7,032 matches
-
Athirat", a cărei participare activă la opera creatoare ne este dezvăluită de epitetul „Protonăscătoare de zei”, desemnați (În afară de Baalxe "Baal") ca „Fii ai lui Athirat”. Autoritatea ei este subliniată de faptul că Împreună cu El Îl investesc pe zeul care va domni peste panteon. Numită mai ales „Athirat-a-Mării”, zeița are legături clare cu elementul acvatic, slujitorul ei, Qadshu-wa-Amrur, fiind numit „Pescar al lui Athirat”. Asemenea lui El și Baal, și Athirat a lăsat urme evidente În Vechiul Testament, unde teonimul pare să denumească
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Helios", Agriusxe "Agrius" și Latinus 2: din acel moment și această parte a coastei tireniene este prezentă În literatura greacă. În monografia lui Despre Italia, Antioh din Siracuza povestește că Siculus a fugit de la Roma În vremea În care Morges domnea peste Italia (meridională) (În Dionysosxe "Dionysos" din Halicarnas, Antiquitates Romanae, 1, 73). Heraklesides din Pontxe "Pont" definește Roma ca pe o „cetate greacă” - polis Ellenis (De anima, fr. 102; În Plutarh, Camillus, 22, 2). Întemeierea unei zone sacre lângă Vulcanalium
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
rând a Islamului, a maniheismului și a creștinismului. După secolul al IX-lea, În care zoroastrismul a rămas viu, nu numai În Fars, ci și În alte regiuni iraniene, În Kerman, Sistan și Tabaristan (unde până la jumătatea acelui secol a domnit o dinastie zoroastriană locală; Spuler, 1952, pp. 194 sqq.), religia mazdeistă a Început să piardă din ce În ce mai mult teren (cu toată că reușit să aibă o oarecare influență asupra islamului; Frye, 1975, pp. 155 sq.), din cauza fenomenului tot mai consistent al
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pe Zurw³n cu privire la Însăși eficacitatea jertfei. Pentru că tatăl hotărâse să dea Însemnele regalității primului fiu și pentru că acesta fusese tocmai Ahriman, Zurw³n a fost constrâns să-l facă rege pe primul născut, fixând totodată perioada În care Ahriman avea să domnească (Timpul limitatxe "Timpul limitat"), la Împlinirea căruia, cel de-al doilea fiu, Ohrmazd, va fi dobândit suveranitatea asupra creației. Este probabil vorba despre un mit cult, inventat de teologi, care reflectă speculațiile profunde și elaborate despre Timpul-Destinxe "Timpul-Destin", tributare unei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
din nou cu același sens); 10) termenul rus ra¹, „paradis”, corespunde avesticului ray-, „beatitudine”. La fel de interesant este și faptul că anumiți termeni slavi au legături etimologice cu numele proprii ale divinităților iraniene: rusescul mir, „pace”, cu avesticul mithra (zeul care domnea asupra ordinii cosmice și asupra relațiilor corecte dintre oameni); termenul din rusa veche jadrú; „puternic, rapid”; cu avesticul indra(zeul războiului); rusescul svobod’, „liber”, cu Sabàzios (zeu identificat cu Dionysosxe "Dionysos" de diferite populații de la răsărit de Grecia). Faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
patru divinități În baza funcțiilor pe care li le atribuie Cezar, ele se inserează bine În schema ideologiei tripartite despre care am mai vorbit, mai ales În capitolul despre religia indo-europenilor. Avem, așadar, un zeu al primei funcții - Jupiter -, care domnește În ceruri; un zeu - Martexe "Marte" - care are În stăpânire tot ceea ce ține de război (a doua funcție) și două divinități cu atribuții de natură economică (a treia funcție). Se pare că ideologia indo-europeană a fost bine conservată la gali
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
tradiția indigenă primesc diferite nume (Pământul celor Vii, Câmpia Fericită etc.), printre care, sub influență creștină clară, și Pământul Făgăduinței (Tìr tairngire = Terra repromissionis), sunt concepute ca locuri unde nu există nici boală, nici bătrânețe și nici moarte, unde fericirea domnește ca stăpână, fără să provoace vreodată plictiseală, unde mâncarea și băutura nu se Împuținează, oricât s-ar consuma, unde orice dorință este mereu satisfăcută, unde o sută de ani durează mai puțin decât o zi pentru noi. De obicei, o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Al???? Condito) I, XIII, 4 sqq.: „Comandanții se apropie unul de altul hotărâți să se Înțeleagă. Nu numai că fac pace, dar, cu acest prilej, se contopesc cele două cetăți Într-una singură. Căpeteniile celor două cetăți se hotărăsc să domnească pe rând fiecare, Însă capitala puterii lor rămâne la Roma, ș...ț Totuși, pentru a Împrumuta ceva și de la sabini, noul popor ia numele de Quirites, de la numele cetății Cures” (trad. Villan Janina). În mitul german, pacea presupune un schimb
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu Varuñaxe "Varun{a" În India, și el zeul lumii de „dincolo”; ne putem gândi la versurile Închinate Într-un imn vedic defunctului: Vai, vai de vechile căi, pe care au mers strămoșii Înaintea noastră. Pe cei doi stăpâni care domnesc și se bucură de toată libertatea, Îi vei vedea: Yamaxe "Yama" și zeul Varuñaxe "Varun{a" (Rig-Veda, X,14,7). Așadar, defunctul nu se va Întâlni doar cu zeul tipic al morților (Yamaxe "Yama"), ci și cu Varuñaxe "Varun{a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
timpul Catastrofei Finale) și Șarpele. Armele sale sunt forța și violența; acestea au totuși o natură exclusiv intelectuală: Înșelătoria, provocarea, păgubirea, amăgirea. Acestui personaj tulburător Îi este dedicat un Întreg poem eddic, Locasenna. Aesir-ii dădeau un mare banchet. Printre zei domnea pacea deplină, iar ei, satisfăcuți, Își lăudau slujitorii. Lokixe "Loki", dușman a tot ceea ce este bine, nu suportă aceste laude și ucide un slujitor. Este alungat, dar se Întoarce, iar zeii Îl primesc din nou În sală cu bunăvoință; Însă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
India, Învinge binele, iar În Germania răul, Însă această obiecție este depășită dacă se ține cont de faptul că: 3) În Germania triumful răului este doar aparent, pentru că Baldrxe "Baldr" și o nouă generație de Aesir-i se vor Întoarce să domnească, la fel cum și În India YudhiÌÚhira se va Întoarce la domnie. Această analogie Între un mit germanic și unul indian nu poate fi Întâmplătoare: ea trebuie să-și fi avut originea În religia indo-europeană, desființându-se astfel clar cunoscuta
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Zaharia, dimpotrivă, mesia care va intra în Ierusalim va urca pe un măgar (Zah 9,9), precum Solomon la începutul domniei sale, pentru că va fi un rege al păcii. El va elimina din cetate carele și caii pentru a face să domnească pacea (Zah 9,10). Conform evangheliilor această profeție s-a împlinit când Isus a intrat în Ierusalim pe un măgar (Mt 21,1-10; Mc 11,1-11; Lc 19,28-38; In 12,12-16). Una dintre puținele excepții de la această regulă este
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
mai satisfăcătoare. 5. Stela lui Mernefta Din această epocă datează primul document găsit care consemnează numele lui Israel: stela lui Mernefta, incizată în piatră în anul al cincilea al domniei acestui faraon, succesorul lui Ramses al II-lea, ce a domnit între 1238 și 1209 î.C. Stela ar data așadar din jurul anului 1233 î.C. Această stelă enumeră o listă de popoare învinse de faraon într-o campanie în Asia. Spune literal: „Israel a fost distrus și nu mai are
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
ridicată într-un sanctuar pentru a mulțumi lui Chemoș, zeul Moabului, după victoriile decisive repurtate împotriva dușmanilor Moabului. Fragmentul cel mai important și mai interesant pentru noi afirmă: Eu sunt Meșa, fiul lui Chemoșiat, regele Moabului, dibonitul. Tatăl meu a domnit peste Moab treizeci de ani și eu am domnit după tatăl meu. Am ridicat acest loc [sanctuar] pentru Chemoș, la Qeriho, locul [sanctuarul] de mântuire [cuvânt dificil de interpretat] pentru că m-a salvat de toate asalturile și mi-a dat
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
zeul Moabului, după victoriile decisive repurtate împotriva dușmanilor Moabului. Fragmentul cel mai important și mai interesant pentru noi afirmă: Eu sunt Meșa, fiul lui Chemoșiat, regele Moabului, dibonitul. Tatăl meu a domnit peste Moab treizeci de ani și eu am domnit după tatăl meu. Am ridicat acest loc [sanctuar] pentru Chemoș, la Qeriho, locul [sanctuarul] de mântuire [cuvânt dificil de interpretat] pentru că m-a salvat de toate asalturile și mi-a dat biruință împotriva tuturor dușmanilor mei. Omri era regele lui
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
o traducere nu întru totul literală. L-am ucis pe Ioram, regele lui Israel, fiul lui Ahab, și pe Ahazia, fiul lui Ioram, regele din casa lui David. Am distrus cetățile lor și am devastat țările lor [...]. Și Iehu a domnit peste Israel [...]. Cele două fragmente din stela de la Dan (circa 841 î.C.) într-un desen de Ada Yardeni Și Biblia amintește de campaniile lui Hazael împotriva lui Israel (2Rg 8,28). Subliniem contradicția dintre Biblie și stela de la Dan
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
de autorii 1-2Rg (vezi 2Rg 9-10). Cum așa? Există cel puțin două explicații care, probabil, nu se exclud. După unii istorici, denumirea „casa lui Omri” devenise uzuală în limbajul diplomatic asirian pentru a desemna „casa lui Israel”, adică dinastia ce domnea în Regatul de Nord. Totuși, nu pare să fie întotdeauna așa. Salmanasar al III-lea îl numește pe Ahab „israelitul”. Mai târziu, Hadad Nirari, spre anul 802 î.C., va vorbi despre „Ioaș samariteanul”. Și Tiglat Pileser al III-lea
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
se explică de ce Iehu este considerat succesor legitim al dinastiei precedente, foarte cunoscută asirienilor. Regele Iehu este menționat în stela de la Tel Dan, după cum am văzut mai înainte, dar această parte este foarte fragmentară. Se spune numai că „Iehu a domnit peste Israel”. Probabil se face aluzie și la un asediu al unei cetăți a Israelului de către regele Damascului, Hazael. Textul este într-adevăr dificil de înțeles, însă situația nu pare imposibilă pentru că Hazael și Iehu aveau politici opuse față de Asiria
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
19,8-9) sugerează că Senaherib a trebuit să abandoneze, cel puțin pentru o perioadă, planul de a asedia Ierusalimul pentru a înfrunta o armată egipteană venită să-l atace de la sud (18,9). Textul vorbește de nubianul Tirhaca care a domnit, de fapt, din 685 până în 664 î.C., dar probabil a fost asociat la domnie începând cu anul 690 î.C. Acest text pune o dificultate despre care vom vorbi în continuare. Textul nu spune care a fost rezultatul acestui
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
punct. Trebuie să presupunem că Ezechia s-a răzvrătit după ce a plătit tributul? Este o soluție la această problemă, dar nu unica posibilă. (2) Intervenția lui Tirhaca din 2Rg 19,8-9 creează o problemă de cronologie. Acest rege nubian a domnit asupra Egiptului din 685 până în 664 î.C.. Probabil, a fost asociat la tronul tatălui său, Șabaca, începând cu anul 690 î.C. În orice caz, nu suntem după anul 701 î.C. Există două soluții la această problemă: sau
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
în 1815, toți combatanții erau împreună circa 300000 și au murit aproximativ 48000). Dacă într-adevăr Senaherib ar fi pierdut într-o singură noapte o asemenea armată, nu se înțelege cum a reușit să se întoarcă la Ninive și să domnească acolo încă douăzeci de ani. Pierderea unei asemenea armate ar fi incitat imediat toate provinciile să se răzvrătească și să-și recâștige independența. Nu a fost așa. În fine, ne putem întreba cine a mers să numere cadavrele asiriene în
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
individ, tiparul. Căci suita hotărârilor ce alcătuiește un destin este o construcție originală care asigură posibilitatea creației infinite, diversificând o în chiar clipa în care ea părea că se închide odată cu omul. Față de istoria vieții speciilor, unde în spatele aparentei diversități domnește serialitatea ca monotonie infinită a tiparului, spectacolul omenirii ca istorie a destinelor produce diversitatea infinită în spatele identității aparente. Fiecare destin este o explozie de noutate care, ea singură, echivalează cu survenirea unei specii în istoria generală a vieții. Ca modalitate
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
cu fatalitatea (expresia „acesta i-a fost destinul“ fiind total eronată), el asigură posibilitatea progresului ca creație infinită, diversificând-o în chiar clipa în care părea că ea se închide odată cu omul. Față de istoria vieții speciilor, unde în spatele aparentei diversități domnește monotonia infinită, spectacolul omenirii ca istorie a destinelor umane și a maladiilor de destin produce diversitatea infinită în spatele identității aparente. Fiecare destin este o explozie de noutate care, ea singură, echivalează cu survenirea unei specii în istoria generală a vieții
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
această lume înzestrată inferior și care înalță pe un surogat de libertate iluzia unei libertăți sporite, din această lume veleitară care vrea să se muleze pe lumea excelenței, din această lume în care cresc zadarnicele visuri ale omenirii, în care domnește falsul, ignorarea sau minciuna de sine, chinul năprasnic al izbânzilor inaccesibile, nefericirea, sfâșierea, invidia, resentimentul, asuprirea de sine și asuprirea celorlalți - din această lume populată de patimi se nasc maladiile de destin. Ratarea decurge din duelul nefericit cu limita care
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
libanezii joacă un rol similar, stîrnind nemulțumirea naționaliștilor locali. Naționaliștii lui Nasser i-au alungat pe greci, pe italieni, pe evrei și pe sirienii (creștini) din Alexandria, transformînd orașul într-o umbră monotonă și stearpă a ceea ce fusese odinioară, unde domnește acum disperarea. Britanicii au adus în arhipelagul Fiji muncitori angajați pe termen lung din India. Există foarte multă tensiune între subcontinentali și băștinașii din Fiji, deoarece indienii joacă astăzi rolul unei clase negustorești și profesionale străine. Aceste tensiuni au explodat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]