7,432 matches
-
al doilea rând, o teorie a statutului moral trebuie s] ofere argumente plauzibile nu doar pentru ființe umane, ci și pentru animale, plante, computere, posibile forme extraterestre de viat] și orice altceva ce ar putea ap]rea pe parcurs. Voi argumenta c] viața, senzitivitatea și personalitatea sunt toate relevante pentru statutul moral, deși nu în aceeași manier]. S] consider]m aceste criterii pe rând, incepand cu cel elementar, viața biologic]. Etică „respectului pentru viat]” Albert Schweitzer a susținut o etic] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
posibil ca anumite animale neumane, spre exemplu, delfinii, balenele sau primatele, s] dețin] suficiente capacit]ți „umane” pentru a fi considerate persoane, adic] ființe capabile de raționare, implicare social], reciprocitate moral] și conștiente de ele însele. Anumiți filosofi contemporani au argumentat c] animalele neumane (unele) au aceleași drepturi morale primare că și persoanele umane. Fie c] au sau nu dreptate, este cu sigurant] adev]rât c] orice statut moral superior acordat membrilor propriei specii trebuie justificat prin intermediul unor diferențe morale semnificative
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înl]ture persoanele aflate în perioada infantil] sau indivizii handicapați lipsiți de acele capacit]ți mintale și sociale caracteristice persoanelor. Mai mult, așa cum arăt] cei care se opun avortului, istoria demonstreaz] c] grupurile dominante pot conferi opresiunii un caracter rațional, argumentând c], de fapt, persoanele oprimate nu sunt deloc persoane din cauza unor pretinse deficiențe mintale sau morale. Din aceast] perspectiv], poate c] ar fi înțelept s] adopt]m teoria conform c]reia toate fiintele umane senzitive au drepturi morale primare egale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Astfel, chiar și cei care susțin drepturile femeii trebuie s] fie preocupați de statutul moral al f]tului. Pan] și o etic] a respectului vieții nu exclude toate uciderile intenționate. Orice ucidere necesit] o justificare și este mai greu de argumentat distrugerea intenționat] a unei ființe senzitive decât a uneia care nu are (inc]) experiențe; dar ființele senzitive nu au drepturi egale. Extinderea statutului moral egal asupra f]tului ameninț] drepturile primare ale femeii. Spre deosebire de f]ț, femeia este deja o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] atât muncă salariat], cât și sexul trebuie golite de valoare economic]; sau poate c] anumiți contractualiști au dreptate considerând c] atât muncă salariat], cât și sexul pot fi produse de schimb în anumite condiții. În final, liberalii politici ar argumenta c] sfera public] este din ce in ce mai deschis] femeilor, de asemenea, constiinta public] privind alocarea echitabil] a muncii domestice și creșterii copiilor s-a dezvoltat, centrele de îngrijire zilnic] sunt numeroase, educația și socializarea timpurie sunt cu mult mai compatibile cu egalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a unor necunoscuți va ajuta la dezvoltarea tr]s]turilor necesare în relațiile personale apropiate. Date fiind aceste observații, devine clar faptul c] trebuie s] c]utam o viziune hibrid] care s] rezolve conflictul între moral] și relații personale. Am argumentat c] 1) doar cei care au experiență unor relații apropiate pot avea cunoașterea și motivația necesare conștientiz]rii unei morale imparțiale și 2) relațiile apropiate se pot dezvolta doar în cadrul unei societ]ți care recunoaște interesele tuturor membrilor s]i
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
celor care beneficiaz] de programele de tratament preferențial. O versiune mai atenuat], dar semnificativ], a acestei dificult]ți se aplic] argumentelor care vizeaz] femeile. Din moment ce femeile reprezint] jum]țațe din clasa de mijloc și jum]țațe din populație, se poate argumenta în favoarea faptului c] de tratamentul preferențial beneficiaz] femeile care au cele mai bune calific]ri pentru pozițiile cu care sunt r]spl]tite, în absența discrimin]rilor sexuale. Aceasta nu înseamn] c] merit] tratament preferențial. Apelul la o lume f
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
să, animalele nu sunt singurele ființe pe care comunitatea moral] le poate folosi dup] cum dorește: „subdezvoltații mintal” sunt, de asemenea, țint] legitim]. Admițând aceast] problem], Fox încearc] s] includ] toți oamenii, indiferent de capacit]ți, în comunitatea moral] protectoare, argumentând c] oricine ar putea fi în locul lor. Dac] m-aș fi n]scut cu deficiențe mintale, nu aș dori s] fiu tratat ca si cum suferință mea nu conteaz]. Astfel, „caritatea, bun]voința, omenia și prudență cer” includerea în comunitatea moral] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deficiențe mintale, nu aș dori s] fiu tratat ca si cum suferință mea nu conteaz]. Astfel, „caritatea, bun]voința, omenia și prudență cer” includerea în comunitatea moral] a „ființelor umane subdezvoltate sau prezentând deficiențe mintale” (Fox, 1986a, pp. 61-63). S-ar putea argumenta, totuși, c] nu ne putem imagina ce înseamn] s] fii autist, la fel cum nu ne putem imagina ce înseamn] s] fii furnicar. Simplul fapt c] aparțin aceleiași specii nu m] ajut] s] privesc lucrurile din perspectiva altei ființe umane
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cale de a justifica acest lucru ar fi invocarea unui principiu care, întotdeauna, indiferent de circumstanțe, acord] vieții umane o valoare mai mare decât vieții animalelor. Nu cunosc un astfel de principiu” (Frey 1988, p. 197). Alții au încercat s] argumenteze c] apartenența la o specie constituie un criteriu suficient. Animalele nu sunt ființe etice, așadar, nu trebuie s] le acord]m considerație moral]. Ei susțin c] aceast] idee nu poate fi respins] prin apelul la persoanele cu deficiențe mintale deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a anumitor tipuri de r]zboi, de vreme ce acestea pot fi considerate un exercitiu colectiv al dreptului individual la autoap]rare. Teoria r]zboiului drept De-a lungul secolelor s-a dezvoltat o paradigm] în etică r]zboiului care încearc] s] argumenteze o poziție de mijloc între realism și pacifism. Poziția rezultat] - cunoscut] și că teorie a r]zboiului drept - ofer] argumente pentru utilizarea violenței în r]zboi care nu contrazic nici justific]rile de bun simț pentru utilizarea violenței de c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rezultatului celui mai dezastruos. Se pare c] susțin]torului descuraj]rii îi revine deci sarcina de a demonstra c] acest fapt poate fi dep]sit de alte considerații. Unii susțin]tori ai descuraj]rii au încercat s] fac] acest lucru argumentând c] ap]rărea convențional] implic] un risc mai mare. Ideea este c] probabilitatea unei dominații în cazul unei politici de ap]rare convenționale este considerabil mai mare decât probabilitatea r]zboiului nuclear în condiții de descurajare, în timp de probabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
obiectiv corecte sau incorecte despre anumite fapte. Relativiștii morali trebuie s] traseze o alt] cale mai complicat] de la existența diversit]ții la concluzia c] nu exist] o singur] moral] adev]rât] sau cel mai bine justificat]. Eu cred (și am argumentat în Moral Relativity [Relativitatea Moral]], 1984) c] discuția despre relativism se contureaz] cel mai bine în jurul tipurilor specifice de diferențe în concepția moral], presupunând apoi c] aceste diferențe specifice sunt cel mai bine explicate printr-o teorie care neag] existența
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau chiar inconsecvent] practic]: „Ar trebui, dar nu am nici o înclinație”. Prin „inconsecvent] practic]” se înțelege greșeală logic] pe care o g]sim în afirmația: „El era deja aici, dar eu nu cred”. Internaliștii și prescriptiviștii au fost comb]tuți, argumentându-se c] fac imposibil], din punct de vedere al consecventei, afirmația: „Se cuvine s] faci asta, dar nu o face”, sau s] crezi c] cineva se cuvine s] fac] ceva, dar s] nu fie deloc dispus s] o fac]. Reversul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de lentile morale, că s] spunem așa. Astfel, el susține c] toate persoanele din Etapă 6 „v]d” clar c] viață este întotdeauna mai valoroas] decât proprietatea - o judecat] pe care utilitarismul, dup] cum se pretinde, nu reușește s] o argumenteze. Aceast] supoziție în numele abilit]ților cognitive cu privire la Etapele 5 și 6 se afl] chiar la baza teoriei lui Kohlberg. Dar Kohlberg pare s] nu spun] nimic în ap]rărea ei. Acesta este un bun moment în care s] se scoat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vietii familiale, a început s] domine o mare parte a gândirii secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea. Ideea potrivit c]reia virtutea este diferențiat] pe genuri este esențial], de exemplu, în filosofia lui Rousseau. În Emile, Rousseau a argumentat c] acele calit]ți care la b]rbați ar fi greșeli reprezint] virtuți la femei. Justificarea lui Rousseau în ceea ce privește virtuțile feminine este legat] de viziunea să idealizat] despre familia rural] și de simplitatea vieții care ar putea contracara manierele nepotrivite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
menținerea relațiilor) este în mod obișnuit v]zut de b]rbați că o lips] de principii. În cel mai bun caz, consider c] aceast] concepție potrivit c]reia femeile „judec] diferit” aspectele de ordin moral este dificil de explicat sau argumentat în mod exhaustiv; în cel mai r]u caz, risc] s] recapituleze dihotomii vechi și ap]s]toare. Dar poate exist] o f]ram] de adev]r în concepția potrivit c]reia priorit]țile etice ale femeilor pot s] fie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atee și agnostice ale acestor teiști morali prima facie (o opțiune neplauzibil] în discuția de mai sus despre versiunea lingvistic] a „Teoriei Poruncii Divine”), cei care susțin c] întreaga cunoașterea moral] depinde de cunoașterea de sau despre Dumnezeu își pot argumenta poziția în cel puțin dou] feluri. Un punct de vedere ar fi sl]birea leg]turii dintre cunoașterea moral] și cunoașterea necesar] de sau despre Dumnezeu, suficient pentru a-i mulțumi pe indivizii în chestiune. Acest lucru ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
existența unui cunosc]tor perfect sau a vreunui alt tip de cunosc]tor. Trebuie insistat asupra acestui punct pentru c] au existat mulți (cum ar fi Lucas, 1970) care au încercat s] atace doctrina determinismului și presupusele sale implicații etice, argumentând c] exist] obstacole conceptuale în calea prezicerii acțiunii umane, care sunt f]r] egal în cazul evenimentelor fizice că uraganele și orbitele sateliților. Ei concluzioneaz] c] a sugera faptul c] deciziile și acțiunile umane ar putea fi prezise este incoerent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral] și nu asupra subtilit]ților intelectuale ale metafizicii. A mai existat o asemenea reorientare a dezbaterii în opera lui Harry Frankfurt (1971, 1987). Acesta accepta faptul c] a acționa liber înseamn], în esenț], a face ceea ce vrei, dar a argumentat c] este înșel]tor s] crezi c] acest lucru este valabil și în cazul libert]ții de voinț]. O persoan] poate fi liber] s] fac] ceea ce vrea f]r] s] aib] o voinț] liber]. A te bucură de liberatea de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la adresa întreb]rii despre cum ar trebui s] tr]im, gradul de convergent] este uimitor. Natură uman] are constantele ei și exist] un num]r limitat de moduri în care ființele umane pot conviețui și progresa; într-adev]r, așa cum a argumentat eseul introductiv al volumului, unele dintre caracteristicile comune naturii umane în societ]ți diferite sunt comune naturii oric]ror mamifere cu o existent] lung], inteligente și sociale și se reflect] în comportamentul nostru la fel cum se reflect] în cel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și capacitatea de reacție a omului în timp real. Una din consecințe ar fi că realitățile de al treilea ordin realitățile virtuale, simulacrul (vezi Baudrillard, 1994) încep să se substituie "lumii reale". Partizanii rupturii postmoderne în evoluția istorică a societății argumentează că dezvoltările în cadrul capitalismului transnațional produc o nouă configurație globală a post-fordismului și/sau postmodernismului. Kellner (2002) încearcă să propună o perspectivă care să nu neglijeze achizițiile teoretice anterioare, introducând un nou concept pentru a facilita înțelegerea globalizării: tehnocapitalismul. Această
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
vezi Grosby (1994) și Connor (2004). Shils este considerat a fi primul care susține ideea identității etnice ca primordială. Această idee este dezvoltată parțial pe baza concepției lui Tönnies asupra comunității (Gemeinschaft) și a lui Cooley asupra grupului primar. Shils argumentează că oamenii nu sunt legați între ei doar prin interacțiune 23, coerciție, interes 24 sau atașament față de "un sistem de valori centrale"25, ci și prin altceva, alte proprietăți sau credințe. Acele caracteristici care trebuie luate în considerare sunt anumite
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
se bucurau de spoturile calde ale plafoanelor, relevînd spectaculos lucrările. Puzderia de lucrări, prezentate juriului, și de data aceasta exigent (cu măsură), tolerant (cu aceeași măsură). Prefer să mă mențin doar în ambianța absolut încîntătoare a vernisajului și să-i argumentez puterea de seducție. Asupra unui public de o ținută eclatantă (lăsînd cronicarului de profesie detalierea valorică de rigoare). Observam și altădată cu ocazia inaugurării înseși a colosalului building ce modificare de profil înregistrează acum acest palier al high-life-lui ieșean. Lume
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
reușește să rămînă plastician aproape axiomatic, plastician care economisește enorm pentru a spune mult. În textele literare este un literat, un scriitor, un prozator de formulă intelectuală, un scriitor subtil, dar care nu recurge la strategiile vizualității pentru a-și argumenta enunțurile și pentru a convinge în text. Am admirat/ admir la el în continuare această capacitate de a trăi în două planuri, cu elementele specifice ale limbajului în care se exprimă și nu amestecă în mod fraudulos disponibilitățile pe care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]