7,357 matches
-
Cartea lui Eno a fost interzisă imediat după distrugerea Templului de către rabinul Simon Ben Jochai considerînd-o ca o scriere antimoza- ică și a blestemat pe oricine o va citi! Informația în sine luată la socotit și pe față și pe dos spune foarte multe din tainele ei. Textul Cartea lui Eno sau Enoh cum l-au iudaizat ivriții, era o scriere sacră pen-tru cultul mozaic de multe sute de ani iar din Apocriful Genezei aflăm că chiar și Avram o considera
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
rabin și regele iudeilor pentru a invita în Alexandria tălmăcitori de soi să-i cultive pe guguștiucii grecotei. S-au retras în insula Faros unde au tradus cărțile ca după dictarea unui sufleor nevăzut. Dar eu am zăpsit sufleorul din dos care nu putea fi altul decît Iahwiță cel întunecos. Și această informație pute rău a apologie ivrită. Dacă Septuaginta ar fi existat la acea vreme, de ce el nu a copiat-o în școala de cateheți pe care o avea să
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Sabasius și Zabasios la traci și Zabelo la geți, divinita- tea are o trăsătură fundamentală, se naște din lumină, regenerează viața pe pământ și apoi se urcă iarăși în lumină la ceruri. Iahwe se ține numai la întuneric și la dos puturos ce duhnește numai a pucioasă! Obiceiul adepților lui Sabasios de a consacra mîinile pentru rugăciune din care primele trei degete întinse, făceau gestul liturgic al binecuvîntării și care a fost preluat de iudeo-creștini fără să se rușineze. Adepții religiei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
un limbaj indirect și mediatizat, mitul Parizienei, mai mult decât oricare altul, ține de dimensiunea misterioasă a unei realități care, în afara lui, nu ar putea fi spusă. Amplificarea trăsăturilor este unul din mecanismele cele mai uzitate în mitogeneză: "Rougon, le dos renversé, regardait Clorinde, peu à peu songeur, envahi d'une rêverie, dans laquelle la jeune fille grandissait démesurément" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.86]. Tendința constantă a lui Zola spre reprezentări naturaliste de proporții a fost deseori menționată în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Je suiș drôle comme tout, en collégien" [Maupassant, Bel-Ami, p.84]. Este sugestiva spionarea femeilor de moravuri ușoare de către cele așa-zise oneste: "Mais Mme de Marelle ne regardait guère la scène, uniquement préoccupée des filles qui circulaient derrière son dos; et elle se retournait sans cesse pour leș voir, avec une envie de leș toucher, de palper leur corsage, leurs joues, leurs cheveux, pour savoir comment c'était fait, ces êtres-là" [Maupassant, Bel-Ami, p.93]. Același interes îl manifestă și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
se cere abolirea privilegiilor masculine. 26 Punerea problemei feminine provoacă multiple reacții negative și un discurs reacționar despre femeie acolo unde se impun inovații. Adversarii, contemporani sau retrospectivi, ai revoluției prezintă atributele Femeii Noi că o imagine a lumii pe dos: cetățeana care divorțează, poartă arme, dezbate și scrie. Logică lor este următoarea: cine își alege soțul și divorțează, poate, fără îndoială, pretinde și la alegerea guvernului. Astfel, în opinia antifeminiștilor, revoluția ar da femeilor obiceiuri proaste. Femeile excepționale, care s-
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
comte, de reconnaître leș différences auxquelles leș observateurs émérites leș distinguent, tânt la femme est comédienne, mais elles crèvent leș yeux des Parisiens: c'est des agrafes mal cachées, des cordons qui montent leur lacis d'un blanc noux au dos de la robe par une fente entrebâillée, des souliers éraillés, des rubans de chapeau trop bouffants, une tournure trop gommée" [Contes drolatiques]. 354 "Moi t'épouser!... Ah bien! Și cette idée me tourmentait, îl y a longtemps que j'aurais trouvé
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
însă, chiar și cu personaje distinse, nu este pentru Nana: "Eh! Non, je ne veux pas!... Est-ce que je suiș faite pour cette machine? Regarde-moi un peu, je ne serais plus Nana, si je me collais un homme sur le dos... Et, d'ailleurs, c'est trop sale..." [ibidem, p.435]. 355 "C'était cela: en trois mois, elle avait corrompu să vie, îl se sentait déjà gâté jusqu'aux moelles par des ordures qu'il n'aurait pas soupçonnées. Tout
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
intensiunea acestui concept. Aceste două operații sunt chiar cele care alcătuiesc structura formală a conceptului kantian al finalității. Pe de o parte, întreaga ordine istorică a personalității are a face cu o cauzalitate negată, de fapt cu o cauzalitate "pe dos", în care efectul devine cauză; pe de altă parte, "apariția omului pe pământ nu se face la întâmplare, ci este pregătită printr-o îndelungată acumulare de condiții favorabile"166. Cauzalitatea și finalitatea, așadar, nu dimensionează realități diferite, ci aceeași realitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
decât prin glasul omului, nu și prin cel al naturii, parafrazându-l pe J. J. Rousseau. Deși aflat în prima dintre întrupările sale, omul este în diferență față de natură. Anticipația a luat locul variației, iar cauzalitatea va fi "întoarsă pe dos", întrucât cauza va urma, întotdeauna, efectul anticipat. Cauza se va concentra în forma sa finală; cauza eficientă devine termen derivat. Eul, anticipația, conștiința eului, personalitatea mistică sunt concepte ale unui spațiu teoretic în care omul-existență-specifică este contrapus naturii. Dar această
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Camil Petrescu este titularul rubricii „Cascada prejudecăților”, iar Petre Pandrea face „Cronica ideilor”. G. Călinescu realizează și o suită de prezentări ale unor curente artistice: impresionism, gongorism. Apar traduceri din Federico García Lorca, Thornton Wilder, Benjamin Fondane (B. Fundoianu), John Dos Passos, Boris Pasternak, Guillaume Apollinaire, Aldous Huxley, A.P. Cehov, Leonid Leonov, Ady Endre, E.A. Poe, John Steinbeck, Serghei Esenin, Albert Camus (fragmente din Ciuma), Valentin Kataev, François Villon. Rubrica „Lumea râde” conține umor și caricatură. E de observat că unii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
pahar de zahăr, un vârf de cuțit de bicarbonat sau praf de copt, făină cât cuprinde. Toate se pun într-o cratiță la Bain-Marie. După ce s-a răcit compoziția, se adaugă bicarbonatul și făina și se fac patru foi pe dosul tăvii. Crema - se pune la fiert 1 litru de lapte; când clocotește se adaugă un pahar de griș. Se fierbe până se face ca o mămăliguță, apoi se dă la rece; separat se freacă 200 g unt cu 300 g
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
4 linguri de ulei, făină cât cuprinde și arome. Se amestecă și se fac trei foi în tavă pătrată. FOI IOANA 3 căni de făină, o cană de smântână, 250 g margarină și sare, după care se fac foi pe dosul tăvii. Crema - 400 ml lapte, 2 pahare de zahăr; zahărul se arde și se stinge cu 200 ml de lapte, iar restul de lapte se amestecă cu 2 linguri de făină și se pune peste siropul de zahăr, după care
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
adaugă o cană de nuci măcinate și se umplu foile. FOI MANDICA 500 g făină, 100 g zahăr, 2 ouă întregi, un vârf de cuțit de bicarbonat, smântână cât să cuprindă făina și sare. Rezultă 4 foi se coc pe dosul tăvii. Crema - 500 ml lapte, 150 g zahăr, 4 linguri de făină, 300 g unt și 500 g magiun. Se face o cremă fiartă care, după ce s-a răcit, se amestecă cu untul frecat spumă. Se umplu foile cu cremă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și se întinde o foaie, peste care se întinde cu cuțitul aluatul al doilea, apoi se împăturește în trei. Operațiunea se repetă de 3 ori, după care se lasă la rece cel puțin două ore. Se pot face foi pe dosul tăvii, se taie fâșii late, care se umplu cu gem, rahat sau mere. FOI RULADA 5 ouă, 5 linguri de zahăr, 5 linguri de făină și 2 linguri de ulei. Se bat albușurile spumă, se adaugă gălbenușurile, pe rând, apoi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de lapte, o linguriță de amoniac stins cu lămâie, făină și sare Crema - o cană de 250 g smântână, o cană de zahăr și o cană de nuci măcinate. Se frământă toate ingredientele și se fac trei foi subțiri pe dosul tăvii, la foc potrivit. Smântâna se bate cu zahărul, apoi punem nuca și umplem foile. Se lasă să stea două - trei zile ca să se înmoaie. La final, se pudrează cu zahăr pudră. PRĂJITURĂ CU NUCĂ (2) Foile - 150 g untură
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
g zahăr pudră, 3 linguri de lapte sau smântână subțire, 2 linguri de cacao, o linguriță de bicarbonat stins cu zeamă de lămâie, 150 g făină. Din toate ingredientele se face o cocă moale ca de clătite, se coace pe dosul tăvii, după care se întinde cu cuțitul umed. Când este coaptă, tot cu cuțitul se desprinde caldă. La final, se fac două foi. Crema - 400 ml de lapte sau apă, 4 linguri de făină sau 3 linguri de făină și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
1) Se face un aluat din 250 g făină, 80 g unt, 1 ou, 2 linguri de zahăr și o lingură de amoniac dizolvat în 2 linguri de lapte, aluat care se împarte în trei foi care se coc pe dosul tăvii. Crema - 1 pahar de lapte cu un praf de vanilie se pun la fiert. Din 3 linguri de făină și alt pahar de lapte se face o cremă, care se toarnă peste laptele fiert, apoi mestecăm până se îngroașă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ZĂPADA (2) 70 g unt, 1 ou, o lingură de amoniac, 300 g zahăr pudră, 7 linguri de lapte și făină cât cuprinde Din aceste ingrediente, se frământă un aluat din care se fac 3 foi și se coc pe dosul tăvii. Crema - 500 ml lapte, 4 linguri de zahăr și 4 linguri de făină se fierb până se îngroașă, iar compoziția făcută se dă la rece. Separat, se freacă 300 g unt, 300 g zahăr pudră, coaja și zeama de la
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
200 g făină, 150 g unt sau 75 g untură, ½ de pachet de praf de copt, 1 ou, o lingură de cacao dizolvată în 4-5 linguri de lapte. Se obține o cocă moale din care se fac 2 foi pe dosul tăvii. Foaia albă - se bat 6 albușuri spumă cu 200 g zahăr, apoi se adaugă 200 g nucă de cocos. Se pune la copt în tavă tapetată cu hârtie. Crema - 6 gălbenușuri se freacă cu 150 g zahăr, o budincă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
frișca și dăm la rece să se întărească. PRAJITURA BUDAPEST 300 g făină, 150 g margarină, 100 g zahăr, 1 ou, 2 linguri de cacao, 2 linguri de lapte și un praf de copt stins. Se fac două foi pe dosul tăvii. Se bat spumă cu 4 ouă, făină și zahăr atât cât cântăresc 4 ouă, se adaugă 4u linguri de apă clocotită, alternată cu făina. Se unge tava cu unt, se dă cu făină și se coace o foaie. Se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
napolitană. Se frământă toate la un loc cu puțin lapte, la temperatura camerei. Aluatul, care trebuie să fie molicel, se împarte în 12 de bucăți. Acestea se întind sub formă de bețișoare cât lungimea tăvii de la aragaz, pe al cărei dos se va coace compoziția. Crema - o budincă de vanilie, 6 linguri de zahăr, 2 gălbenușuri, 1 plic de zahăr vanilat, 600 g lapte se fierb pe baia de aburi. După ce se răcește, se amestecă cu 200 g unt frecat spumă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
g cacao, 150 g unt se fierb până se îngroașă. Dacă vreți să iasă două căbănuțe mici, tăiați foaia de napolitană în 3 fâșii pe lung. Peste o foaie de napolitană, puneți cremă, apoi patru bețișoare din cele coapte pe dosul tăvii, cremă și 3 bețișoare, cremă și două bețișoare, iar cremă, un băț, peste care se pune cremă și acoperiș din foaie de napolitană, după care turnați deasupra glazura de cacao și, la final, ornați cu frișcă. Dacă vreți o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
albuș și presărăm cu zahăr tos deasupra. PRĂJITURĂ CU ALBUȘ Se face un blat din 10 albușuri, 300 g zahăr pudră, 300 g nucă măcinată și 2 linguri de făină. Din acesta se formează 3 blaturi, care se coc pe dosul tăvii. Prăjitura se face în tavă pătrată. Crema - 10 gălbenușuri, 5 linguri de lapte, 5 linguri de zahăr și 2 linguri de cacao. Compoziția se fierbe pe baie de aburi până se îngroașă, iar după ce s-a răcit o amestecăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
bate până se răcește puțin, după care se adaugă 350 g nuci prăjite și sfărâmate cu sucitorul. Se adaugă un praf de vanilie și 3 linguri de făină, apoi compoziția se împarte în două și se coc două foi pe dosul tăvii, care trebuie să fie bine unsă și tapetată cu hârtie. Crema - se bat pe baie de aburi 6 gălbenușuri cu 100 g zahăr pudră, apoi și cu 23 linguri de cafea, ness sau cacao, după care se lasă totul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]