7,752 matches
-
de a aștepta istoria, Într-o epocă a nerăbdării generalizate, dar și de nevoia de Istorie În era istoriilor multiple și echivalente. Literatura care ambiționează să dea sensul acestui prezent al nostru are nevoie de un punct de situare În depărtarea unui viitor, de unde temerile noastre să primească o explicație și determinismul să ne aducă iar calmul de a ști, chiar dacă ceea ce aflăm e o veste rea. Iarăși, tot de o atitudine sceptică vorbim, chiar dacă scriitura e mai netedă pentru a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și tribun - aduce cauza românească în fața instanțelor pământene și divine, ceartă, în poemul Între Volga și Mississippi, hedonismul, inerția și nepăsarea Occidentului față de tragedia Estului, imploră grația dumnezeiască în Psalmii revelator intitulați „psalmi românești”, evocă teroarea roșie și întreține din depărtare focul vindicativ și justițiar, lansând chemări la răscoală și așteptând ceasul mântuirii. Întru realizarea acesteia, poetul convoacă figuri emblematice ale eroismului și jertfei naționale: Mihai Viteazul, Horia și Cloșca, Avram Iancu, Andrei Mureșanu și, la tot pasul, pe anonimii Ioni
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
în leneșe pânze de ape, inegală, silnică și neobișnuit de verbală. E. LOVINESCU SCRIERI: Poezii, Orăștie, 1911; Sărbătoarea morții (1914-1915), Arad, 1915; Neguri albe, Alba Iulia, 1920; România, Brașov, 1920; Versuri, Arad, 1925; În robia lor, Arad, 1926; Strigăt pentru depărtări, Timișoara, 1927; Cuvinte către țăran, Arad, 1928; Mâine, Craiova, 1928; Printre oameni în mers, Sosnowiecz, 1933; Horia, Varșovia, 1935; ed. București, 1937; Minerii, București, 1937; Țara, București, 1937; Maria Doamna, București, 1938; Peste prăpăstii de potrivnicie, București, 1938; Eminescu..., București
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
stabilește în Franța, de unde trimite versuri revistelor din exil. Colaborează la toate cele trei serii ale revistei „Drum” (Pittsburg), la „Apoziția” și „Revista scriitorilor români” din München, la „Vatra” din Freiburg și la „Buna Vestire” de la Roma. Marcată de nostalgia depărtării, sensibilitatea lirică a poetei surprinde toate dorurile exilatului. Imaginația reconstituie dimensiunile spațiului originar în gesturi și atitudini altădată familiare: „Încins de focul verii / într-un ceas mic / sfârtec cămașa subțire / de borangic. / Netezesc părul / ascuns subțiori / firele una cu alta
IENCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287504_a_288833]
-
rămâne depășirea istoriei imediate (cu gesturi uneori teatral compuse), într-un imn al vitalității impetuoase, triumfătoare. Mai mult decât dragostea, în centrul acestei poezii e o voință de dragoste, un cult al ei ca forță vitală, ca Idee (Chemare, Din depărtare, Noapte). Versurile lui C. se susțin prin această undă amplă, tonică, a încrederii în viață și, totodată, prin aspirația iubirii de a atinge eternitatea. În poezia de idei, care se alătură celei închinate iubirii, apare și mai subliniată, prin alegorie
CERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286173_a_287502]
-
oamenilor, și-a pierdut orice iluzie: „Am uitat undeva o parte din mine... Eram așa de atent să nu pierd nimic! / Numai fete urâte am întâlnit azi. / Fără mine întreg mă voi prăbuși. / Fără mine întreg nu mai sunt eu. Depărtarea mănâncă din orașul ruginit. / Taci... despre ce pomeniți? Grâu sub vânt. / În fiecare zi se prăbușește cineva...” Revenit din „morți” precum Lazăr altădată, poetul „vâslește în singurătate”, întrucât comunicarea cu cei „vii”, cei care au dus o viață normală, a
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
i-au legat la stâlp, de-i mânca muștele și albinele". Trebuie să spunem însă că nu numai oamenii ci și instituțiile, chiar și cele spirituale, au fost martirizate în acele vremuri, în acest sens cazul mânăstirii Slatina, la o depărtare de un deal de Voroneț, este cel mai grăitor exemplu de trecere „prin foc și sabie". Despot Vodă de exemplu a topit toată argintăria și odoarele bisericii Slatina pentru a bate monedă și a-și plăti ostașii. Sobieschi, în drum
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Regulamentul municipal pentru orașul Iași" se arată că „cinci sute fânare în care vor arde lumânări de seu în toate nopțile anului, afară de acele când va fi lună plină la care vreme vor arde numai jumătate din lumânări. Așezate la depărtare de 12 stânjeni unul de altul și prin mahalale la 15 stânjeni, felinarele erau supravegheate de fanaragii târgului iar „Sfatul municipal Iași", se preciza în Regulament, urma „a face toate ispitele câte vor povătui către aflarea unei îndemânatice închipuiri pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prin Iași, Vaslui, la Bârlad, cu începere de la 1 mai 1864: Exista și un marș rut a poștei drumurilor, calculat pe 3,5 stânjeni într-o oră, cu plata progonului, câte 2 lei pe calul mare, funcție de numărul poștelor și depărtarea dintre ele. Deoarece prin Jurnalul Consiliului de miniștri din 21 februarie 1853, întocmit de fostul domn Barbu Dimitrie Știrbei și publicat prin Buletinul oficial nr. 11 din 16 martie 1853, se percepea „taxă de trecători" peste podurile și zăgazurile de pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-se dreaptă se va face pilduire unui asemenea funcționar, iar la dimpotrivă reclamantul va fi supus pedepsei ca un clevetitor. VI. La întâmplare când s-ar depărta pe un amploiat, din postul său, se vor publica prin foile oficiale, pricinile depărtării lui. IX. Sporirea lefurilor tuturor amploiaților de prin cancelarii, adică șefilor de mese, scriitorilor și ceilalți, deîndată ce mijloacele visteriei ar erta un asemenea adaos în cheltuielile statului. X. Trebuință a cere neapărat a se chibzui prin Obșteasca Adunare, o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
populației. Motivând reîmpărțirea teritoriului Republicii Populare Române, noile modificări erau explicite: „Fostele clase stăpânitoare - se făcea aluzia și la un proiect de lege din 1921 - au făcut această împărțire ținând cu grijă seama de interesele lor de jaf și asuprire". Depărtarea comunelor de centrele județene era dată pe seama intereselor de a se tăia pofta celor nedreptățiți de a bate drumurile până la oraș pentru a-și căuta dreptatea de mult pierdută. Vechea împărțire teritorială era acuzată că „stânjenea controlul îndeplinirii Planului de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
că mi-e teamă de vorbele oamenilor, că-s ticăloși și răi de gură", 6.273-274)122*. De fapt, străinul este rău văzut din cauza concurenței sexuale și Nausica ar putea fi acuzată cu ușurință că și-a găsit bărbat "din depărtări", ceea ce ar arăta disprețul ei față de toți nobilii țării care o pețeau. Acest fapt îl plasează pe Ulise într-o poziție ambiguă. Nu este vorba numai de încurcătura iscată de gestul tinerei fete de a aduce un bărbat acasă (oferind
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Rousseau visează la "o sferă îngustă dar aleasă după pofta inimii mele (...) un singur castel era destul pentru ambiția mea"311 și acest castel primitor este un vis primitivist în sensul în care el nu se poare realiza decât la depărtare de societatea "civilizată", decât într-o natură sălbatică care nu cunoaște interesele materiale ci doar elanul spontan ale naturilor primitive. Astfel Saint-Preux în Noua Heloiză (I, 23), după o descriere minuțioasă a călătoriei sale prin munți, cu acest amestec uimitor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
tatălui mort sau "ochii mai aprinși ca jarul" ai leprosului. Scenele de vânătoare sunt foarte interesante în această privință. Într-o zi, "în mijlocul lacului se afla o vietate cum nu mai văzuse încă, un castor cu botul negru. Cu toată depărtarea, săgeata lui îl nimeri; și Iulian fu necăjit că nu poate să-i ia pielea"392*. Aceasta înseamnă că distanța nu este un obstacol, că ea nu constituie o limită pentru puterea nelimitată de a ucide a lui Iulian (dar
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
profitul unei concepții materialiste ale unui univers cotidian și pragmatic. Când Karl cedează pulsiunii scopice, interzisă de către unchiul său, el vede din camera sa orașul New York, o imagine de violență materială, de dezorganizare, de haos și de dezarticulare, și în depărtare el zărește "formele colosale ale unei catedrale". Această viziune poate avea mai multe sensuri, dar unul dintre ele este că tânărul european Karl, interpretează drept o catedrală vederea unui zgârie nori, tot aș cum el va avea o viziune teologică
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
folosirea limbajului însuși. Numirea ca putere paternă și divină oferă o înșelătoare certitudine. Desigur, naratorul din Descrierea unei lupte construiește peisajul cu limba ("mi-era frică de oboseala acestui drum abrupt, îl aplatizai tot mai mult și îl coborâi în depărtare până la a-l schimba în vale. După dorința mea, pietrele dispărură și vântul încetă")[...] "Acest spectacol îmi plăcu atât de mult că [...[ uitai sa înalț luna, care aștepta deja în spatele muntelui și se înfurie pentru această întârziere"621. Se știe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cea a celorlalți, ea nu fluieră mai bine decât alta. Pusă în relație cu tehnicile instrumentale, muzica este neîmplinitul cuvântului. Castelul nu articulează cuvinte distincte: se aude numai un murmur muzical la telefon, zumzetul inexprimabilului într-o infinită și inaccesibilă depărtare. Într-o scrisoare către Felice Bauer, Kafka povestește cum se vede "în vis alergând către un pod sau către un parapet de chei, apucând două receptoare de telefon care se găseau din întâmplare pe margine și cerând neîncetat doar vești
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
foarte puțin comprehensibile și lizibile. Hölderlin care se străduiește să plieze limba germană la stilul original al versificației grecești, este un exemplu special; el încarnează elanul original de a-l regăsi pe Celălalt, pe străinul care de la cea mai mare depărtare este cel mai intim. Despre această dorință nebunească, tocmai pentru că iese din limitele tradiției și ale normei, despre această nebunie a dorinței de a-l primi pe celălalt, care te va reda ție însuți, vorbește traducerea, ca încercare a străinului
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
acestora trebuie făcută cu atenție, uneori un training repetat fiind necesar pentru optimizarea utilizării lor. RETRACTOARELE/DEPĂRTĂTOARELE DE ȚESUTURI MOI Retractoarele sunt reprezentate de depărtătoarele simple în unghi tip lamă sau gheară și depărtătoarele cu arc. Retractoarele simple asigură o depărtare mobilă prin tracțiunea directă a țesuturilor exercitată de mâna chirurgului. Depărtătoarele cu arc constau din cârlige subțiri și o clemă tip rac unite printr-un arc, fiind utilizate pentru a oferi o retracție constantă a țesuturilor moi (piele, mușchi) cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
a țesuturilor moi (piele, mușchi) cu o simplă repoziționare. Acestea pot fi individuale (fixate la câmpurile chirurgicale) sau atașate la un cadru fixat la masa de operație. Depărtătoarele autostatice cele mai utilizate sunt cu gheare sau lamelare și permit o depărtare continuă și fixă a planurilor câmpului chirurgical pe tot parcursul intervenției chirurgicale. Sunt disponibile sub diverse dimensiuni, cu brațe fixe sau mobile în funcție de necesități. Noile tipuri de depărtătoare pentru abordurile minim invazive sunt cele de tip tubular sau cu lame
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
cu lame (fig. 1.10). Depărtătoarele de creier sunt reprezentate de spatulele cerebrale metalice maleabile. Aceste sunt disponibile în diverse dimensiuni și pot fi îndoite sub diverse unghiuri în funcție de necesități. Aceste spatule de mână sunt utilizate de echipa operatorie pentru depărtarea ușoară și pe perioade relative de timp a structurilor cerebrale în timpul intervențiilor neurochirurgicale. La ora actuală brațe metalice articulate mobile, fixate la marginile osoase ale voletului sau la cadrul mesei de operație, permit prin atașarea la capătul lor activ a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
perioade relative de timp a structurilor cerebrale în timpul intervențiilor neurochirurgicale. La ora actuală brațe metalice articulate mobile, fixate la marginile osoase ale voletului sau la cadrul mesei de operație, permit prin atașarea la capătul lor activ a spatulelor cerebrale, o depărtare ușoară și cu o forță constantă a structurilor cerebrale în aproape orice direcție și pe perioade mari de timp (fig. 1.11). Noile microspatule (bi-cudate) în baionetă sunt utilizate cu ușurință sub microscopul operator atât ca microdepărtătoare, dar și ca
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
se extinde de la 10 la 1; în alte țări, de la 20 la 0. Notele conferă rezultatelor o expresie concretă la care ne referim ori de câte ori intenționăm să caracterizăm rezultatele avute în vedere. In general, nota indică gradul de apropiere sau de depărtare dintre rezultatele obținute (obiectivele realizate) și rezultatele așteptate (obiectivele prestabilite). Notarea permite diferențierea elevilor între ei. În spatele fiecărei note, al fiecărei poziții de pe scara numerică, stau anumite cerințe și exigențe care reprezintă anumite criterii valorice, context valoric. Semnificațiile rezultatelor școlare
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
grupuri sau clusteri. Pentru a descoperi grupările din setul de date, trebuie definită o măsură a apropierii, numită și măsură de proximitate. Proximitatea se exprimă fie prin similaritate (asemănare) între obiecte, cum ar fi coeficientul de corelație; fie prin disimilarite (depărtarea, diferențierea) dintre obiecte, cum ar fi distanța euclidiană. Atunci când atributele sunt de tipuri diferite (atât discrete, cât și continue) se poate calcula proximitatea dintre obiectele i și j prin următoarea relație: </formula> Unde: </formula>reprezintă ponderea variabilei f , iar </formula
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
singur volum, autoarea pune la dispoziția unui public mai larg un instrument prin care se poate apropia de un trecut nu prea îndepărtat, și totuși puțin cunoscut. Monica Lovinescu vorbește cu distanțarea pe care i-o oferă lipsa constrângerilor ideologice, depărtarea de țară și de presiunile exercitate asupra familiei rămase acasă - mama sa pe care comuniștii încercaseră să o folosească pentru a tempera entuziasmul anticomunist al Monicăi Lovinescu murise în iunie 1960 -, sentimentul datoriei îndeplinite și al responsabilităților asumate corect în numele
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]