7,296 matches
-
profesor, deși preda cam de toate, pentru că nu erau profesori la vremea aceea la țară. Apoi a fost trimis la Bucium, la 7 oameni acolo sus, pe deal. Se trezea la 4 dimineața să prindă trenul să plece. S-a chinuit foarte mult până când inspectorul Cireș, care era vecin cu noi și a fost și învățătorul meu la clasele primare, a intervenit, el fiind membru de partid, și l-a adus pe profesorul Simionescu la Liceul "Garabet Ibrăileanu" ca profesor de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cum a văzut înfometatul Radu Gyr acest fenomen al foamei cu care ne-au pedepsit. Cine? Tot oamenii acestui neam, domnule! Este admisibil oare să existe în rândul unor oameni fiare ca acestea care și-au luat dreptul să-i chinuie și să-i tortureze pe ceilalți? C.I.: Exact, și-au luat, cu de la sine putere, drept de viață și de moarte asupra semenului. Cartea pe care o realizăm se va chema Exil în propria țară, pentru că pornește de la ideea de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu ei și m-au respectat. Odată când am ajuns cu mașina la Oradea să aduc vreo 2000 sau 3000 de pui, am stat la un hotel din centrul Oradei și am făcut o pană la mașină. Și cum mă chinuiam cu cricul să dau la manivelă, ca să ridic mașina pentru a scoate roata din dreapta spate, m-am trezit că mă ridică cineva de umeri pe sus. Când mă uit, un fost student care era acum medic veterinar și făcuse practica
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
urmă, cartea rezistă prin altceva. Toată lumea povestește în cartea Gabrielei Gavril „Norocosul Jim“ din cartea Gabrielei Gavril se numește Ștefan Negru și ține seminarii despre Shakespeare într-un corp de clădire aproape dezafectat, bruiat de zgomotele șantierești din apropiere. Se chinuie într-o căsnicie tiranică și își numără descurajat foștii prieteni, plecați din țară sau morți de-a binelea. Trece pe la catedră, unde aude ultimele bârfe, și se lasă prins în tot felul de obligații (inspecții, discursuri oficiale, lansări de carte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
în secret, să spună că el n-a fost niciodată acolo și să lase să i se propage legenda ca să prospere turiștii și comerțul clădit pe faima sa. Romanul lui Ernst Schnabel, Der sechste Gesang (Frankfurt, 1956), dezvăluie un erou chinuit de țânțari și care mănâncă într-o pizzerie. Nu simte nevoia să se întoarcă acasă. Ar vrea să rămână lângă feacieni și Nausica. Homer este cel care îi cere să se întoarcă acasă, să-și îndeplinească rolul fiindcă doar întorcându
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se suprapunea în minte imaginea celor două cadavre. Atunci se trântea pe pat cu fața în jos și gemea: - Vai, bietul meu tată! Biata mea mamă! Dragii, dragii mei părinți!... Și când îl dobora oboseala, vedeniile morții continuau să-l chinuie în vis. Într-o noapte, prin somn i se năzări că îl strigă cineva. Aținti urechea dar nu desluși decât mugetul valurilor"373*. Cititorul lui Maury 374, care a putut să arate deja că privațiunile fizice favorizează halucinațiile ermitului în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o traversare a ființei sale divizate, o traversare a scrisului cu acea "apă mai neagră ca cerneala se tălăzuia mânioasă de cele două părți". O astfel de pată de cerneală chiar pe piele este evocată de scriitorul-lepros care scrie: "Mă chinui, mă scarpin [...] Am abcese de stil și fraza îmi dă mâncărimi. Ce grea vâslă e pana și cum ideea, atunci când trebuie să sapi cu ea, este un curent potrivnic!" (Scrisori către Louise Colet, sfârșit de octmbrie 1851). Îmbarcat în scris
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
întristătoare", fără hrană, ud până la piele pe o ploaie înghețată, în căutare de refugiu. Prăbușirea casei Usher este și ea, într-adevăr, o chestiune de ospitalitate: naratorul chemat de un vechi prieten, vine să stea câtva timp lângă gazda sa chinuită de un secret angoasant care îl macină. Din ne-spus în aluzii, teama câștigă progresiv teren până în momentul funestei revelații, cea unui secret refulat care reapare. Povestea e bine cunoscută. Care este sensul acestei dorințe de ospitalitate care îl stăpânește
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu știe o boabă din limba celuilalt?" Norvegianul nu poate să se adapteze la obiceiurile siciliene și se simte "umilit de toate aceste constrângeri care îi îngustează mintea și îl prostesc. El începea să simtă o surdă iritare, și era chinuit pe ascuns văzându-se tratat în această țară ca un semi-imbecil și fiindu-i teamă să nu devină cu adevărat unul". Desigur Venerina îl protejează și îl duce de mână, "așa cum ar fi făcut-o cu un copil". Dar nașterea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care nu fuseseră inventate decât pentru mine și care, culmea culmilor, nu puteam să le respect în întregime"538. I se aduse lui Kafka reproșul că nu vorbește 539, că nu mănâncă, că e singur precum ... Franz Kafka!540 Astfel, chinuit de un viu sentiment de singurătate, "în sânul familiei mele, printre ființele cele mai bune și mai iubitoare, trăiesc mai străin decât un străin. Nu i-am adresat mamei mele mai mult de zece cuvinte în medie pe zi în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
stradă și „au strigat să fim Împușcați”39. O masă incitată, În cadrul căreia s-au remarcat În special tineri energici și funcționari de stat și ai primăriei, s-a adunat pe străzile În care majoritatea populației era evreiască, gata să chinuie, să Înjunghie, să scuipe și să jefuiască, și toate astea În prezența forțelor de ordine, care au fost primii jefuitori. Un evreu care a reușit să scape de arest deoarece soldații germani nu l-au identificat ca fiind evreu a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
tineri români, care s-au Înarmat cu tot ce au găsit la Îndemână, au nenorocit un cartier Întreg - Podul Bucșinescu -, unde locuiau meseriași și muncitori evrei săraci. Acești români au fost atât de sălbatici nu pentru că au bătut și au chinuit, ci pentru că s-au fixat asupra câtorva evrei, pe care i-au lovit neîncetat, până le-au spart capetele În bătăi, cu topoare, cu cuțite și cu alte unelte improvizate din timp. În toate cazurile În care au scos evrei
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
cererea; ulterior, prețul a crescut și s-a stabilizat În jurul a 5.000 de lei pentru un pahar. Când numărul arestaților a crescut În scurt timp la aproape 12.000, printre care se aflau sute de copii pe care Îi chinuia setea, a crescut tentația de a ridica și mai mult prețul. Ghidale Caufman XE "Caufman, Ghidale" , care la Început a refuzat să plătească 100 de lei pentru apă, a implorat după-amiază să i se vândă un pahar de apă pentru
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
luați de acasă și copiii și femeile de evrei fie pentru a fi Împușcați de către autoritățile militare sau pentru a fi internați În lagăre”14. Majoritatea bărbaților evrei erau atunci În gropile comune din oraș și din afara lui sau se chinuiau În „trenul morții” care Încă nu ajunsese la Călărași XE "Călărași" (vezi infra). Strângerea cadavrelor În martie 1945, colonelul Chirilovici XE "Chirilovici" a pretins la anchetă că a doua zi după pogrom a ordonat să fie adunate cadavrele și răniții
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
interior, cei care nu s-au sufocat imediat au văzut ce se află lângă ei: „Eram unul peste altul fiind prea mulți În vagon. Grozăvia era că erau mulți crunt bătuți, alții Împușcați iar mulți Înțepați cu baioneta”. Setea Îi chinuia pe toți și deplasarea trenului fără o destinație clară a provocat senzația că aceasta era metoda aleasă pentru a-i omorî. Prima oprire În stația Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" le-a dat speranța că poate, poate vor fi deschise
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
miercuri, din cei peste o sută de oameni mai rămăseseră cam doăzeci - „Văzând situația noastră am hotărât cu fiul meu ca să ne omorâm ca În felul acesta să scăpăm de chinuri și să nu ajungem În starea acelora care zăceau chinuindu-se să-și dea sufletul”14. Haimovici XE "Haimovici, Leon" s-a spânzurat cu cureaua de la pantaloni, dar n-a murit, pentru că fiul lui s-a răzgândit și a tăiat cureaua. Scene de nebunie colectivă sau individuală au fost descrise
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
garnitură Încărcată cu vite. Cât am invidiat atunci acele animale care erau În vagoane deschise, și la fiecare 2-3 vagoane un om care le aducea apă... preferam atunci să fiu animal... și șeleț erau duse la moarte Însă nu erau chinuite cum eram noi chinuiți”24. Marți dimineața, când ușile vagoanelor nu s-au deschis la Târgul Frumos, XE "Târgul Frumos" au fost evrei care au reușit să spargă vagoane, „fiindcă nu mai puteam de sete și nu mai aveam aer
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Cât am invidiat atunci acele animale care erau În vagoane deschise, și la fiecare 2-3 vagoane un om care le aducea apă... preferam atunci să fiu animal... și șeleț erau duse la moarte Însă nu erau chinuite cum eram noi chinuiți”24. Marți dimineața, când ușile vagoanelor nu s-au deschis la Târgul Frumos, XE "Târgul Frumos" au fost evrei care au reușit să spargă vagoane, „fiindcă nu mai puteam de sete și nu mai aveam aer”25. Aici trebuie să
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
sa este felul În care s-au distrat jandarmii cu evreii din vagonul lui, care a fost deschis: „Pe măsură ce orele și zilele treceau, mureau câte unul, ca muștele, fie din cauza rănilor mortale, fie din cauza foametei și a setei care ne chinuia. Culmea nenorocirei, momentele de groază șșiț nebunie ne-a fost dat să avem În fața unui râu lângă Roman, când vagoanele oprindu-se și stând lângă râu, ca să ne dispereze mai mult, În fața apei șde seteaț de care suferiam atât de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
unui ofițer În rezervă din localitate; a doua a muncit la descărcarea de saci cu ciment pentru armata germană: „Cine este sublocotenentul care ne conducea la Călărași XE "Călărași" , În port la descărcarea unui șlep cu lemne?... Acesta ne-a chinuit Îngrozitor... A dat ordin chiar să ne Împuște și norocul nostru a fost că soldații nu au ascultat ordinul și nici nu au vrut să tragă. Era un om de vreo 40-45 ani, ofițer de rezervă”55. Munca la germani
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
cunoscut de poporul român. Prea puțini români știu că În zilele de 27-30 Iunie Iașiul a fost martorul celui mai Înfiorător măcel cunoscut În istoria poporului român. În aceste zile peste 8000 de bărbați, femei și copii nevinovați au fost chinuiți și apoi omorâți... În acele zile, fasciștii români, elevii lui Cuza XE "Cuza, Alexandru C." și a lui Codreanu XE "Codreanu" , rușinea neamului românesc, au ridicat din casele lor populația evreiască, au chinuit-o, Împușcat-o pe străzi și În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
bărbați, femei și copii nevinovați au fost chinuiți și apoi omorâți... În acele zile, fasciștii români, elevii lui Cuza XE "Cuza, Alexandru C." și a lui Codreanu XE "Codreanu" , rușinea neamului românesc, au ridicat din casele lor populația evreiască, au chinuit-o, Împușcat-o pe străzi și În curtea Chesturii, dar pe cei mai mulți i-a Înghesuit și plumbuit În vagoane, și pe o căldură mare, i-a plimbat de la Iași la Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" și Călărași XE "Călărași" ... și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
cu adevărat era minunat acolo, cu lanuri de iarbă înspicată, noi eram flămânde-moarte, pentru că ni se dădea în fiecare zi doar un cubuleț de brânză topită ca săpunul, o roșie, un ou tare, și asta era toată mâncarea. Am fost chinuite, știu că n-am plecat de acolo până nu am găsit pușca. Dacă armata ne-a disciplinat în vreun fel? Nu, sigur că nu. Nu asta te disciplinează. Adică, să fii pus în front, să... Nu, chiar nu. Nu ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
a fost excelent în film. A.V. Urmărindu-l pe Emil Botta, am avut mereu impresia că se juca pe sine însuși: marele preot dac ("Dacii" și "Columna"), profesorul Paveliu ("Reconstituirea"), Cervenko ("Pădurea spânzuraților"), Anton Nebunul ("Răscoala"). Epoci diferite, personaje chinuite de drame existențiale, chip, privire, voce care nu numai că te impresionează, dar ajung să te și obsedeze. Atât de adevărate erau la Emil Botta! R.G. Păi da, asta spun, dacă găseai un rol pentru film în care să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Pessoa -, un roman care anunță/pregătește teatrul de mai târziu al lui Matei Vișniec. Cafeneaua Pas-Parol este un roman de factură kafkiană, în care terifiantul crește treptat, pentru a exploda în tablouri coșmarești. Personajele simulează realitatea și sunt în permanență chinuite de timp, un timp diabolic și angoasant: „Dincolo de ora trei îl chinuia îngrozitor timpul, se agita prin oraș, intra peste tot și vorbea cu toată lumea, presat de ceva fizic, ceva care-l strivea din spate. Ce să le spun, ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]