198,612 matches
-
împreună!) o viață decentă și documentul din 1986 al Academiei sîrbe de știință, prin care albanezii din Kosovo erau decretați sub-oameni, insecte dăunătoare care se înmulțesc primejdios și care trebuie, prin urmare, stîrpite? Scrisoarea... interceptata de intelectualii cu grade ai domnului Constantinescu e departe de toate aceste elucubrații. Acuză de federalizare nu există decît în mintea înfierbîntata a unui președinte rămas în pana de idei și de susținători. Prăbușirea dramatică în sondajele de opinie probabil că l-a împins pe dl
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
manipulare de tip securist, le-am sugerat redactorilor cu pricina că înainte de a publica Declarația ar fi normal să-i contacteze pe prezumtivii semnatari, spre a înlătura orice ambiguitate. Firește că mi-au rîs în nas: la fel ca pentru domnul Constantinescu, interesat doar de voturi, chiar cu prețul provocării unor conflicte cu iz naționalist, redactorii-sefi ai acelor publicații șunt intersati doar de banii intrați și prin astfel de fraude primejdioase în conturi. Adevărul, realitatea, onestitatea șunt pentru ei vorbe goale
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
de-a dreptul impertinenta, frizează necumintenia filosofului care nu-și găsește locul în cetate - având parcă rolul de a neliniști, după ce alții vor fi liniștit prea îndeajuns (ca să parafrazez o spusă de altădată a lui André Gide). Mintea critică a domnului Sora, pe care erudiția nu a astupat-o, cum de atâtea ori se întâmplă, ci a predispus-o la o plimbare printr-un crâng de paralelisme de unde ieșirea se face mai întotdeauna către actualitatea românească, aceasta minte critică abordează cele
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
sacra/ N-o pun îngerii pe fugă.// Jupuit de carnea moale/ Cea cu iz statut de arca/ Din biserici și spitale/ Charon o s-o care-n barcă.// Jupuit de carnea tare/ Pînă luminează osul/ Vreau să văd țîșnind din mare/ Doamne, hoitul tău, frumosul!" (Frumosul hoit). Ecouri baudelairiene și rimbaldiene se altoiesc pe baladescul Cercului de la Sibiu, pe rusticitatea autohtonă de acestă pusă în valoare: "O iarbă-albastră șterge tatuaje/ De pe spinarea dealului din noi;/ Pilcuri de fragi închipuie grilaje/ Prin ceață
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
De-atîta roșie zăpadă.(...) Mi-a spus un vișin c-ai plecat/ Cu tîmplele în flăcări, Clară,/ Acum cînd șunt incinerat/ De-un măr în floare. Bună seară!" (Elegie). De la instinctul inocent-somptuos, care apasă pe clapele lirice cu violența ("Dă-mi, Doamne, ochi aprinși că de pisică/ Și ghiare-ncinse că de leopard;/ Să nu-mi mai fie, vai, atîta frică/ De cazematele de crini ce-n mine ard.// Să pot, atunci, s-aud cum rod că gerul/ Moliile cărți de rugăciuni;/ Și
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
Șarpe îl va ucide pe nepotul său. Vodă poruncește că Șarpe să fie întemnițat, dar hatmanul Luca Arbore, aflînd, îl sfătuiește să fugă, punîndu-se la adăpost. Vremurile erau aspre și abuzul oricînd posibil. Așa se face că nefiind găsit postelnicul, domnul bănuind cum stau lucrurile, îl întemnițează pe nimeni altul decît pe bătrînul Arbore, acoperit de atîtea răsunătoare vitejii. Dar e nevoit să-l elibereze pe data, pentru a conduce o bătălie împotriva tătarilor, care năvăliseră într-un colț de țară
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
nu se atingă de credință și slobozeniile țării... Pentru toate astea, plătiti-i o dare pe an și ajutati-l în războaiele lui."). Domnitorul, sfîrșit, dormitează, apoi, îndelung. Cînd se trezește, află că, pe cîmpia Dreptății, unii boieri l-au cerut domn pe Petru Rareș, fiul natural al voievodului. Intrigat că nu i se ascultă porunca, (că în cronici), Ștefan se ridică din pat, pune să fie uciși, în fața sa, pe trei dintre uneltitori și obține înscăunarea lui Bogdan, printr-o judecată
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
fumigena: cu lipsa de șira a spinării a măruntului activist p.c.r. peste care a dat norocul, el vede salvarea întreprinderilor din Brașov prin validarea "interesului exprimat de societăți străine față de care România are datorii mai vechi"! Care interes, domnule președinte? Interesul occidentalilor care se întrec în a ne trânti ușa în nas? Sau interesul societătilor-fantomă create în străinătate de oamenii lui Ceaușescu? Dacă aceasta e logică restructurării și a relansării economice a României, atunci e de preferat să ne
Pisoii tupamaros by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17841_a_19166]
-
permutate, combinate, înlocuite, juxtapuse, suprapuse - detaliu întru totul semnificativ al mobilității lui intelectuale. Îi place nespus să stabilească distincții, să reflecte o situație în cât mai multe oglinzi, așa cum se poate vedea și într-un fragment din Jurnalul de la Arsenal: "Domnul Petrovici râde de mine - scrie el - că sunt un spirit excesiv clasificator, pentru că am făcut lui Alexandru Marcu o teorie, arătându-i că suntem aci 4 categorii de acuzați, cu poziții deosebite în proces: militarii, economiștii, intelectualii și cei cu
Singurătatea unui mentor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17843_a_19168]
-
afirmă populismul de doi bani, antioccidentalismul și nostalgia după regimul în care era șef de cadre: "Solemnélul Occidcnt și are slăbiciune pentru vânzători. Că și pentru buzéranti. Numai pentru poporeni, pentru holotă, adică, are pusă rohatca. Înainte de ^78, cu tovărășia domnului Pacepa. După, una pe față, alta pe dos. După regulă fățărniciei. Telpizi au fost, telpizi șunt încă. Dar numai că, după cum ar cuvânta Lița Onacă, nici glotașii n-aveau ce vinde, n-aveau ce cumpără. Ce să caute ei în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
ce cumpără. Ce să caute ei în gheșeft? Stăteau dracului acasă, cu holearca în ispol. Sampanskaia se bea și se bea prin solitóri. Că se numesc Ane (Vai, sireaca Ana lui Manole!...), limbriceni și alți ciomani, sfoiági se cheamă. Adică domn^ Pacepa.s...ț În timpurile cand vătaful își calcă juruința, rumânii se vlădiceau după tocmeala locului, orice s-ar spune. Țară castiga numai din turism cinci miliarde de dolari anual și încă opt-zece din export. Se văsneseau sălașe pentru amărăsteni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
strămoșii noștri pe scara animală, ea iubește, cică! Deoarece cuvântul ignorant i se pare a nu fi pe înțelesul nostru, ne face, în ciuda impresiei pe care o degajă, măgari sau chiar porci." În aceeași manieră este portretizat și Matei Popa: "Domnul pe care mi-ai cerut să ți-l prezint este Matei Popa, cel mai mare gazetar ar târgului, un fel de Atila al presei, spaimă escrocilor și a oamenilor cinstiți deopotrivă. Îi este ciuda că n-a participat la facerea
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
prezenta senin la cerșitul de voturi, după ce patru ani ai mințit fără să clipești, ai profitat cu abjecție sau ai trândăvit cu spor. Și la acest capitol, diferențele se șterg că prin minune. Fie "lideri", fie "fruntași", fie "primi-secretari", fie "domni" sau "tovarăși", ai noștri se întrec în mârșavii. Îi privești uluit și înțelegi, în fine, de ce a falimentat cinematografia românească: pentru că platourile de la Buftea s-au mutat, în corpore, pe scena politică!
Buftea politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17857_a_19182]
-
se recîștiga în cealaltă parte. Solitudinea poetului e, în fond, o comuniune cu lucrurile: "Că și cînd aș fi prieten cu toate lucrurile/ atît sînt de singur./ Privesc bufetul întunecat, privesc masă/ aud copilul vecinului tîrînd o tablă pe pavaj./ Doamne, cu aceste simțuri/ cineva poate face pe totdeauna/ dreptate!" (Balada gîndacului uitat pe mozaic). Sau aceeași stare, cu adaosul factorului tehnic actual: "Singurătate/ xerox dereglat/ siluete intra pe ușă întreabă și pleacă - în umbră lor umbră crengii/ reapare pe albul
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
avînt, din durere, din nebunie. Confesiunile acestor poetese (și unele și altele recuperate total în postmodernism, ca un fel de minorități substanțiale) șunt, precum a bărbaților, distrugătoare. Doar că primele șunt autodistructive și ultimele șunt distructive, pur și simplu. Dacă domnul Al. Cistelecan afirmă, la un moment dat că lirica feminină excelează printr-un climat de o "deceptivitate existențiala agravat de o luciditate inclementa adesea cinica și profesînd confesiunea nu numai fără sfieli și fără limite, dar și fără scrupule" atunci
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
Ne descopeream cunoștințe comune, aveam păreri și sentimente asemănătoare, de parcă am fi fost o viață împreună. De-atunci, anii au trecut nemilos, răpind-o dintre noi pe Nora, iar pe noi ne-au însemnat cu urme dureroase... Biografia unui best-seller - Domnule Ion Ioanid, sînteți autorul unui mare succes editorial. Cum s-a nascut ideea acestei cărți? - Intenția mea prima a fost sa reconstitui cît mai multe nume de oameni aflați cu mine în închisoare, oameni obișnuiți. Ar fi fost păcat să
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
om politic nu știu. Vechile personalități s-au stins. Toți care au avut un nume în România nu mai sînt în viață. Ca și tatăl meu, si eu fac distincție între "om politic" și pejorativul "politician". Libertate, Demnitate, Curaj, Frica... - Domnule Ion Ioanid, ați cunoscut toate ipostazele: ați fost liber, arestat, evadat, astăzi vă aflați încă în exil. În închisoare v-ați simțit liber? - În închisoare, libertatea era mai mare decît afară. Gîndeam fiecare cum voia și discutăm, cum cred că
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
de pe scaun și dădeam să vorbesc, fără rezultat însă. Pe urmă, la fel de calm și impasibil ne-a citit cea de a doua parte a dosarului, care anula toată prima parte. "De ce ne-ați mai chemat?" a vrut să știe Tase. "Domnilor, hîrtiile au viața lor, ni s-a răspuns. Acestea trebuiau să-și încheie viață și, de aceea, v-am chemat să vă aduc la cunoștință cele citite. Va rog sa semnați că ați luat la cunoștință". - V-ați adaptat ușor
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
scrise să evocam, în câteva flash-uri, ultimul Concurs internațional de muzică "Jeunesses Musicales" care a avut loc la București (ediția a VI-a) între 9 și 15 mai. Trebuie spus de la început că inițiatorul sau pentru România, Directorul concursului, domnul Luigi Gageos, a reușit performanța, remarcabilă, de a afilia secțiunea românească la Uniunea europeană de concursuri de muzică pentru tineret (EMCY). S-au înscris 160 de candidați din 33 de țări pentru cele 4 secțiuni organizate după criteriul vârstei (cei
Etape si zări by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17879_a_19204]
-
la flaut, am gasit la Mihaela Zamfir (Premiul I) o muzicalitate seducătoare susținută de un riguros ansamblu de oportunități virtuoze. Pe de altă parte, la vârstele foarte mici, sunt de găsit adevărate minuni precum micuța Simina Ioana Croitoru (vioară). Slavă Domnului, așa s-au închis gurile cârtitoare observând prezenta în juriu a tatălui personal (ceea ce oricum nu-i în regulă nicăieri pe lume, chiar dacă acesta se abține de la punctarea candidatului cu pricina. După cum nu e de invocat, ca inocentă absolută, nici
Etape si zări by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17879_a_19204]
-
dîndu cu tunurile, si cu alte tărămonii făcîndu-se, au săzut în scaun, iar doamna cu jupînesele a trecut la Cotroceni, pentru frică ciumii, ce se izvodisă în București și în toată țara. Numai de aceste 2 lucruri rele să întristasă domnul, adecă pentru ciumă și spentrut foamete, ce era începută din zilele mării-sale și cu îndemnarea ce au avut de la Dumnedzeu, și acestea le-au potolit, ca pentru foamete au trimis de au luat făină de la turci (Păi, da! n.n.), ca
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
secera de grîu..." După cum apucai de zisei mai îndărăt. P.S.: Toate că toate. Dar acum venim și zicem,... ori venim la subiectu. Cum ar clama, culmea, un țărănist, trecut pe la Fanar: Ci dar să venim la prochimen. Or, la obiect, domnilor, la obiect cum ar strigă arțăgoasa opozițiunea, fir-ar a fire... (Citate din Cronicari munteni, volum apărut în colecția Lyceum, Editura Albatros, 1973)
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
laconica și nervoasă, presărată cu mici ironii și autoironii, al unei femei ce-și cunoaște prețul, dorlotîndu-se în succesul sau: "Ieri am avut o zi care a făcut din capul meu un balon pînă seara. 9 h 1/2 la domnul care trebuie să-mi dea permisul. 10 h 1/2 la nevasta prietenului meu din Transilvania. 11 h 1/2 la Attia. Întoarsă acasă i-am povestit lui Nuni întrevederea mea de dimineață. 2 h - prînz la Mircea Cancicov. A
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
Constantin Țoiu Mult stimatul și iubitul meu amic domnul Sache, purtător de cuvînt printre altele al sus-semnatului; care domn Sache, celebrul jurist european, figurează și că emitent de opinii în volumul de însemnări în pregătire al Editură Allfa ( Doamne ajuta!) tot al autorului modestelor rînduri de față; ...ei bine
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
Constantin Țoiu Mult stimatul și iubitul meu amic domnul Sache, purtător de cuvînt printre altele al sus-semnatului; care domn Sache, celebrul jurist european, figurează și că emitent de opinii în volumul de însemnări în pregătire al Editură Allfa ( Doamne ajuta!) tot al autorului modestelor rînduri de față; ...ei bine, amicul, un vitalist de forță în concepții, trecut deodată la
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]