9,278 matches
-
este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,44%). Pentru 5,35% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Prima atestare documentară a satului o avem, dacă putem spune așa, din anul 1512-1513, iulie 23, când domnitorul Neagoe Basarab întărește Mânăstirii Cutlumuz de la Muntele Athos satele sale, hotărnicite de boieri. Mult mai sigură, ca dată de atestare documentară a satului Radomirești este anul 1606, mai 12, când la Târgoviște, domnitorul Radu Șerban - 1602-1611 (a doua domnie) - întărește
Comuna Radomirești, Olt () [Corola-website/Science/302008_a_303337]
-
așa, din anul 1512-1513, iulie 23, când domnitorul Neagoe Basarab întărește Mânăstirii Cutlumuz de la Muntele Athos satele sale, hotărnicite de boieri. Mult mai sigură, ca dată de atestare documentară a satului Radomirești este anul 1606, mai 12, când la Târgoviște, domnitorul Radu Șerban - 1602-1611 (a doua domnie) - întărește paharnicului Badea stăpânirea asupra satelor: Stoicănești, Olt, Crăciunei, Olt, Radomirești și Călinești - pe Călmățui. Locuitorii acestor sate, moșneni fiind, adică oameni liberi, au venit de s-au vândut de bună voie paharnicului Badea
Comuna Radomirești, Olt () [Corola-website/Science/302008_a_303337]
-
satul s-a mutat în vatra de astăzi nu se cunoaște. Satul vechi se zice că purta numele de Vadul Struț sau Vadul Struțului, denumire care a evoluat până la cea actuală. Satul Vădăstrița este amintit în continuare în documentele vremii. Domnitorul Radu cel Mare întărește în anul 1501 mănăstirii Cozia mai multe sate, printre care și Vădăstrița cu bălțile de la Dunăre, pentru că ”"să le fie de ocina și de ohaba sfintei mănăstiri și dumnezeieștilor călugări de hrană, iar noua și părinților
Comuna Vădăstrița, Olt () [Corola-website/Science/302030_a_303359]
-
grele sau a ciumei” . O altă informație despre satul Diculești atestă că în 1772 „Dikoleschti ,sat cu o biserică pe Oltezul” . Satul Budești este pomenit într-un document tot din secolul al XVII-lea,respectiv din anul 1625 prin care domnitorul Țării Românești Alexandru Coconul îi dă logofătului Zaharia din Băbeni „moșia de la Budești din funia haraborească partea lui Hondoc a patra parte și de la Stoica și Comăniță”. În satul Budești boierii Diculești (în frunte cu slugerul Alexandru Diculescu despre care
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]
-
Diculești (în frunte cu slugerul Alexandru Diculescu despre care se vorbește în documentele sec al XVII-lea ) construiesc în 1825 o biserică de zid cu hramul Sf.Nicolae. Satul Băbeni este cunoscut din anul 1625 dintr-un document prin care domnitorul Alexandru Coconul întărește stăpânirea lui Zaharia Logofătul din Băbeni peste părți din moșiile Preutese (Vâlcea), Budești,Giurgești și Băbeni ”. Satul Colelia apare în documentele primăriei în anul 1940 numărând 121 de familii.Este satul cel mai nordic locuit în special
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]
-
se arată că popa Stancu justifica proprietățile printr-un hrisov din anul 1557 dat de Pătrașcu cel Bun: "“s-au vândut domnului Preda Buzescu și acesta a stăpânit hotarul satului Greci timp de 9 ani”". Ulterior la 18 noiembrie 1587 domnitorul Mihnea Voievod - Turcitul, în a doua să domnie dintre anii 1585-1591, da occinele oamenilor din Mateești și din alte sate. Prin hrisovul dat de Mihai Viteazul în luna februarie 1598 lui Preda Buzescu se arată că cetățenii din Turcești "“se
Comuna Mateești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302035_a_303364]
-
vatra a satului Zorleasca se află în Valea Zorlestii, la 2 km spre răsărit de firul Darjovului. În mijlocul satului sunt așezați vechii moșneni de la Zorlesti. Până în 1864, Zorleasca era un sat mic, cu circa 20 familii, în urma reformei agrare a domnitorului A. I. Cuza, aici s-au stabilit 30 familii din satele vecine. După 1922, la izlaz a apărut o Zorleasca mai mică de vre-o 15 case. Sătucul acesta a viețuit vreo 25 de ani după care s-a strămutat în
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
și pierderi materiale. Halta Recea a fost locul prin care zilnic, incepand cu 1900 s-au perindat sutele de navetiști din comuna spre locurile lor de muncă din Slatina. După mai bine de 55 de ani de la Reforma Agrara a domnitorului A. I. Cuza, proprietatea țărăneasca se diminuase foarte mult, încât în apropierea Primului Război Mondial multe familii nu dețineau decât locul de casă, iar altele dețineau între 0,25ha și 2,50ha teren arabil. Oamenii locului deveniseră săraci și dependenți de marea proprietate
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
Anul 1536 rămâne anul atestării documentare a satului Pietrari printr-un document dat de Radu Paisie Voievod prin care întărește “ocină” în Pietrari pentru “Negomir și fratele său Coman”: În document apare menționat numele voievodului Radu care este de fapt domnitorul Radu Paisie întâlnit la 1536 în documentele privitoare la Țara Românească. De asemenea, alte documente emise la 1542 (Radu Voievod), 1557 (Pătrașcu cel Bun Voievod), 1578-1581 (Mihnea Turcitu Voievod) ne dovedesc existența în aceste locuri a unei așezări stabile. Suprafața
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
această dată a fost refăcut altarul din zid, iar ca tipologie, monumentul se înscrie în clasa bisericilor din lemn, de la sfârșitul veacului al XVI-lea, începutul veacului al XVII-lea. Biserica veche din Pietrari de Sus, construită la 1865 în timpul domnitorului Al.I.Cuza, cu următoarea pisanie: "“Acest sfânt și dumnezeiesc monument s-au rădicat în zilele preaînălțătorului nostru domn Alexandru Ioan Cuza, cu blagoslovenia preasfinției sale episcopul Râmnicului Vâlcii și Noului Severin, de D.D. Calinic la anul de la Hristos 1865
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
estică. Prima atestare documentară a localității Roești este într-un hrisov domnesc din 8 ianuarie 1581 din timpul lui Mihnea Voievod, zis Turcitul, (1577-1583 și 1585-1591), prin care Șerbu, un localnic din Roești, cumpăra pământ și primea confirmarea oficială a domnitorului. Denumirea comunei, inițial de „Roeșcĭ″, se datorează unui locuitor bogat, numit Roescu, despre care nu s-au păstrat date și nu se poate dovedi documentar perioada de timp când a trăit. Mai multe surse istorice amintesc despre partea de miazăzi
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
oștenii săi Dobre și Costea, ce se întorceau din prizonierat pe sub poalele Builei... Prima atestare istorică scrisă a satului Târsa (vechea denumire a satului Pietreni de până la anul 1800) apare la data de 11 octombrie 1512 în hrisovul dat de către domnitorul Neagoe Basarab, prin care se stipula achiziționarea de către banul Barbu Craiovescu a unor moșii în acest sat: „Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voievod și domn a toată țara Ungrovlahiei, fiul marelui Basarab voievod. Dă domnia mea această poruncă a
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
a fost Domnitor al Moldovei (1540-1541). Fiul lui Bogdan al III-lea, a fost înălțat în rangurile boierești ajungând hatman în prima domnie a lui Petru Rareș. După uciderea lui Ștefan Lăcustă, în decembrie 1540, boierii l-au ales domn. Apoi boierii au
Alexandru Cornea () [Corola-website/Science/302054_a_303383]
-
cu sabia în mână. Fără să mai aștepte mult Alexandru Cornea atacă Cetatea Albă, Chilia și Tighina, plănuind chiar să asedieze cetatea Oceakov. Faptele lui de vitejie au umplut lumea. Solul polon, nobilul Teczynski ce sosise la Suceava îi transmitea domnitorului bucuria regelui de a avea un vecin atât de viteaz. Pe lângă vitejie, domnitorul avea și înțelepciune, trimițând soli la Ferdinand Habsburgul și la Carol Quintul. Domnitorul era în stare să închine țara în schimbul a 100.000 de pedestrași și 40
Alexandru Cornea () [Corola-website/Science/302054_a_303383]
-
Albă, Chilia și Tighina, plănuind chiar să asedieze cetatea Oceakov. Faptele lui de vitejie au umplut lumea. Solul polon, nobilul Teczynski ce sosise la Suceava îi transmitea domnitorului bucuria regelui de a avea un vecin atât de viteaz. Pe lângă vitejie, domnitorul avea și înțelepciune, trimițând soli la Ferdinand Habsburgul și la Carol Quintul. Domnitorul era în stare să închine țara în schimbul a 100.000 de pedestrași și 40.000 de călăreți. Domnitorul avea de gând să îi azvârle pe turci din
Alexandru Cornea () [Corola-website/Science/302054_a_303383]
-
vitejie au umplut lumea. Solul polon, nobilul Teczynski ce sosise la Suceava îi transmitea domnitorului bucuria regelui de a avea un vecin atât de viteaz. Pe lângă vitejie, domnitorul avea și înțelepciune, trimițând soli la Ferdinand Habsburgul și la Carol Quintul. Domnitorul era în stare să închine țara în schimbul a 100.000 de pedestrași și 40.000 de călăreți. Domnitorul avea de gând să îi azvârle pe turci din Europa. Tratativele s-au soldat cu un eșec din motive necunoscute. Probabil Ferdinand
Alexandru Cornea () [Corola-website/Science/302054_a_303383]
-
a avea un vecin atât de viteaz. Pe lângă vitejie, domnitorul avea și înțelepciune, trimițând soli la Ferdinand Habsburgul și la Carol Quintul. Domnitorul era în stare să închine țara în schimbul a 100.000 de pedestrași și 40.000 de călăreți. Domnitorul avea de gând să îi azvârle pe turci din Europa. Tratativele s-au soldat cu un eșec din motive necunoscute. Probabil Ferdinand nu a înțeles solia, ori s-a temut de Soliman Magnificul. În schimb, otomanii s-au îngrijorat de
Alexandru Cornea () [Corola-website/Science/302054_a_303383]
-
din Europa. Tratativele s-au soldat cu un eșec din motive necunoscute. Probabil Ferdinand nu a înțeles solia, ori s-a temut de Soliman Magnificul. În schimb, otomanii s-au îngrijorat de cutezanța lui Cornea și ca să regleze conturile cu domnitorul moldovean au dat domnia lui Petru Rareș, precum și oaste ca să cucerească tronul. Confruntarea a avut loc la Galați unde, părăsit de boieri, Alexandru Cornea a fost înfrânt de unchiul său. Pe 23 februarie 1541, Alexandru Cornea a fost decapitat iar
Alexandru Cornea () [Corola-website/Science/302054_a_303383]
-
armate turcești estimată în jurul a 30.0000 de oameni. Laiotă, lipsit de sprijinul protectorului său, este nevoit să renunțe la tron și să se refugieze în Moldova urmărit de oastea turcească ce înaintează până la Bârlad, loc unde este înfrântă de domnitorul Moldovei. Evident că revenirea pe tron a lui Radu cel Frumos nu îi convenea deloc lui Ștefan, care, în martie 1474, reia eforturile de înscăunare a lui Laiotă. Această expediție se pare că nu a avut succes căci o nouă
Basarab Laiotă cel Bătrân () [Corola-website/Science/302055_a_303384]
-
o luptă în care, cu mâna sa, taie capul pașei turc. Acestă luptă însă este și ultima dată împotriva turcilor căci după înscăunarea sa, Laiotă se duce să ceară pace direct sultanului așa cum recunoaște într-o scrisoare către brașoveni. Ultimul domnitor al Țării Românești care bate monedă proprie, emisiunile monetare ale acestuia, ducați de tipul celor emiși de Radu ce Frumos, în ziua de azi sunt rarități căutate pe piața numismatică. Situația se complică la începutul anului 1476 căci Ștefan cel
Basarab Laiotă cel Bătrân () [Corola-website/Science/302055_a_303384]
-
făcut pe slavologi să respingă sau să reinterpreteze "Povestea anilor care au fost", care pretinde că rușii danezi sau suedezi au fost "invitați" să conducă. Aceștia susțin că presupusul autor al "Poveștii... ", Nestor Cronicarul, suporter al taberei pro-scandinave a prințului domnitor Sviatopolk, era în conflict cu tabăra pro-greacă a lui Vladimir Monomahul. Slavologii antinormandiști consideră că inexactitățile dovedite ale cronicii lui Nestor sunt manipulări pro-scandinave și compară povestea invitației adresate lui Rurik cu numneroase alte legende similare din folclorul altor popoare
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
-lea. Principele Carol I, ales domn al României în 1866, vizitează pentru prima dată Sinaia în luna august a acelui an, rămânând încântat de frumusețea respectivelor locuri. Pe vremea aceea, Sinaia era un mic sat de munte, numit Podul Neagului. Domnitorul hotărăște construirea unui castel într-un loc retras și pitoresc: Piatra Arsă. Câțiva ani mai târziu, în 1872, el cumpără terenul (1000 de pogoane), iar lucrările încep în 1873, sub conducerea arhitecților Johannes Schultz, Carol Benesch și Karel Liman. Mai
Castelul Peleș () [Corola-website/Science/302059_a_303388]
-
depus eforturi pentru a stăpâni elementele capricioase ale naturii, cum ar fi cursurile subterane de apă sau alunecările de teren. Celor 300 de muncitori care au lucrat aici le-au trebuit doi ani pentru terminarea amenajărilor; în tot acest timp, domnitorul a supravegheat personal, în detaliu, lucrările. În 1875 se pune piatra de temelie a castelului, sub care sunt îngropate câteva zeci de monede de aur de 20 de lei, primele monede românești cu chipul lui Carol I. În 1883 are
Castelul Peleș () [Corola-website/Science/302059_a_303388]
-
1875 se pune piatra de temelie a castelului, sub care sunt îngropate câteva zeci de monede de aur de 20 de lei, primele monede românești cu chipul lui Carol I. În 1883 are loc inaugurarea oficială a Peleșului, pe care domnitorul l-a văzut ca pe un „sediu” al noii dinastii. Iar așezarea sa pe Valea Prahovei nu era întâmplătoare. Nu departe, la Predeal, era pe vremea aceea granița României cu Austro Ungaria. Dar, ulterior, după unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat
Castelul Peleș () [Corola-website/Science/302059_a_303388]
-
Nicolina, pe o colină situată aproape de malul sudic al râului cu același nume. Crucea marchează locul unde au fost îngropate în ianuarie 1717 rămășițele unei armate austriece, comandată de un anume căpitan François (Ferentz) Ernau, trimisă să îl captureze pe domnitorul moldovean Mihai Racoviță (1703-1705, 1707-1709 și 1716-1726). a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Iași elaborată în anul 2004 de către Institutul Național al Monumentelor Istorice fiindu-i atribuit codul . În timpul războiului turco-austriac, izbucnit în 1716, armatele austriece ale
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]