11,536 matches
-
oamenii grosolani, iar muzica fără gimnastică duce la moleșirea fizică și spirituală. Numai prin îmbinarea acestora se asigura o educație armonioasă. Aristotel acordă importanță gimnasticii și artei antrenamentului fizic, deoarece astfel se ajunge la formarea unui corp sănătos și armonios dezvoltat. El afirma că "nimic nu slăbește și nu distruge corpul omului ca o lungă inactivitate fizică". Exercițiile de gimnastică erau subordonate însă unui scop mai înalt: trebuiau să contribuie la dezvoltarea sensibilității și rațiunii. Vives pune pe primul plan sufletul
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
vine pe lume cu anumite dispoziții pe care numai educația este în stare să le dezvolte pînă la o treaptă superioară. Pentru că omului îi este dat de la natură să cunoască toate lucrurile și să le stăpînească, atunci natura omenească trebuie dezvoltată, îmbogățită și desăvîrșită. În această acțiune, educația joacă rolul principal, fiind după părerea lui Comenius singura cale pentru înălțarea și înnobilarea ființei umane. Comenius a introdus ideea deosebit de prețioasă a existenței unor legități ale fenomenului educativ. Educația își are legile
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
cea mai importantă, cea mai folositoare regulă a educației este nu să cîștigi, ci să pierzi timp"142, adică să nu întreprinzi nici o înrîurire asupra sufletului copilului "pînă ce acesta nu are toate facultățile sale", care nu sînt de la început dezvoltate, ci se dezvoltă treptat. Cît timp copilul este incapabil, datorită nivelului său de dezvoltare, să înțeleagă raționamentele care-l conduc spre adevăr, educatorul nu trebuie să intervină în procesul dezvoltării, ci va lăsa natura să-și îndeplinească menirea sa. Sarcina
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
știe nimic pentru că i-ai spus, ci pentru că a înțeles el însuși; să nu învețe știința, ci s-o descopere."162 Descoperirea adevărului nu este totuși lăsată doar pe seama elevului. La 12-13 ani, cînd forțele sale intelectuale sînt pe deplin dezvoltate, educatorul trebuie să-i formeze priceperea de a le folosi, în scopul dobîndirii experienței referitoare la obiectele ce-l înconjoară. Îl atenționează asupra fenomenelor naturii, îi stimulează curiozitatea și i-o întreține. Astfel vor apărea în fața copilului problemele a căror
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
vor apărea în fața copilului problemele a căror rezolvare se urmărește. Nu e vorba deloc să-l înveți științele, ci să-i transmiți gustul pentru a le iubi și metode pentru a le învăța cînd acest gust va fi mai bine dezvoltat. Iată, fără îndoială, un principiu fundamental al oricărei bune educații."163 Cele mai multe probleme vor fi cercetate din dorința copilului, însă sînt și cazuri în care această dorință este stimulată de către educator, acesta punîndu-i la îndemînă și mijloacele necesare pentru satisfacerea
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
cum trebuie să procedeze pentru a decide pe directorul său să-i dea vacanță, fii sigur că va fi mai atent la regulile tale. Dacă aș vrea să învăț retorica pe un tînăr ale cărui pasiuni ar fi toate gata dezvoltate, i-aș prezenta necontenit lucruri în stare să-i stimuleze pasiunile și aș examina împreună cu el în ce chip ar trebui să vorbească cu ceilalți oameni pentru a-i determina să-i îndeplinească dorințele"188. Émile nu studiază gramatica, fiindcă
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
toate părțile ființei noastre, care ne dau sentimentul propriei noastre existențe. A trăit mai mult nu omul care numără mai mulți ani, ci cel care a simțit mai mult viața."211 El dorea să formeze un om lipsit de artificialitate, dezvoltat armonios. Idealul lui era omul natural, "dezbrăcat" de aportul dezastruos al civilizației timpului. Acest om natural va ști să se ferească de influențele societății aflate într-un stadiu de decădere din ce în ce mai avansat. Criticii au afirmat că acest "om abstract" pe
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
pentru care e format, nu mai e bun de nimic"212. El vrea să formeze un elev care să poată îndeplini cu succes obligațiile sociale pe care le va avea, un om care, nefiind de o anume profesie, dar avînd dezvoltate însușirile omenești în modul cel mai fericit posibil, va putea să ocupe cu cinste locul hărăzit de soartă, oricare ar fi acesta. "Ieșind din mîinile mele, el nu va fi... nici magistrat, nici soldat, nici preot; el va fi mai
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
umane. Această dezvoltare trebuie să se realizeze în mod armonios. Toți oamenii se pot dezvolta armonios, dar fiecare în felul lui ca extindere și intensitate după puterea predispozițiilor și potrivit raportului în care ele se găsesc la fiecare. Omul "armonios dezvoltat" era integrat în societate și epoca lui, ca un om activ și liber în acțiunile sale. Diesterweg are în vedere o instrucție în care elevul ajunge la adevăr prin activitate proprie: "Eu nu-mi pot închipui o cultură adevărată, proprie
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
cuvînt pe care l-a rostit Rousseau; și acest cuvînt, aidoma pietrei, va rămîne pururea neclintit și adevărat"231. În copil se îmbină în mod armonios binele, frumosul și adevărul. Aceasta înseamnă că idealul spre care aspiră umanitatea omul armonios dezvoltat se află în vîrsta copilăriei. De aceea apare absurdă pretenția adultului de a forma el copilul, după propria-i voință. Iată de ce Tolstoi neagă dreptul adultului de a educa. Educația este considerată ca un abuz, ca o operă a bunului
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
postoperator. Fistula LCR reprezintă adeseori o complicație a chirurgiei transsfenoidale. Meningita reprezintă de asemenea o complicație de temut. Infarctul cerebral instalat la distanță de locul intervenției chirurgicale a fost raportat de diverși autori; acesta s-ar datora trombozelor vasculare extinse dezvoltate ca urmare a manoperelor chirurgicale. Injuriile vasculare sunt răspunzătoare și de apariția postoperatorie a hemoragiilor intra-cerebrale, iar manipularea excesivă a vaselor mari poate duce la apariția anevrismelor [19,20]. Mortalitatea postoperatorie a fost influențată de două progrese tehnologice: folosirea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
este o economie în care omul are și își satisface nevoi primare, cum sunt hrana și locuința. Nu apăruse "partea blestemată", așa cum Georges Bataille va denumi plus - produsul de mai târziu. Deși o prelungire a mâinii, unealta este foarte slab dezvoltată. Schimbul de mărfuri în înțelesul său economic, adică din rațiuni de satisfacere a unor nevoi conștientizate, apare după prima diviziune a muncii 104 sociale. Putem presupune existența sa în timp între anii 10.000 î.Hr. și 6.000 î.Hr. Omul
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
era una după sex în primul rând, în care bărbații mergeau la vânătoare și cules, iar femeile pregăteau în mod primitiv roadele puse la dispoziție de către natură. Omul despre care vorbim nu este un individ cu o conștiință de sine dezvoltată. Anthony Giddens 212 situează organizarea socială de tip familial la cel mult 30-40 de persoane. Contactul cu natura consta în vânat, pescuit și culegerea fructelor. Asemenea societăți erau "participative"213. Acest fapt presupunea adunarea la un loc a bărbaților, "atunci când
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ca instrument de schimb și echivalent general al tuturor mărfurilor. Autorul citat 274, vorbește, cu ajutorul lui Marx, despre valoare, spunând că aceasta a îmbrăcat mai multe forme. Este vorba despre,, forma valoare simplă, singulară sau accidentală, forma valoare totală sau dezvoltată, forma valoare generală și forma bani"275. În ceea ce privește forma valorii mărfurilor, "Marx a analizat profund această formă valoare, întrucât considera că celelalte forme, inclusiv forma cea mai evoluată - forma banilor, nu puteau fi înțelese, că secretul oricărei forme a valorii
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
iarna de cald și ne apără vara de căldură. Trocul evoluat presupune raportarea tuturor acestor categorii de mărfuri la toate celelalte mărfuri. Se știa raportul dintre fiecare marfă și oricare alta. N.N. Constantinescu vorbește 279 despre "forma valoare totală sau dezvoltată", punând într-o ecuație a schimbului orice marfă, cu toate celelalte mărfuri: (1) În epocă, valoarea era egală cu nivelul de utilizare al mărfii, cu nivelul de apropiere al mărfii de om, cu rolul pe care-l juca această marfă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
într-un fel sau altul, devieri de la valoare și câștiguri/pierderi nemeritate sau injuste de valoare. Când discutăm despre trocul modern, trebuie să subliniem caracterul său accidental, în cele mai multe dintre situații. El este specific, încă, economiilor sau zonelor economice slab dezvoltate, primitive, în care economia cu regulile sale încă nu și-a făcut simțită prezența. Trocul modern este specific perioadelor de criză profundă, când omul nu mai are încredere deplină sau deloc în monedă. Epocile cu inflație și dezechilibru intens sunt
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
precapitaliste nu avea premisele necesare creării unei producții de mari proporții"501. Este dificil de împărtășit o asemenea afirmație. În teritorialitatea lor redusă, deoarece lumea economică despre care vorbim nu era o lume a spațiilor geografice foarte largi și uniform dezvoltate, este posibil ca aceste crize să fi fost și de supraproducție. De altfel, elementele tehnice care influențează decisiv economia au avut în permanență evoluții, dublate de dezvoltarea științei și de aplicațiile sale în economie, în producție. Circulația monedei metalice a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
care moneda se autonomizează ca instrument economic și capătă propriile sale legi de funcționare. Max Weber, discutând despre Europa economică medievală 503, arată că: "Totuși, dată fiind importanța covârșitoare a agriculturii, economia financiară a rămas până în epoca modernă la fel de slab dezvoltată ca și în Egiptul lui Ptolomeu"504. Până la capitalism, sistemul economic este unul primitiv în care banii joacă un rol secundar. Insistăm asupra conținutului noțiunii de "economie financiară" tocmai pentru a-l delimita de începuturile economiei monetare timpurii, în care
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
este o înlănțuire de evenimente care au în prim plan dorința de prosperitate și bogăție. Dacă vom face o analiză a deținerilor de aur de către băncile centrale, cu ușurință vom observa o corelație pe care toată lumea o putea intui. Statele dezvoltate ale lumii, în frunte cu SUA, sunt cele mai mari deținătoare de aur și argint. Dacă printr-o măsură administrativă, imposibilă de altfel, toate statele lumii ar trece din nou la etalonul monetar aur, raporturile de putere în plan internațional
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
806 Este de remarcat că ceea ce făceau băncile 807 cu banii, adică încep să-i înmulțească "din nimic", tot asta făceau negustorii cu mărfurile. Secretul este expansiunea și dezvoltarea, rafinarea și atitudinea omului, care pe fondul unor moșteniri naturale sau dezvoltate, își va găsi capacități de îndrăzneală pentru a căuta continente și a face comerț pe oceanele lumii. Folosința banului în mod pozitiv este un privilegiu. Nu pare a fi și nici nu este la îndemâna oricui. "Regula tradițională de conduită" de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
refacere a potențialului economic în agricultură. Este vorba despre cicluri, faze de dezvoltare economică diferită, care provoacă asimetrii în apariția și gestionarea crizelor. Reținem caracterul global al crizelor economice și financiare, caracterul lor molipsitor, dinspre economiile puternice spre cele slab dezvoltate sau în curs de dezvoltare. Există de asemenea o legătură între diferitele economii ale lumii și în ceea ce privește saltul calitativ pe care-l impune noua paradigmă de dezvoltare. De exemplu, dacă economiile occidentale se află în noua paradigmă economică 911, în
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
artă ș.a.m.d. Cei care trăiesc din salarii și pensii pierd în mod continuu, deoarece nu se pot proteja în niciun fel de inflație. Între soluțiile de investire se găsesc și monedele străine, cu precădere valutele stabile ale statelor dezvoltate. Economia României, de exemplu, a fost puternic dominată de dolarul american, iar în prezent este puternic dominată de moneda euro. Practic s-a trecut mai devreme, informal și tacit, la moneda unică euro. "Țările cu inflație ridicată susținută trec adesea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
în care economia nu creștea de la o perioadă la alta și în care averile, cam aceleași, erau moștenite pe termene nedefinite de către aceiași oameni. Este acum mai mult decât clar de ce socialismul practic nu a reușit într-un stat capitalist dezvoltat, ci într-unul de tip feudal, închis, stagnant, așa cum era Rusia anului 1917. Capitalismul avea resurse de expansiune și renaștere nebănuite, pe care teoreticienii socialismului, dar și practicienii săi, nu le-au văzut niciodată. Atunci când Marx și Engels își scriau
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
că Lenin este cel care a "pus capăt experienței primejdioase a desființării producției de mărfuri și a banilor, precum și trecerii la schimbul direct de produse. (...) Trecerea la schimbul direct de produse presupune ca forțele de producție socialiste să fie foarte dezvoltate. Atâta timp cât mai există încă forme de proprietate, producția de mărfuri, bani și comerțul sunt obiectiv necesare"1204. În încercările lor de a defini rolul banilor, socialiștii imaginează o economie pe dos, în care prețul nu mai are rolul fundamental de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Obsidionales, pentru că se emiteau de obicei în orașe asediate, ca să înlocuiască moneda metalică care lipsea". 577 În ceea ce privește moneda de hârtie trebuie să facem o precizare în startul dezbaterii, și anume aceea că în demersul nostru urmărim economiile și sistemele economice dezvoltate ale statelor ce vor crea ulterior lumea occidentală. Este vorba aici despre evoluțiile monetare ale națiunilor comerciale, așa cum le numește Marx. Tocmai pentru a ilustra rolul banilor și legătura lor cu un anume tip de civilizație, Marx adaugă: "Apoi, deși
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]