11,041 matches
-
clasă ale cărui calități de ziarist făceau să fie iertate ridiculitățile, devine organ al aristocrației fanceze. L'Action française, inspirată de Charles Maurras și animată de redutabilul polemist Léon Daudet, reînnoiește jurnalismul monarhist. Simplă revistă creată în 1898, ea devine cotidian în 1908. Violența campaniilor sale, importanța mișcării care o susținea făceau din aceasta o publicație importantă, în ciuda slăbiri cronice a tirajelor sale. G) Ziarele specializate. Crearea lui Vélo în 1891 și a lui Auto în 1900 asigură Franței privilegiul mult
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
aceasta o publicație importantă, în ciuda slăbiri cronice a tirajelor sale. G) Ziarele specializate. Crearea lui Vélo în 1891 și a lui Auto în 1900 asigură Franței privilegiul mult timp necontestat al unei prese sportive cotidiene. Comoedia (1907) a fost un cotidian în întregime consacrat literaturii și teatrului. Excelsior, lansat în 1910 de Pierre Laffitte, mare cotidian ilustrat, reprezintă o originală tentativă franceză de adaptare a unei formule care găsise deja precedent în Statele Unite și în Germania, dar nu atinge clientela populară
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Vélo în 1891 și a lui Auto în 1900 asigură Franței privilegiul mult timp necontestat al unei prese sportive cotidiene. Comoedia (1907) a fost un cotidian în întregime consacrat literaturii și teatrului. Excelsior, lansat în 1910 de Pierre Laffitte, mare cotidian ilustrat, reprezintă o originală tentativă franceză de adaptare a unei formule care găsise deja precedent în Statele Unite și în Germania, dar nu atinge clientela populară, iar succesul său a fost mediocru în ciuda calității. 4. Presa de provincie. Dacă difuzarea importantă
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
în jurul marilor orașe a rețelelor de linii secundare de cale ferată a fost de mare ajutor. Dacă în 1914 presa de provincie era încă constituită din mii de titluri de ziare locale tri-, bisau hebdomadare, aproape fiecare subprefectură dispunea de cotidienele sale: în 1874 existau 179 cotidiene, iar în 1914 aproape 250. Marile orașe dispuneau adesea de o jumătate de duzină. Însă deja succesul marilor regionali era evident (i ace(tia erau cei care, mutatis mutandis, dominau presa locală, la fel
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
linii secundare de cale ferată a fost de mare ajutor. Dacă în 1914 presa de provincie era încă constituită din mii de titluri de ziare locale tri-, bisau hebdomadare, aproape fiecare subprefectură dispunea de cotidienele sale: în 1874 existau 179 cotidiene, iar în 1914 aproape 250. Marile orașe dispuneau adesea de o jumătate de duzină. Însă deja succesul marilor regionali era evident (i ace(tia erau cei care, mutatis mutandis, dominau presa locală, la fel ca și marile ziare de informație
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
orașe, au men(inut o veritabilă divizare care a favorizat, în ultimii ani de dinainte de război, apari(ia marilor grupuri de presă care au luat o mare amploare în timpul și după războiul din 1914-1918. (n Germania existau aproape 300 de cotidiene în 1866 și 2200 în 1914. 2. Marea presă politică tradițională. Cotidienele germane aveau o paginație abundentă și adesea două ediții pe zi. Prezentarea lor masivă nu a evoluat decît foarte puțin. Fiecare tendință politică conta la Berlin pe o
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
ani de dinainte de război, apari(ia marilor grupuri de presă care au luat o mare amploare în timpul și după războiul din 1914-1918. (n Germania existau aproape 300 de cotidiene în 1866 și 2200 în 1914. 2. Marea presă politică tradițională. Cotidienele germane aveau o paginație abundentă și adesea două ediții pe zi. Prezentarea lor masivă nu a evoluat decît foarte puțin. Fiecare tendință politică conta la Berlin pe o foaie importantă care trebuia mereu să împartă rolul său de "monitor" al
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
sub forma lui General Anzeiger, foaie de anunțuri și de varietăți populare unde informațiile și politica aveau puțin spațiu. Prima publicație a fost lansată în 1871 la Aix-la-Chapelle de către La Ruelle. Hebdomadar la fondarea sa în 1883, Berliner Lokal-Anzeiger devine cotidian din 1885. În jurul său fondatorul August Scherl va constitui un grup de presă destul de important. Cel mai mare succes a fost cel al publicațiilor lui Leopold Ullstein: tipograf și papetar, el a început să editeze ziare în 1889, odat( cu
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
supraîncărcată de diversele transporturi militare. În ciuda reducerii cheltuielilor, consecință a reducerii paginației, creșterea prețurilor și, în particular, mărirea prețului hîrtiei, toate acestea au condus la o mărire a prețului de vînzare, fapt care a redus considerabil difuzarea. (În septembrie 1917, cotidienele franceze au trebuit să treacă la 10 centime.) Unul dintre primele efecte ale acestor dificultăți a fost dispariția unui mare număr de ziare, incapabile să se adapteze. La Paris au dispărut astfel, în august 1914 și în lunile următoare, mai
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
ruptura din 1920. Le Bonnet rouge, publicație pacifistă a lui Almereyda, a fost, în august 1917, obiectul unor urmăriri ce au condus la întemnițarea directorului, care se va sinucide în închisoare, și la execuția lui Duval. L'Œuvre, periodic, devine cotidian în 1915. Ziarul lui Gustav Tery, prin tonul rebel al manșetelor sale și prin atitudinea critică cu privire la propagandă, a avut un succes rapid. În 1916, Le Canard enchaîné avea o apariție modestă. Războiul a contribuit la succesul presei ilustrate de
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
eliminarea publicațiilor cu tiraj mic, prin concurența ziarelor cu tiraj mare, exista deja înainte de 1914 și, la acea dată, existau, de asemenea, în cea mai mare parte a țărilor occidentale grupuri importante de presă. Noile condiții ale jurnalismului în cazul cotidienelor, ca și al periodicelor, obliga, din păcate, la mijloace tehnice și umane destul de importante pe care numai instituțiile de presă de talie mare le puteau asigura publicațiilor proprii. Concentrația accentuată firesc prin concurență a fost precipitată de crizele economice. Devalorizarea
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
înaintea naționalizării, realizate în noiembrie 1940 de guvernul de la Vichy. II. Presa americană în era rețelelor de ziare Presa americană între cele două războaie a cunoscut un avînt remarcabil, frînat, în cele din urmă, după 1930, de criza economică. Tirajul cotidienelor de aici a trecut de la 24,2 milioane în 1910 la 27,8 în 1920, la 39,5 în 1930 și la 41,1 în 1940. Între 1920 și 1940, tirajul ziarelor de duminică, cu paginații enorme, cîteodată mai mari
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
paginații enorme, cîteodată mai mari de 250 de pagini în 1930, a urcat de la 17 la 32, 4 milioane. Efectele constituirii marilor rețele nu au influențat decît în mică măsură concentrările de titluri, de vreme ce din 1910 pînă în 1940, numărul cotidienelor a scăzut doar de la 2.430 la 1.848. Regula rămînea cea a ziarului local. Marile rețele de ziare care apăruseră înainte de 1914 se vor dezvolta pînă spre 1940. Treisprezece rețele grupau 62 de cotidiene în 1910; în 1930, 55
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
1910 pînă în 1940, numărul cotidienelor a scăzut doar de la 2.430 la 1.848. Regula rămînea cea a ziarului local. Marile rețele de ziare care apăruseră înainte de 1914 se vor dezvolta pînă spre 1940. Treisprezece rețele grupau 62 de cotidiene în 1910; în 1930, 55 controlau 311 cotidiene; în 1945, 56 de rețele posedau 300. Ele și-au înființat, de asemenea, și stații de radio. Criza din 1930 a încetinit această evoluție și (n 1937, de exemplu, grupul Hearst ajunsese
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
doar de la 2.430 la 1.848. Regula rămînea cea a ziarului local. Marile rețele de ziare care apăruseră înainte de 1914 se vor dezvolta pînă spre 1940. Treisprezece rețele grupau 62 de cotidiene în 1910; în 1930, 55 controlau 311 cotidiene; în 1945, 56 de rețele posedau 300. Ele și-au înființat, de asemenea, și stații de radio. Criza din 1930 a încetinit această evoluție și (n 1937, de exemplu, grupul Hearst ajunsese practic în stadiul de lichidare. Ziarele sale jucaseră
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Asistăm, la începutul războiului, la o extraordinară concurență în lumea magazinelor, acolo unde bătrînul Collier's își pierdea audiența, în timp ce New Yorker începea să ofere formula americană a revistei londoneze Punch. III. Grupările presei britanice în cursa după tiraje Tirajele cotidienelor londoneze trec de la 5,4 milioane în 1920 la 8,5 în 1930 și la 11,5 milioane în 1935. Presa de provincie cunoa(te o dezvoltare asemănătoare, trecînd de la 2,5 la 6 milioane, predominînd, evident, ziarele de seară
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
presei franceze între cele două războaie 1. Marile direcții ale evoluției. A) Piața presei. În comparație cu cea a presei din țările anglo-saxone, evoluția presei franceze a fost foarte originală. Progresele tirajelor sale între 1920 și 1930 au fost minime. Cel al cotidienelor a trecut de la 10 la 20 de milioane, din care 20% erau, în ajunul războiului, asigurate de cotidienele de provincie. Chiar succesul lui Paris-Soir masca un foarte sensibil recul al ansamblului celorlalte titluri pariziene. Se pare că încă din această
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
din țările anglo-saxone, evoluția presei franceze a fost foarte originală. Progresele tirajelor sale între 1920 și 1930 au fost minime. Cel al cotidienelor a trecut de la 10 la 20 de milioane, din care 20% erau, în ajunul războiului, asigurate de cotidienele de provincie. Chiar succesul lui Paris-Soir masca un foarte sensibil recul al ansamblului celorlalte titluri pariziene. Se pare că încă din această perioadă piața cotidienelor era practic saturată, în timp ce în Anglia sau în Statele Unite era în plină expansiune. Totul se
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
de la 10 la 20 de milioane, din care 20% erau, în ajunul războiului, asigurate de cotidienele de provincie. Chiar succesul lui Paris-Soir masca un foarte sensibil recul al ansamblului celorlalte titluri pariziene. Se pare că încă din această perioadă piața cotidienelor era practic saturată, în timp ce în Anglia sau în Statele Unite era în plină expansiune. Totul se petrecea ca și cînd publicul francez refuza să accepte excesele presei de senzație care fusese în această țară motorul progresului cantitativ al presei. (n privința
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
desenate, al magazinelor de cinema și de radio, reînnoirea periodicelor de informații generale ilustrate, sînt semnele unei dezvoltări imposibil de cuantificat în lipsa surselor și studiilor în acest domeniu, dar care constituie, fără îndoială, una dintre cauzele relativei stagnări a pieței cotidienelor. Una dintre caracteristicile esențiale ale acestei evoluții a fost succesul săptămînalelor politice. Înainte de 1914, tirajele lor rămîneau confidențiale, după război dimpotrivă, declinul presei cotidiene de opinie, condamnată de evoluția economică, a favorizat dezvoltarea lor. Periodicele devin organul firesc al grupărilor
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
ce nu a fost întotdeauna efemere. B) Dificultățile economice și limitele concentrării. Lenta devalorizare a antrenat o creștere sensibilă a prețului de vînzare a ziarelor 8 iar taxele au crescut considerabil. Dificultățile au antrenat o diminuare relativ lentă a numărului cotidienelor care trece, la Paris, de la 40 la 32 și în provincie de la 220 în 1920 la 75 în 1939. Dar nu asistăm, în Franța, la o mișcare de concentrare comparabilă cu cea din alte țări occidentale. Motivul esențial a fost
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
ziare pariziene nu a reușit să atingă în provincie o difuzare comparabilă cu cea a giganților presei engleze. Doar vechile grupuri, cel al lui Petit Parisien, al lui Bonne Presse, sau cel, mai recent, al presei comuniste, erau importante; doar cotidienele pariziene erau asociate periodicelor, dar aceste grupuri păstrau dimensiuni relativ modeste. Numai experiența publicației Paris-Soir pare să aducă în acest domeniu noi perspective, însă războiul i-a oprit în mod brutal dezvoltarea. Cît despre tentativa Coty, ea nu a fost
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
fusese recunoscută legalitatea măsurilor de interzicere a circulației și de sesizare administrativă a ziarelor în cazul amenințării tulburării ordinii publice. 2. Viața ziarelor naționale. A) Cei cinci mari. Le Petit Parisien și grupul de pe strada Enghien din care făceau parte cotidianul L'Excelsior și revistele Nos loisirs și Le Miroir au avut viață prosperă după moartea lui Jean Dupuy, în 1919, sub conducerea fiilor săi, însă concurența lui Paris-Soir și a marilor publicații regionale i-au redus lent tirajele după 1930
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
rîndul ei, numărul publicațiilor; rețeaua sa de hebdomadare Croix locales, precum și agenția Presse régionale, îi asigurau o mare influență asupra clerului și a opiniei catolice din provincie. La Vie Catolique, magazin lansat în 1924 de către Francisque Gay și L'Aube, cotidian între 1923 și 1940, au servit drept organe democrați-creștinilor ce vor avea o atît de mare influen(( (n constituirea M.R.P. după război. La Jeune République, cotidian lansat în 1920, a fost organul vechilor țărăniști și al lui Marc Sangnier. Sept
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
provincie. La Vie Catolique, magazin lansat în 1924 de către Francisque Gay și L'Aube, cotidian între 1923 și 1940, au servit drept organe democrați-creștinilor ce vor avea o atît de mare influen(( (n constituirea M.R.P. după război. La Jeune République, cotidian lansat în 1920, a fost organul vechilor țărăniști și al lui Marc Sangnier. Sept, hebdomadar al "stîngii" catolice, lansat în 1934, cedează în 1936 sub loviturile ierarhiei, iar moștenirea sa este preluată de către Temps présents. Cît despre La France catholique
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]