13,069 matches
-
eroism individualist în epoca de stimulare a spiritului întreprinzător din perioada mandatului Reagan. Și totuși, identificarea lui Rambo cu omul aflat în luptă cu tehnologia este problematică, pentru că Rambo este identificat și cu tehnologia, în speță cu tehnologia militară ucigașă. Arcul cu săgeți al lui Rambo lansează proiectile care explodează prin impact nuclear, îmbinînd astfel natura cu tehnologia. Cuțitul lui Rambo, ridicolul simbol falic al masculinității agresive, este produsul celei mai înalte tehnologii, ceea ce îi permite posesorului să taie cu el
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
repede decît incendiile declanșate de focoasele eroului. Megahiturile hollywoodiene din verile trecute au invadat piața cu suveniruri stranii ca Gremlini pufoși sau drăgălași extratereștri de genul E.T. Anul acesta, magazinele își fac stocuri de accesorii de luptă: o reproducere a arcului cu săgeți high-tech al lui Rambo, cuțite Rambo și un vast sortiment de puști de jucărie, inclusiv o armă automată care împroașcă un jet de apă la o distanță de 30 m. Tinerii vor putea să înghită vitamine Rambo, iar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o primire entuziastă. Toată critica laudă cu mari elogii noua lucrare. La reprezentație, autorul a fost ovaționat. La jumătatea lui octombrie se joacă la Teatrul Național, cu montare neobicinuită până atunci, cu piese și decoruri aduse din streinătate, Ioana d’Arc, dramă în 5 acte de Schiller, tradusă în versuri de d-nii U. și Iacob Negruți. Rolul Ioanei d’Arc era ținut de Aristizza Romanescu, al lui Carol VII de Gri gore Manolescu. Regina Isabeau - d-șoara Fanșeta Vermont, mai târziu d-
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lui octombrie se joacă la Teatrul Național, cu montare neobicinuită până atunci, cu piese și decoruri aduse din streinătate, Ioana d’Arc, dramă în 5 acte de Schiller, tradusă în versuri de d-nii U. și Iacob Negruți. Rolul Ioanei d’Arc era ținut de Aristizza Romanescu, al lui Carol VII de Gri gore Manolescu. Regina Isabeau - d-șoara Fanșeta Vermont, mai târziu d-na Grigore Ventura, Filip cel Bun - Iancu Petrescu, Dunois - C. Nottara. În sala Bossel, trupa de operetă germană a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
fost medic al Spitalului Brâncovenesc, str. Fortunei, 3 (Caimata); Neagoe, str. Dionisie, 23; Niculescu, I. str. Mercur, 9; Nanu, G.C., Calea Victoriei, 39; Nikita Andrițeanu, str. Pescăria-Veche, 2; Pastia, C., str. Smârdan, 12; Patzelt, E., str. Diaconeselor, 9; Penescu, C., str. Arcului, 16; Petrescu, Z., str. Astronomului, 3; Petrini-Galați, M., str. Colței, 24; Petrini, Paul, profesor la Facultate, str. Domniței, 11; Polizu, G. (senior), profesor la Facultatea de Medicină, str. Calomfirescu, 7; Polizu, I. (junior), sub-director al Serviciului Sanitar, str. Sf. Voievozi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Răsfoiesc monografia „Arc peste timp” din urmă cu 10 ani. Întâlnesc nume și chipuri ale unor oameni ai școlii care au marcat, prin vocație, destinul acestei instituții și care astăzi sunt pensionari: prof. Elenă Filip, prof. Ioana Atanasiu, prof. Viorica Pricopie, prof. Ștefana
Foști profesori, În semn de preţuire. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Loredana Ţară () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1852]
-
La ora 12 Măria-Sa Regală Domnul și Doamna au venit la Băneasa unde, în mijlocul trupelor, erea un altar de câmp. Împrejurul altarului ereau trofeele luate de la inamic. Mitropolitul primat a oficiat. La capul șoselei Kiseleff a fost ridicat un arc de triumf, iar la dreapta și la stânga tribune pentru corpul diplomatic, autoritățile înalte etc. După terminarea serviciului divin, M.S. Regală Domnul s-a pus în capul trupelor, a trecut pe sub arcul de triumf și a intrat în Capitală. Aci a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
oficiat. La capul șoselei Kiseleff a fost ridicat un arc de triumf, iar la dreapta și la stânga tribune pentru corpul diplomatic, autoritățile înalte etc. După terminarea serviciului divin, M.S. Regală Domnul s-a pus în capul trupelor, a trecut pe sub arcul de triumf și a intrat în Capitală. Aci a fost întâmpinat de către primarul Capitalei și delegațiunile județelor și comunelor. Garda orășenească și societățile de tir erau înșiruite în bătaie pe ambele lature ale șoselei. Domnul a primit defilarea pe Piața
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
prilej primăria a schimbat numele câtorva strade. Podul Mogoșoaiei a luat numele de Calea Victoriei; strada Târgoviștei: ca lea Griviței; Podul de Pământ: Calea Plevnei; strada Craiovei: Calea Rahovei; actuala stradă Clemenceau, care nu avea nume: strada Corăbiei; strada Ger mană: strada Smârdan. Arcul de triumf, ridicat la rondul al 2-lea de la Șosea. Pe capitel, sub statuia Victoriei, erea inscripția: „Apărătorilor Independenței“, apoi dedesubt: „Orașul București“. Mai jos, de o parte și de alta numele: Grivița, Opanez, Plevna, Rahova, Ar cer-Palanka, Lom Palanka
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ridicarea prestigiului liceului. Parteneriatele între școala noastră și unități școlare din județ, asociații și organizații nonguvernamentale au venit în sprijinul învățătorilor și elevilor, oferind oportunități de a cunoaște profund și alte medii sociale cu persoane și obiceiuri socio-culturale variate. Activitatea „Arc peste timp”, elevi de ieri, adulți de azi, cei care au dus mai departe făclia Liceului Teoretic „Miron Costin”, licențiați în țară și străinătate, au retrăit clipe de neuitat sub deviza „Am zidit împreună, ne-am construit separat” - înv. Valeria
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Valeria Avasîlcei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1846]
-
atribuțiile viitoare de suveran. Marți, 4 iunie. De la Chișinău, Carol, Mihai, membrii guvernului și suita s-au deplasat cu automobilele la Hăncești (38 km. de Chișinău). Pe drum, au fost escortați de trei avioane. La intrarea în oraș era un arc de triumf. Carol și Mihai au coborât din automobil și au salutat mulțimea. Primarul le-a oferit tradiționala pâine și sare. Prefectul județului Lăpușna l-a salutat pe Carol în numele populației județului. Carol și Mihai au vizitat gospodăriile comunale model
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
o curta pe Yvonica. Marți, 7 iunie. În prezența lui Carol al II-lea, a lui Mihai, a comandantului Străjii Țării, Teofil Sidorovici și altor înalți demnitari, are loc deschiderea oficială a Expoziției Muncii Străjerești și a taberei demonstrative de la Arcul de Triumf. Regele Carol a distribuit fanioanele și distincțiile pentru comandanții Strajei Țării. Miercuri, 8 iunie. Sărbătoarea Restaurației și Ziua Tineretului. Cu prilejul sărbătoririi Restaurației, Mihai a pregătit un cadou pentru tatăl său. Nu i l-a dat, ca Duduia
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Carol I, întemeietorul dinastiei române, de la a cărui naștere se împlineau 100 de ani, și proslăvirea celui mai mare poet și gazetar român, Mihai Eminescu, la 50 de ani de la deces. La ora 11, Familia a ajuns cu automobilul la Arcul de Triumf. Erau prezenți membrii guvernului și alți oficiali. Regele a tăiat panglica inaugurală a noului Bulevard Mareșal Prezan. S-a oficiat un serviciu religios. Discursului primarului general al Capitalei, V. Dombrowsky, i-a răspuns Carol al II-lea. Apoi
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de adâncă!“ Începu să alerge gâfâind, alături de calul Înnebunit de groază, către golul care se ghicea acolo‚ la câteva sute de pași distanță. Auzea din ce În ce mai distinct răsuflarea lui zgomotoasă. Când fu destul de aproape, se destinse ca o săgeată eliberată din arc și brațele lui musculoase prinseră ca Într-un clește gâtul Încordat și plin de spumă al calului, atârnând de el cu toată greutatea corpului. Își simți picioarele târându-se prin iarba udă și brațele prinse Într-o durere ascuțită, ca și cum
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
pe obrajii prăfuiți, lăsând două dâre pământii ca machiajul superficial al unui clovn pregătit în grabă să intre pe scenă. Da. Această femeie judeca lucrurile la rece. Avea dreptate. Ar fi putut fi mai rău, mult mai rău. Ca un arc ținut prea multă vreme sub presiune maximă, mama își revenea încet-încet la starea de normalitate și de repaus, de echilibru. Mulțumesc, Sabina, pentru cuvintele de încurajare pe care mi le-ai spus. Îți mulțumesc din toată inima. Nu spune, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
sau nu, am numit-o atunci „Grădina Origami”. A fost ca un fir de nisip ce, purtat de vânt, ne a dus, după atâta timp, în marea „World Origami Peace Tree Garden”. Cred că e vorba, până la urmă, de un ARC PESTE TIMP. Unul pe care doar Dumnezeu putea să-l traseze cu atâta precizie.
Avem imaginaţie şi îndemânare. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Loredana Țară () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1865]
-
Peste câteva decenii, Pessoa, Cesar Vallejo, Beckett, Michaux și alții. În ultimul an de liceu, gustul pentru literatură (poezie) mi-a fost deschis de dl. Luca, profesorul de română. Analizele lui pe text mi-au dat cheia plăcerii, au răsucit arcurile unei minți blocate de metoda papagalicească a profesorilor de până atunci. Îmi aduc aminte că la un extemporal pe care ni l-a dat, am analizat poemul Balada popii din Rudeni de Topîrceanu și l-am uimit pe profesor cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și faptic literaturii române. Se constituie într-un capitol aparte, analog celui spaniol de după 1936, când adversari dictaturii franchiste, unii creatori se refugiaseră în Mexic ori în alte colțuri ale Americii Latine. Câțiva artiști plastici porniți la diverse intervale din arcul carpatic, Nicolae Grigorescu (mergând de șase ori la Paris), modernul Theodor Pallady (aproape patruzeci de ani în Paris prieten cu Matisse), avangardistul Victor Brauner, alt viitor parizian au fost, împreună cu mulți alții, personalități de legătură între două culturi. Cât despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
la prăbușire. A.B.Sunteți originar din Băița, Hunedoara. Ce legături aveți cu locurile natale? La Băița am văzut lumina zilei, m-am ridicat copăcel și am plecat! Fără să mă mai întorc... 70 de ani, când am pășit sub "arcul triumfal" al cetățeniei de onoare! Nu mă desțărasem, mă aflam tot în Țara Zarandului, la Brad, dar la Băița inexplicabil n-am mai călcat. A fost Atlantida mea... Ca literator, de inspirație aproape exclusiv citadină, m-am îndatorat de asemenea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în sertarul cu caiete și cărți de la mama. Poezia era așa: "pune cursele de șoareci / ne jucăm de-a eu și tu / tu intrai în catedrala / eu eram Marguerite d'Anjou / îmi dădeai o bicicletă / eu vedeam că n-are arc / și-o puneam să pedaleze / pe vitează Ioana d'Arc / e vreun cocoșat pe-aproape / clopotele-s toate-n port / ies în șiruri împăiate / păsări negre la raport / să nu-ncerci să smulgi vreo pană / că să-mi scrii un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
așa: "pune cursele de șoareci / ne jucăm de-a eu și tu / tu intrai în catedrala / eu eram Marguerite d'Anjou / îmi dădeai o bicicletă / eu vedeam că n-are arc / și-o puneam să pedaleze / pe vitează Ioana d'Arc / e vreun cocoșat pe-aproape / clopotele-s toate-n port / ies în șiruri împăiate / păsări negre la raport / să nu-ncerci să smulgi vreo pană / că să-mi scrii un madrigal / că te-nchide-ntr-o icoană / cuviosul Cristobal"... Peste câțiva ani, întorcându
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
creat o deosebită aureolă științifică. În locul fiului lor, mii de studenți și studente se cultivă În acest sanctuar al științei. În fundul parcului e un elegant cămin cu o cantină gratuită pentru cei lipsiți de mijloace. Studentele jucau tenis, altele mânuiau arcul cu săgeți, flăcăii băteau mingea. În afară de biserică, muzeul cuprinde numeroase amintiri ale copilului lor, primul său ceas, hainele de copil, ghetele, ghetrele, cu toate jucăriile lui, plus florile ce au stat În camera În care a murit, În sudul Italiei
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ce are nevoie mare de Îngrășământ. Vedem acum și satul. De un an nu am mai văzut așa ceva. La miezul zilei suntem la Rouen. Ce știu din liceu despre Rouen. Știu că aici a fost arsă pe rug Jeanne D’Arc! Îmi vine În minte o anecdotă. Un copil francez Îl Întreabă pe tatăl său: „Tată e adevărat ca Jeanne D’Arc a fost arsă pe rug? De ce? Da copilul meu, așa e, pentru că a fost eroina Franței și a salvat
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
suntem la Rouen. Ce știu din liceu despre Rouen. Știu că aici a fost arsă pe rug Jeanne D’Arc! Îmi vine În minte o anecdotă. Un copil francez Îl Întreabă pe tatăl său: „Tată e adevărat ca Jeanne D’Arc a fost arsă pe rug? De ce? Da copilul meu, așa e, pentru că a fost eroina Franței și a salvat-o. Atunci, tată dragă, ar trebui să-l ardem și pe Clemenceau, că și el e eroul de azi al Franței
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
momentul în care se trecea legea CNSAS și se punea problema dacă arhivele să se mute de la serviciile secrete la CNSAS sau nu. Și evident că noi îl susțineam pe Ticu Dumitrescu. Și aveam invitați din toate partidele aflate în arcul guvernării și din opo‑ ziție. Din partea opoziției venise Ioan Mircea Pașcu, care este un om foarte inteligent, deși cât se poate de cinic. Mircea Ionescu-Quintus era din partea liberalilor. Încerc să-mi amintesc cine era din partea PNȚCD. Cineva des‑ tul de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]