7,134 matches
-
Ciocioi, Gheorghiță, "Ghidul mănăstirilor din Basarabia", Editura Arca învierii, București, 2004, ISBN: 973-85077-5-8 Ciocioi, Gheorghiță, Dragne, Amalia..., "Ghidul mănăstirilor din România", Editura Sophia, București, 2011, ISBN: 978-973-136-240-3. "Sfântul Ioan de Rila, Viața. Testamentul"; prefațată de pr. Peter Totev, reprezentantul Patriarhiei Bulgare la București, Editura Sophia, București 2003; Clement de Ohrida, "Cuvinte și învățături", Editura Sophia, București, 2012; Patriarh Eftimie de Târnovo, "Corespondența cu Sfântul Nicodim de la Tismana...", Editura Sophia, București, 2014. "Istoria Bisericii Ortodoxe Bulgare", Editura Sophia, București, 2014; Alexiev, Serafim
Gheorghiță Ciocioi () [Corola-website/Science/335647_a_336976]
-
de pr. Peter Totev, reprezentantul Patriarhiei Bulgare la București, Editura Sophia, București 2003; Clement de Ohrida, "Cuvinte și învățături", Editura Sophia, București, 2012; Patriarh Eftimie de Târnovo, "Corespondența cu Sfântul Nicodim de la Tismana...", Editura Sophia, București, 2014. "Istoria Bisericii Ortodoxe Bulgare", Editura Sophia, București, 2014; Alexiev, Serafim, arhim., "Patericul Rilei", Editura Sophia, București, 2014; Alexiev, Serafim, arhim., "Sfântul Țar Boris de la Pliska", Editura Sophia, București, 2015; Stefanov, Pavel, arhim., "Istoria Mănăstirii Rila", Editura Agapis, București, 2014; Sofronie de Vrața, sfânt, "Viața
Gheorghiță Ciocioi () [Corola-website/Science/335647_a_336976]
-
această perioadă a rămas o imagine pictată cu vopsele de ulei. După aceea Larisa a trebuit sa invete pe cont propriu, i-a ajutat foarte mult mama ei. Ea știa multe limbi europene, în plus față de slavă, ucraineană, rusă, poloneză, bulgară, și greacă și latină, indicând nivelul său intelectual ridicat. Elenă Petrovna a educat-o pe Leșia că o persoană puternică care nu a avut nici un drept de a supra-identifica sentimentele lor. În cazul în care acest "paidei" pot fi găsite
Lesia Ukrainka () [Corola-website/Science/335670_a_336999]
-
Gheorghi Nikolov Delcev (în bulgară/macedoneană: Георги/Ѓорѓи Николов Делчев, cunoscut sub numele de , scris și Goce Delčev, cu caractere chirilice "Гоце Делчев", scris în ortografie bulgară veche: "Гоце Дѣлчевъ"; n. 1872- d. 1903) a fost o figură revoluționară importantă în Macedonia și Tracia aflate sub dominație otomană la începutul secolului al XX-lea. A fost unul din conducătorii a ceea ce astăzi este denumit (ORIM), o organizație
Goțe Delcev () [Corola-website/Science/335690_a_337019]
-
Născut la Kilkis, pe atunci în al Imperiului Otoman, a fost inspirat în tinerețe de idealurile unor revoluționari ca Vasil Levski și Hristo Botev, Deși se considera un moștenitor al , ca republican convins, Delcev a fost deziluzionat de realitatea monarhiei bulgare de după eliberare. În mintea lui, ca și în cazul multor bulgari macedoneni originari dintr-o zonă multinațională, ideea de a fi „macedonean” a căpătat importanța unei anume loialități locale, care a construit un spirit specific de „patriotism local” Ca urmare
Goțe Delcev () [Corola-website/Science/335690_a_337019]
-
macedono- în cadrul Imperiului Otoman, ca preludiu al incorporării acestuia într-o viitoare . Astfel, este considerat un erou național în Bulgaria, dar și în Macedonia, unde este considerat a fi unul dintre fondatorii . În ciuda acestor interpretări istorice macedonene, Delcev se considera bulgar ca naționalitate și îi considera pe bulgari a fi compatrioții săi. Denumirea de "macedonean" cuprindea la acea vreme și albanezi, bulgari, greci, turci, vlahi și sârbi, și când se aplica slavilor locali, se referea la o identitate regională a bulgarilor
Goțe Delcev () [Corola-website/Science/335690_a_337019]
-
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței este o biserică ortodoxă din București, situată pe str. Doamnei nr. 18, în sectorul 3 al capitalei României. În perioada 1954-2009 a îndeplinit funcția de biserică a comunității bulgare din România, fiind cedată acesteia spre folosință de către Biserica Ortodoxă Română. În prezent, biserica se află în fundul unei curți ce adăpostește și casele Lahovary. Biserica și casa parohială sunt clasate ca monument istoric, cu . Biserica a fost construită din lemn
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
ctitorului ei, redenumind-o „Sf. Ilie Kalenderu”. Între anii 1880-1897 a funcționat ca biserică grecească, liturghiile fiind oficiate în limba greacă. Începând din anul 1897-1898, aici s-a slujit din nou în limba română. Dupa instaurarea regimului comunist în România statul bulgar a renunțat în 1948 la bisericile bulgărești din București, Galați și Brăila. Biserica bulgară din București, ce se afla pe Calea Călărașilor nr. 16 și adăpostea și școala bulgară, fusese grav deteriorată de cutremurul din 1940 și va fi demolată
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
liturghiile fiind oficiate în limba greacă. Începând din anul 1897-1898, aici s-a slujit din nou în limba română. Dupa instaurarea regimului comunist în România statul bulgar a renunțat în 1948 la bisericile bulgărești din București, Galați și Brăila. Biserica bulgară din București, ce se afla pe Calea Călărașilor nr. 16 și adăpostea și școala bulgară, fusese grav deteriorată de cutremurul din 1940 și va fi demolată în 1988. Biserica „Sf. Prooroc Ilie”, situată în centrul capitalei României, a fost și
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
nou în limba română. Dupa instaurarea regimului comunist în România statul bulgar a renunțat în 1948 la bisericile bulgărești din București, Galați și Brăila. Biserica bulgară din București, ce se afla pe Calea Călărașilor nr. 16 și adăpostea și școala bulgară, fusese grav deteriorată de cutremurul din 1940 și va fi demolată în 1988. Biserica „Sf. Prooroc Ilie”, situată în centrul capitalei României, a fost și ea deteriorată de cutremurul din noiembrie 1940, fiind renovată în 1953-1954 cu cheltuiala Arhiepiscopiei Bucureștilor
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
1940 și va fi demolată în 1988. Biserica „Sf. Prooroc Ilie”, situată în centrul capitalei României, a fost și ea deteriorată de cutremurul din noiembrie 1940, fiind renovată în 1953-1954 cu cheltuiala Arhiepiscopiei Bucureștilor și dată în folosință gratuită comunității bulgare din București, împreună cu tot inventarul ei și apartamentul de la parter. Decizia a fost luată în ședința din 7 iunie 1954 a Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la propunerea patriarhului Justinian. Biserica a fost resfințită la 26 octombrie 1954 de
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
Justinian precizează că biserica de la Hanul Colței este dată pentru uz temporar, „"până când bulgarii își vor construi o biserică nouă"“. Pe fațadă, deasupra intrării, a fost amplasată următoarea inscripție: Convinsă de rolul important al bisericii, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare a trimis reprezentanți la București - preoți bulgari care slujesc și propovăduiesc credința ortodoxă pentru credincioșii de limbă maternă bulgară. Biserica „Sf. Prooroc Ilie” de la Hanul Colței a fost cunoscută timp de 55 de ani printre bucureșteni ca „Biserica bulgară”. Permanența
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
este dată pentru uz temporar, „"până când bulgarii își vor construi o biserică nouă"“. Pe fațadă, deasupra intrării, a fost amplasată următoarea inscripție: Convinsă de rolul important al bisericii, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare a trimis reprezentanți la București - preoți bulgari care slujesc și propovăduiesc credința ortodoxă pentru credincioșii de limbă maternă bulgară. Biserica „Sf. Prooroc Ilie” de la Hanul Colței a fost cunoscută timp de 55 de ani printre bucureșteni ca „Biserica bulgară”. Permanența Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor a hotărât
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
nouă"“. Pe fațadă, deasupra intrării, a fost amplasată următoarea inscripție: Convinsă de rolul important al bisericii, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare a trimis reprezentanți la București - preoți bulgari care slujesc și propovăduiesc credința ortodoxă pentru credincioșii de limbă maternă bulgară. Biserica „Sf. Prooroc Ilie” de la Hanul Colței a fost cunoscută timp de 55 de ani printre bucureșteni ca „Biserica bulgară”. Permanența Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor a hotărât, în ședința sa din 31 martie 2009, reînființarea de urgență a parohiei
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
Ortodoxe Bulgare a trimis reprezentanți la București - preoți bulgari care slujesc și propovăduiesc credința ortodoxă pentru credincioșii de limbă maternă bulgară. Biserica „Sf. Prooroc Ilie” de la Hanul Colței a fost cunoscută timp de 55 de ani printre bucureșteni ca „Biserica bulgară”. Permanența Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor a hotărât, în ședința sa din 31 martie 2009, reînființarea de urgență a parohiei „Sfântul Ilie” - Hanul Colței cu personalitate juridică și numirea părintelui Gabriel Grigorescu ca preot paroh. Decizia a fost justificată de
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
bisericii și se baza pe legislația curentă pentru recuperarea proprietăților parohiei confiscate de către regimul comunist. Noul paroh avea misiunea de a consolida și restaura lăcașul de cult, precum și de a revendica proprietățile parohiei confiscate de stat. Potrivit aceleiași decizii, preotul bulgar Petăr Totev poate „să-și continue nestingherit activitatea sa pastoral-misionară, liturgică și administrativă pentru credincioșii ortodocși bulgari din București, alături de preotul paroh român” Cu toate acestea, noul program liturgic al bisericii a fost schimbat de Arhiepiscopia Bucureștilor, iar slujbele în
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
Totev poate „să-și continue nestingherit activitatea sa pastoral-misionară, liturgică și administrativă pentru credincioșii ortodocși bulgari din București, alături de preotul paroh român” Cu toate acestea, noul program liturgic al bisericii a fost schimbat de Arhiepiscopia Bucureștilor, iar slujbele în limba bulgară au fost reduse la minimum. În același timp, preotul bulgar Petăr Totev a fost supus la presiuni continue de către Patriarhia Română, primind apeluri telefonice de amenințare și un ultimatum de a părăsi biserica. La 30 mai 2009 preotul bulgar a
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
și administrativă pentru credincioșii ortodocși bulgari din București, alături de preotul paroh român” Cu toate acestea, noul program liturgic al bisericii a fost schimbat de Arhiepiscopia Bucureștilor, iar slujbele în limba bulgară au fost reduse la minimum. În același timp, preotul bulgar Petăr Totev a fost supus la presiuni continue de către Patriarhia Română, primind apeluri telefonice de amenințare și un ultimatum de a părăsi biserica. La 30 mai 2009 preotul bulgar a predat cheile bisericii unei comisii speciale numite de Arhiepiscopia Bucureștilor
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
limba bulgară au fost reduse la minimum. În același timp, preotul bulgar Petăr Totev a fost supus la presiuni continue de către Patriarhia Română, primind apeluri telefonice de amenințare și un ultimatum de a părăsi biserica. La 30 mai 2009 preotul bulgar a predat cheile bisericii unei comisii speciale numite de Arhiepiscopia Bucureștilor. Arhiepiscopia Bucureștilor a explicat din nou membrilor comunității bulgare motivele invocate de patriarhul român Daniel pentru preluarea bisericii pe motiv că „biserica are nevoie de reparații urgente; mulți enoriași
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
de către Patriarhia Română, primind apeluri telefonice de amenințare și un ultimatum de a părăsi biserica. La 30 mai 2009 preotul bulgar a predat cheile bisericii unei comisii speciale numite de Arhiepiscopia Bucureștilor. Arhiepiscopia Bucureștilor a explicat din nou membrilor comunității bulgare motivele invocate de patriarhul român Daniel pentru preluarea bisericii pe motiv că „biserica are nevoie de reparații urgente; mulți enoriași erau români care doreau să rămână aici să se închine, dar nu înțelegeau limba bulgară, iar comunitatea bulgară era inferioară
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
explicat din nou membrilor comunității bulgare motivele invocate de patriarhul român Daniel pentru preluarea bisericii pe motiv că „biserica are nevoie de reparații urgente; mulți enoriași erau români care doreau să rămână aici să se închine, dar nu înțelegeau limba bulgară, iar comunitatea bulgară era inferioară numeric”. Ulterior, Petăr Totev a fost numit cel de-al cincilea preot la fosta biserică rusă „Sf. Nicolae”, ce fusese luată într-un mod similar de la comunitatea rusă din București, în urma unei înțelegeri între Patriarhia
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
membrilor comunității bulgare motivele invocate de patriarhul român Daniel pentru preluarea bisericii pe motiv că „biserica are nevoie de reparații urgente; mulți enoriași erau români care doreau să rămână aici să se închine, dar nu înțelegeau limba bulgară, iar comunitatea bulgară era inferioară numeric”. Ulterior, Petăr Totev a fost numit cel de-al cincilea preot la fosta biserică rusă „Sf. Nicolae”, ce fusese luată într-un mod similar de la comunitatea rusă din București, în urma unei înțelegeri între Patriarhia Română și Patriarhia
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
București, în urma unei înțelegeri între Patriarhia Română și Patriarhia Moscovei. Arhiepiscopia Bucureștilor, care susținea că biserica avea nevoie de reparații urgente, nu a început realizarea lucrărilor de consolidare și restaurare în următorii doi ani. Promisiunea Patriarhiei Române prin care comunității bulgare i s-a permis mutarea la fosta biserică rusă „Sf. Nicolae” - Paraclis Universitar, acceptată de reprezentanții Patriarhiei Bulgariei, nu a mai fost respectată ulterior. Enoriașii bulgari stau în curtea bisericii în timpul liturghiei pentru că scopul principal al parohiei este grija spirituală
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
de consolidare și restaurare în următorii doi ani. Promisiunea Patriarhiei Române prin care comunității bulgare i s-a permis mutarea la fosta biserică rusă „Sf. Nicolae” - Paraclis Universitar, acceptată de reprezentanții Patriarhiei Bulgariei, nu a mai fost respectată ulterior. Enoriașii bulgari stau în curtea bisericii în timpul liturghiei pentru că scopul principal al parohiei este grija spirituală pentru studenții de la Universitatea București. Corul bisericesc mixt „Nihil sine Deo” de la fosta biserică bulgară, compus din profesioniști, nu a mai fost admis să participe la
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
de reprezentanții Patriarhiei Bulgariei, nu a mai fost respectată ulterior. Enoriașii bulgari stau în curtea bisericii în timpul liturghiei pentru că scopul principal al parohiei este grija spirituală pentru studenții de la Universitatea București. Corul bisericesc mixt „Nihil sine Deo” de la fosta biserică bulgară, compus din profesioniști, nu a mai fost admis să participe la slujbele religioase. Scandalul preluării bisericii bulgare i-a alungat din biserică pe enoriașii bulgari, ca și pe cei ruși și ucraineni. În 2011 Nadejda Ganeva și fiul ei, Velin
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]