației luptau și pentru obținerea controlului asupra Bosniei. Situată între bisericile rivale ale Răsăritului și Apusului, în această regiune avea să se declanșeze o mișcare religioasă separatistă. Biserica creștinilor bosniaci, care nu aparținea nici clerului ortodox, nici celui catolic, a fost obiectul unor atacuri înverșunate din partea Romei.3 A existat o vreme și un regat bosniac
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
era greaca, avea o populație amestecată. Spre sfîrșitul perioadei medievale, nu numai că fuseseră puse temeliile națiunilor moderne, dar regiunea era împărțită de o îndelungată separare culturală, ale cărei granițe erau aproximativ cele ale imperiilor romane de răsărit și de apus. Fundamentală pentru această separare a fost divizarea celor două biserici creștine. Cea mai mare parte a locuitorilor, bulgarii, grecii, românii, sîrbii și mulți albanezi, au devenit parte componentă a lumii ortodoxe, cu puternica ei influență bizantină. Populațiile slave utilizau propriile
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pămînt. În schimb, situația putea fi mult mai rea pentru cei care cultivau moșiile nobililor sau ale bisericii, aceștia fiind legați de pămînt sub diferite forme de iobăgie. În atributele lor generale, șerbii din Balcani semănau cu omologii lor din apus. Pămînturile unei moșii erau de obicei împărțite, o parte din ele erau lucrate de țărani în beneficiul moșierului, iar celelalte erau subîmpărțite în loturi individuale de care beneficia satul. Cultivînd pămîntul moșierului, șerbul era totodată obligat să plătească un procentaj
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
doi giganți comerciali rivali, erau angajate într-o luptă reciproc distructivă. În aceste condiții era foarte puțin probabil ca Occidentul să fie în stare să se unească pentru a organiza o mare cruciadă întru ajutorarea Răsăritului creștin. Slăbiciunea și divizarea Apusului s-au reflectat în Balcani. Statele feudale, fiecare cu problemele lui majore relativ la organizarea internă, erau dezbinate de geloziile și urile lor. Bizanțul, care se înălțase vreme de secole ca o barieră în fața invaziilor dinspre est, nu și-a recăpătat
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de multe ori mai mare decît cea în vigoare în Moldova și în Valahia. În 1736, Rusia a intrat din nou în război cu Poarta, Austria intrînd și ea în conflict în 1737. În vreme ce forțele austriece luptau în partea de apus a Balcanilor, rușii au lansat în 1739 o campanie în Principate sub comanda generalului Münnich. După cucerirea fortăreței de la Hotin, armata rusă a intrat în august în Iași, unde a fost bine primită de boieri, de clerul ortodox și de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
din Europa Occidentală, care aveau să constituie un mare avantaj pentru interesele agriculturii balcanice. Europa se afla într-o perioadă de avînt economic, în special Anglia fiind în ajunul marii transformări care urma să se producă odată cu revoluția industrială. Atît Apusul cît și centrul continentului aveau să aibă curînd o nevoie crescîndă de produsele din Balcani, inclusiv de materii prime pentru fabricile lor cît și de alimente pentru hrana populațiilor tot mai mari ale orașelor. Piața va fi deosebit de bună pentru
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ele vor avea un efect hotărîtor asupra evoluției viitoare a fiecărui stat. Toate guvernele balcanice erau extrem de conștiente de faptul că dezvoltarea lor economică era mult în urma Europei Occidentale. Spre sfîrșitul secolului, în ciuda apariției statelor independente, prăpastia dintre Balcani și apusul Europei se adîncise considerabil. Eforturile depuse pentru modernizarea societăților balcanice și de introducere a realizărilor tehnologice avansate ale Occidentului, cum ar fi căile ferate și telegraful, constituie o parte importantă a istoriei acestei regiuni. Punctele principale ale capitolului de față
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Dacă ele ar fi fost anexate, ca și sangeacul Novi Pazar și ținuturile Vechii Serbii, ar fi fost creat un stat sîrb compact cu o extindere teritorială respectabilă. Începînd din deceniul al cincilea, liderii sîrbi și-au îndreptat atenția spre apus. Ei susțineau că, în ciuda deosebirii religioase, populația musulmană era sîrbă ca origine etnică, considerînd deci Bosnia și Herțegovina drept ținuturi naționale sîrbești. Conducătorii Muntenegrului erau dispuși să coopereze în privința aceasta. Muntenegru își menținea propriile lui obiective teritoriale, mai ales relativ la
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ce te făceai? Să fii mulțumit că ți-a permis. E o tehnică de reținut. Părintele recita slujba cu o viteză amețitoare. Precum Ilie Dobre în zilele lui de glorie. Îi sfătuia pe nași să se așeze cu fața spre apus și să scuipe așa, ușor. Să se lepede de Satana și să scuipe, dar cu milă, zicea, pentru ca precipitațiile, jetul salivar să nu-i terfelească imaginea domnului Cutare, care uite că se proptise în ușa bisericii. Și botezul a curs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și o altă reprezentație care se anunță. AM ÎNCERCAT ODINIOARĂ, SUNT PESTE TREIZECI DE ANI, să schițez Într-o broșură un ecou aproximativ, unele aspecte, când mai melancolice, când mai Încurajatoare, din formațiunea, lipsurile și aspirațiile unui tânăr trezit Înspre apusul secolului trecut, secol istovit pe atunci de zbucium și prefaceri isto rice, sociale și tehnice, „stupidul“ sau „enormul“ secol al XIX-lea, cum l-a numit Léon Daudet cu apriga lui pană reacționară și Paul Claudel, poetul grației cerești. Voi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
exprimat emfatic și lăbărțat; amestec bizar de pretenții și de naivități proprii vârstei, dar și contradicției dramatice a aces tui scriitor cu suflet Încă ardelenesc, Ardealul popilor, al Învă țătorilor și al notari lor, și cu veleități bruște Înspre rafinamentele Apusului, fără a poseda Însă subtilul intermediar istoric al Bizanțului și al Fanarului din complexul sufletesc al scriitorului regățean. Apariția lui Emil Isac a fost totuși de un oarecare interes de noutate, măcar prin inconformismul scrisului său și materialul lui de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și umor țărănesc, ravagiile pasiunii devastatoare, dezgustătoare. Marchizul Boni de Castellane, de veche viță aristocratică, care nu și-a refuzat nimic În viață, cheltuind, inteligent și artist, șaizeci de milioane aur În doisprezece ani, mărturisește În me moriile scrise Înspre apusul, În sărăcie (L’Art d’être pauvre), al existenței sale prestigioase de prinț adorat al Pari sului galant 1900. Pentru nu mai știu nici eu ce anume virtuți sau metehne ale mele, femeile, ba chiar și unii bărbați prieteni, m-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu finalitate educativă: regăsirea sinelui, redeșteptarea minților unei întregi colectivități, cultivarea gustului pentru cunoaștere prin lectură, crearea unei atmosfere de studiu și educație austeră, cu implicații în formarea de caractere, adaptarea din mers la ritmurile înnoitoare ale timpului. Urmând exemplul Apusului, se naște acum și la noi un tip uman modern, cu o altă sensibilitate și viziune, un om care circulă, purtând cu el cărți și idei, experiențe, modele și sugestii pentru construcții proprii. Dintre bibliotecile particulare de la noi mai cunoscute
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
1941. A făcut Școală de ofițeri în rezervă la Bacău, apoi concentrarea și participarea pe front cu Regimentul 7 Vânători din Lipcani. În august 1944, în timpul retragerii din Moldova, este rănit și nu mai participă la luptele de pe frontul din apus. În 1945 este numit profesor la Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava unde activează un singur an. La inițiativa directorului Ilie Vișan, la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți se adună tineri profesori, foști absolvenți ai liceului, care vor forma un
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93285]
-
fi organizat și-ți voi face un rezumat concis al aventurilor mele de după plecarea din Iquitos. Am pornit mai mult sau mai puțin conform planului; am călătorit două nopți Însoțiți de alaiul nostru regal de țînțari și am ajuns la apusul soarelui În colonia din San Pablo, unde am și căpătat găzduire. Directorul medical, un tip nemaipomenit, ne-a plăcut de la bun Început și ne-am Înțeles bine, În general, cu toți cei din colonie, cu excepția călugărițelor, care se mirau de ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
acest liceu. Iar profesorii Ilie Vișan și Nicodim Ițcuș și el absolvent de „Hurmuzachi” au continuat în anii 1930-1940 să sprijine școala rădăuțeană din pozițiile lor de prefect de județ sau de inspector școlar șef. Această epocă se sfârșește odată cu apusul regimul carlist și adaugă la destinul tragic al multora dintre tinerii rădăuțeni care, împreună cu familiile lor, au cunoscut rigorile războiului, unii au fost deportați, alții repatriați, evreii au fost trimiși în lagăre, alții au fugit din țară, sau au fost
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
vreți, culcați-Vă cu cine doriți, dar atunci fa ceți-o din tot sufletul, iar dacă nu iubiți aveți curajul s-o recunoașteți bărbătește și nu mai faceți pe amorezatul și nu mai oftați ca un terchea berchea pe la toate apusurile de soare! 5 martie 1951 Versurile chinezești, fermecătoare și plictisitoare în același timp. și totuși, se înalță din voi un imperativ căruia noi nu-i putem rezista... „Noi“ sunt eu - un obicei vechi de la curtea Spaniei. În astă-seară mă consolam
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]