10,570 matches
-
la sfîrșitul timpurilor. A elucida contradicțiile dure ale lumii înseamnă a le privi în lumina care irumpe prin poarta contrariilor ultime, a le trăi ca pe proiecția în imediat a acestei porți. Gîndirea paradoxală poate lua în grija ei ambiguitățile, contradicțiile, crizele, rupturile tragice ale realului contingent, poate da seamă de scandalul lor. Dar, astfel, ea descoperă în peisajul lumii și în destinul omului pulsația antinomiilor apofatice, ultimul portret posibil al transcendenței. Europa : exploatarea judicioasă a contrariilor în tensiune Cu stilul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
voluntară. în privința stilurilor de viață, ca și a opiniilor, accepți să lași loc unei alterități care te stînjenește, care te contrariază. Pentru noi, toleranța constituie exercițiul cel mai curent, cel mai larg împărtășit, al autorestrîngerii consimțite. Analizînd cîmpul tematic și contradicțiile tîrziu moderne ale acestui concept, Andrei Pleșu insista pe două aspecte referitoare la sensul filozofic și spiritual al toleranței. Ea reprezintă atitudinea existențială cea mai adecvată dinaintea contingenței ; e așezarea realistă față de o lume recunoscută ca imperfectă, față de o umanitate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
necruțător care a vrut ca poetul să dispară la numai douăzeci și unu de ani. Dinamismul viziunii și naturalețea dicțiunii poetice sunt cele două coordonate ce conferă pecetea originalității liricii lui Labiș. Poezia sa încearcă să sesizeze, din perspectiva înțelegerii și empatiei, contradicțiile și paradoxurile realității, într-un demers prin care treptele înțelegerii umane sunt convertite în trăire liminară, de cea mai pură esență afectivă. Temperament romantic și aflat mereu în căutarea unor idealuri etice, Nicolae Labiș vibrează sensibil în fața fenomenelor, atribuindu-le
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
surprinzător că cei mai mulți gânditori platoniști au fost apărătorii argumentului ontologic și al principiului că verificarea trebuie luată de sus, și nu de jos, așa cum sugerau empiriștii. A afirma că ultimul principiu (care există în mod necesar) este contingent, implică o contradicție: a spune că o existență necesară depinde pentru existența sa de anumite condiții limitate implică de fapt o contradicție între termeni. În cazul lui Platon, argumentul cosmologic din "Legile" și "Timaios" vine în sprijinul argumentului ontologic prezentat în Republica. Argumentul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
și nu de jos, așa cum sugerau empiriștii. A afirma că ultimul principiu (care există în mod necesar) este contingent, implică o contradicție: a spune că o existență necesară depinde pentru existența sa de anumite condiții limitate implică de fapt o contradicție între termeni. În cazul lui Platon, argumentul cosmologic din "Legile" și "Timaios" vine în sprijinul argumentului ontologic prezentat în Republica. Argumentul cosmologic arată clar că putem ajunge un concept legitim a lui Dumnezeu, iar acest concept facilitează alegerea la care
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nu au același sens de vreme ce la Seneca zeul este conceput ca și totalitate cosmologică 73. Se poate spune că Anselm folosește metoda reducerii la absurd în argumentarea sa: el construiește negarea concluziei dorite ca o presupunere iar apoi realizează o contradicție. Contradicția dedusă e că "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit" nu este de fapt "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit". Contradicția derivă dintr-o comparație între "acel ceva decât care
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
au același sens de vreme ce la Seneca zeul este conceput ca și totalitate cosmologică 73. Se poate spune că Anselm folosește metoda reducerii la absurd în argumentarea sa: el construiește negarea concluziei dorite ca o presupunere iar apoi realizează o contradicție. Contradicția dedusă e că "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit" nu este de fapt "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit". Contradicția derivă dintr-o comparație între "acel ceva decât care nimic
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
concluziei dorite ca o presupunere iar apoi realizează o contradicție. Contradicția dedusă e că "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit" nu este de fapt "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit". Contradicția derivă dintr-o comparație între "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit", ca având un atribut și "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit", ca neavând acel atribut. Comparația este între acel
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
neagă; există atei. Anselm răspunde că, deși, oamenii se pot îndoi sau pot nega inexistența lui Dumnezeu, ei nu pot concepe inexistența lui Dumnezeu. Chiar dacă putem vorbi despre inexistența lui Dumnezeu, totuși nu o putem concepe, deoarece ar fi o contradicție, din moment ce existența lui Dumnezeu se impune cu necesitate. În al treilea rând, pentru Gaunilon conceptul de ființa perfectă, posibilă reprezintă doar un șir de cuvinte care nu au o referință sau un înțeles empiric. Cu toate acestea, Anselm susține că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
consideră că obiectul pe care el l-a adus în discuție nu are același statut cu cel invocat de Gaunilon: obiectul vizat de Anselm ființa infinită, nu poate fi contingentă, deoarece ar putea fi supusă categoriilor, ceea ce ar fi în contradicție cu statutul ei82. Pentru faptul că a reformulat bine-cunoscuta construcție "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit" drept "cel mai mare dintre toate", Gaunilon a fost acuzat de către Anselm de infidelitate filologică. Între cele două concepte
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
114. O altă reacție la argumentul ontologic cartezian care a generat o dispută interesantă îi aparține lui Pierre Gassendi. Acesta consideră că Descartes face greșeala de a considera existența o proprietate. Descartes decide în argumentele sale că ar fi o contradicție să-l gândim pe Dumnezeu, care este perfect fără existență. A-l gândi pe Dumnezeu ca lipsindu-i existența ar trebui sa ni se pară, din perspectiva argumentelor lui Descartes, la fel de absurd precum conceperea unei zebre fără dungi albe și
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
supus-o exercițiului rațiunii există. Dar existența nu este un predicat, asemenea celorlalte predicate care se pot afirma despre o ființă perfectă, cum ar fi omnisciența, bunătatea, puterea sau înțelepciunea. Așa cum explică Kant, susținătorii clasici ai argumentului ontologic comit o contradicție în momentul în care introduc în conceptul unui lucru pe care au dorit să îl gândească în ceea ce privește posibilitatea lui, conceptul existenței lui și în realitate aceștia nu comit decât o simplă tautologie 125. Alexander Baumgarten susține că acestei formulări i
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
deoarece a atribui existența unui lucru implică doar a spune că un obiect x este un obiect x. Dacă existența ar fi un predicat real atunci orice afirmație despre ea ar fi o tautologie și orice negare ar reprezenta o contradicție în sine146. Revenind la observațiile lui Adrian Niță, trebuie spus că distincția dintre predicat real și predicat logic este problematică. După Kant, un predicat real este o determinare, iar determinarea este un predicat care se adaugă la conceptul subiectului și
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
atribute (calități, proprietăți) ale obiectului. Maria de Lourdes Borges consideră că predicatele necesare pentru conceptul de Dumnezeu ar trebui verificate ca predicate a lui Dumnezeu. Dar dacă suprimăm existența, orice alt predicat a lui Dumnezeu nu se poate verifica fără contradicție. În al treilea rând, nu este contradictoriu să se susțină teza că existenta este un predicat, chiar și un predicat de ordinul unu (care se enunță despre indivizi). Acest fapt este în acord cu teoriile metafizice (N. Goodman, P. F.
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
a atras atenția asupra faptului că, pentru Kant, conceptul de existentă nu se reduce la alternativa predicat logic-predicat real, ci are și o valoare transcendentală, care revine la principiul determinării complete. Pentru Kant, determinarea logică înseamnă supunerea unui concept principiului contradicției în urma căruia "din două predicate opuse contradictoriu numai unul singur poate să îi revină". În schimb, principiul determinării complete înseamnă raportarea unui concept la "posibilitatea întreagă, ca ansamblu al tuturor predicatelor lucrurilor în genere". Kant prezintă un concept modal și
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
principiul determinării complete). În comentariul său la acest principiu, Adrian Miroiu sesizează faptul că propozițiile existențiale folosesc acest principiu al determinării complete: Atunci când avem de-a face cu afirmarea existenței a ceva nu mai putem apela la principiul logic al contradicției: este nevoie de punerea la lucru a principiului transcendental al determinării complete. Când spun: Dumnezeu există, sau tot așa, triunghiul acesta există, sau Socrate există atunci subiectul (Dumnezeu, triunghiul acesta, Socrate) este considerat ca determinat în raport cu toate predicatele 149. Prin
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cu necesitate în sensul că subiectul și predicatul implicate sunt unite logic. Argumentul ontologic nu arată și nu poate să arate că Dumnezeu există în mod real151. Pentru Immanuel Kant orice judecată existențială este sintetică: Voi ați și comis o contradicție când ați strecurat, în conceptul unui lucru pe care ați vrut să-l gândiți numai în ce privește posibilitatea lui, conceptul existenței lui indiferent sub ce nume ascuns. Dacă vă îngăduim acest lucru, ați câștigat în aparență jocul, dar în realitate n-
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
conceptul subiectului; iar în predicat voi îl repetați numai. Dacă, dimpotrivă, mărturisiți, așa cum pe drept trebuie să mărturisească orice om inteligent, că orice judecată existențială este sintetică, cum vreți atunci să afirmați că predicatul existenței nu poate fi suprimat fără contradicție? Căci acest privilegiu nu aparține propriu-zis decât judecăților analitice, al căror caracter se întemeiază tocmai pe aceasta 152. Critica lui Kant la adresa argumentului ontologic respinge cu succes argumentul ontologic anselmian pe care îl regăsim în capitolul II al lucrării Proslogion
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nu proprietatea existenței. În acest sens analiza lui Russell asupra conceptului existenței, scoate în evidență faptul că enunțuri precum "Dumnezeu există" implică greșeli în folosirea sau scrierea limbajului 203. O concepție interesantă a unui reprezentant al filosofiei analitice vine în contradicția opiniilor formulate de Kant, Frege și Russell. Atunci când ne referim la existența indivizilor existența acestora nu are nevoie de existența altor indivizi deoarece există întotdeauna proprietăți reprezentante a acelor indivizi. În legătură cu proprietățile și existența acestora, trebuie să postulăm alte proprietăți
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
alta, se consideră implicit că nimic nu există dacă nu există o proprietate sub care să cadă (alta decât existența). Este exclusă astfel existența unui lucru care nu are cel puțin o proprietate. Colin McGinn consideră că nu există o contradicție evidentă în această existență deși se poate vorbi de o imposibilitate metafizică: x există și x nu are nici o proprietate 204. Colin McGinn acceptă că existența nu este o proprietate perceptibilă, dar de aici nu decurge că nu ar fi
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Leibniz afirmă că "Dumnezeu singur (sau ființa necesară) are acest privilegiu de a trebui să existe, dacă este posibil. Și deoarece nimic nu poate împiedica posibilitatea a ceea ce nu cuprinde în sine nici o mărginire, nici o negație și, în consecință, nici o contradicție, aceasta ajunge pentru a cunoaște a priori că Dumnezeu există. Existența lui Dumnezeu am mai dovedit-o și prin realitatea adevărurilor eterne. Am dovedit-o însă și a posteriori, de vreme ce există făpturi contingente, iar acestea nu pot avea rațiunea lor
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
proprietățile sunt posedate în perfecțiune (în cel mai mare grad). Este o auto-contradicție în conceptul de cea mai mare mărime, cea mai mare viteză în special în conceptele care au legătură cu spațiul și timpul dar nu este o auto- contradicție în conceptele de cea mai mare cunoaștere, cea mai mare bunătate 223. Se pune adesea întrebarea pe ce s-a sprijinit Leibniz când a considerat că argumentul ontologic arată că în cazul în care o ființă necesară este posibilă atunci
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
poate fi fals). A fi posibil, din punct de vedere logic înseamnă a nu fi contradictoriu în sine. De exemplu afirmația: Alerg 2 km în două minute poate reprezenta o imposibilitate din punct de vedere fizic, dar nu există o contradicție în sine în interiorul ideii (este posibil din punct de vedere logic). A fi necesar, înseamnă din punct de vedere logic că ar reprezenta o contradicție în sine negarea unui astfel de adevăr. Spre exemplu, 2 + 2 = 4 este un adevăr
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
două minute poate reprezenta o imposibilitate din punct de vedere fizic, dar nu există o contradicție în sine în interiorul ideii (este posibil din punct de vedere logic). A fi necesar, înseamnă din punct de vedere logic că ar reprezenta o contradicție în sine negarea unui astfel de adevăr. Spre exemplu, 2 + 2 = 4 este un adevăr necesar, un adevăr bazat pe logică, pe înțelesul conceptelor și pe conexiune necesară între proprietăți 234. Putem să considerăm posibil ca adevărat în anumite lumi
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
că argumentul ontologic stabilește doar existența conceptuală, dar nu și existența reală. Dar a-l concepe pe Dumnezeu nu este același lucru cu a concepe o insulă perfectă sau un diavol perfect; o insulă implică contingență și avem astfel o contradicție între ceva care este în același timp necesar și contingent. Se pierde astfel înțelesul real al argumentului ontologic 251. S-a susținut în filosofia analitică că argumentul din capitolul 3 este un argument modal care poate fi privit ca un
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]