8,564 matches
-
Ghicitorile poporale), a proverbului (Nașterea proverbilor), al unui expozeu în care fixează liniile mari de evoluție ale baladei și se numără printre cei care au subliniat însemnătatea valorii estetice a producțiilor populare (Bocetul). A fost preocupat de receptarea și circulația folclorului. De pe o poziție raționalistă și iluministă ce venea de la Școala Ardeleană, a combătut superstițiile, practicile medicale empirice și primejdioase ( Leacuri băbești, Legarea boalelor, Oase de balaur, Postul și nutrirea neîndestulătoare). C. traducătorul s-a oprit la marile epopei ale popoarelor
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
După cursurile Liceului „Samuil Vulcan” din Beiuș, face studii universitare de filologie la Cluj, devenind profesoară de liceu și apoi cadru didactic la Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca. Este doctor în științe filologice cu teza Obiceiul cununii la seceriș în folclor românesc (1996), Colaborează la „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei” ș.a. Recepționând îndemnul lui D. Caracostea, care atrăsese atenția specialiștilor asupra necesității investigării obiceiurilor agrare românești, în jurul cărora există „o mitologie și mai ales datini străvechi”, deci
CUCEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286545_a_287874]
-
studii universitare de filologie la Cluj, devenind profesoară de liceu și apoi cadru didactic la Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca. Este doctor în științe filologice cu teza Obiceiul cununii la seceriș în folclor românesc (1996), Colaborează la „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei” ș.a. Recepționând îndemnul lui D. Caracostea, care atrăsese atenția specialiștilor asupra necesității investigării obiceiurilor agrare românești, în jurul cărora există „o mitologie și mai ales datini străvechi”, deci a plugăritului „privit sub latura reflexelor de artă
CUCEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286545_a_287874]
-
Ion Ionică în Dealu Mohului (1943) și de Alexandru Popescu în Rumänische Erntebräuche (1974). SCRIERI: Vechi obiceiuri agrare românești. Tipologie și corpus de texte (în colaborare cu Ion Cuceu), București, 1988; Ritualul agrar al cununii la seceriș, Cluj-Napoca, 2003. Culegeri: Folclor literar din Bihor, Oradea, 1974 (în colaborare); Antologie de cultură populară bihoreană, I, Oradea, 1970 (în colaborare). Ediții: Ioan Micu Moldovanu, Povești populare din Transilvania, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1987 (în colaborare cu Ion Cuceu); Ion Mușlea, Arhiva de Folclor
CUCEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286545_a_287874]
-
Folclor literar din Bihor, Oradea, 1974 (în colaborare); Antologie de cultură populară bihoreană, I, Oradea, 1970 (în colaborare). Ediții: Ioan Micu Moldovanu, Povești populare din Transilvania, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1987 (în colaborare cu Ion Cuceu); Ion Mușlea, Arhiva de Folclor a Academiei Române, pref. Ion Cuceu, Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare cu Ion Cuceu). Repere critice: Ion Șeuleanu, Ioan Micu Moldovanu, „Povești populare din Transilvania”, REF, 1988, 4; Mihai Coman, Tipologia datinei, RL, 1989, 5; Paul H. Stahl, Ion Cuceu, Maria Cuceu
CUCEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286545_a_287874]
-
etnolog. Este fiul Floarei (n. Pop) și al lui Vasile Cuceu, țărani. După ce a absolvit cursurile Liceului Teoretic „Gheorghe Șincai” din Baia Mare și pe cele ale Facultății de Filologie din Cluj-Napoca, este succesiv, tot aici, cercetător principal la Arhiva de Folclor a Academiei Române, șef al sectorului de etnologie (1980-1990) și director (din 1990). Și-a luat doctoratul în științe filologice în 1978, la Universitatea din Cluj-Napoca, cu teza Fenomenul povestitului în folclorul românesc din Transilvania. Din 1992, activează ca profesor-asociat pe lângă
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
este succesiv, tot aici, cercetător principal la Arhiva de Folclor a Academiei Române, șef al sectorului de etnologie (1980-1990) și director (din 1990). Și-a luat doctoratul în științe filologice în 1978, la Universitatea din Cluj-Napoca, cu teza Fenomenul povestitului în folclorul românesc din Transilvania. Din 1992, activează ca profesor-asociat pe lângă Universitatea clujeană. Secretar de redacție (1980-1985) și redactor responsabil la „Anuarul de folclor”, devenit „Anuarul Arhivei de Folclor”, este totodată membru în colegiile de redacție la „Revista de etnografie și folclor
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
Și-a luat doctoratul în științe filologice în 1978, la Universitatea din Cluj-Napoca, cu teza Fenomenul povestitului în folclorul românesc din Transilvania. Din 1992, activează ca profesor-asociat pe lângă Universitatea clujeană. Secretar de redacție (1980-1985) și redactor responsabil la „Anuarul de folclor”, devenit „Anuarul Arhivei de Folclor”, este totodată membru în colegiile de redacție la „Revista de etnografie și folclor” și „Memoriile Comisiei de Folclor”. Colaborează și la „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Marisia”, „Steaua”, „Tribuna”, „Internationale volkskundliche Bibliographie” (Germania). Pe fondul
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
științe filologice în 1978, la Universitatea din Cluj-Napoca, cu teza Fenomenul povestitului în folclorul românesc din Transilvania. Din 1992, activează ca profesor-asociat pe lângă Universitatea clujeană. Secretar de redacție (1980-1985) și redactor responsabil la „Anuarul de folclor”, devenit „Anuarul Arhivei de Folclor”, este totodată membru în colegiile de redacție la „Revista de etnografie și folclor” și „Memoriile Comisiei de Folclor”. Colaborează și la „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Marisia”, „Steaua”, „Tribuna”, „Internationale volkskundliche Bibliographie” (Germania). Pe fondul preocupărilor științifice ale lui C.
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
folclorul românesc din Transilvania. Din 1992, activează ca profesor-asociat pe lângă Universitatea clujeană. Secretar de redacție (1980-1985) și redactor responsabil la „Anuarul de folclor”, devenit „Anuarul Arhivei de Folclor”, este totodată membru în colegiile de redacție la „Revista de etnografie și folclor” și „Memoriile Comisiei de Folclor”. Colaborează și la „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Marisia”, „Steaua”, „Tribuna”, „Internationale volkskundliche Bibliographie” (Germania). Pe fondul preocupărilor științifice ale lui C., accentul pare să cadă pe cercetarea obiceiurilor populare agrare și, în buna tradiție
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
1992, activează ca profesor-asociat pe lângă Universitatea clujeană. Secretar de redacție (1980-1985) și redactor responsabil la „Anuarul de folclor”, devenit „Anuarul Arhivei de Folclor”, este totodată membru în colegiile de redacție la „Revista de etnografie și folclor” și „Memoriile Comisiei de Folclor”. Colaborează și la „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Marisia”, „Steaua”, „Tribuna”, „Internationale volkskundliche Bibliographie” (Germania). Pe fondul preocupărilor științifice ale lui C., accentul pare să cadă pe cercetarea obiceiurilor populare agrare și, în buna tradiție a școlii folcloristice clujene, mai
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
de arhivă, atlasele etnologice și folclorice etc. Studiile debutează cu scurte schițe de istorie a problemei, urmate de pledoarii în favoarea consolidării acelor tendințe pozitive din cercetarea instituționalizată care au dus la constituirea și lărgirea celor trei mari arhive naționale de folclor, de la București, Cluj-Napoca și Iași. Fondurile documentare ale acestor instituții sunt considerate veritabile corpusuri deschise, ce merită a fi sistematizate și informatizate, întrucât reprezintă trepte importante în evoluția disciplinelor etnologice. C. pune în valoare și contribuțiile lui Ovid Densusianu, D.
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
pune în valoare și contribuțiile lui Ovid Densusianu, D. Caracostea, Constantin Brăiloiu, Ion Mușlea și Ovidiu Bârlea, insistând asupra unor tradiții științifice ce merită atenția specialiștilor contemporani. El este, de altfel, coautor și inițiator al unor lucrări în cadrul Arhivei de Folclor a Academiei Române: Dicționarul tezaur al proverbelor, Corpusul cimiliturilor românești, Corpusul și tipologia ritualurilor agrare, Corpusul basmelor românești despre animale. SCRIERI: Vechi obiceiuri agrare românești. Tipologie și corpus de texte (în colaborare cu Maria Cuceu), București, 1988; Fenomenul povestitului. Încercare de
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
în studierea culturii tradiționale, Cluj-Napoca, 2000. Ediții: Ioan Micu Moldovanu, Povești populare din Transilvania, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1987 (în colaborare cu Maria Cuceu); G. Vâlsan, Studii antropogeografice, etnografice și geopolitice, pref. Andrei Marga, Cluj-Napoca, 2001; Ion Mușlea, Arhiva de Folclor a Academiei Române, pref. edit., Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare cu Maria Cuceu). Repere bibliografice: Gavril Istrate, Povești ardelenești, LCF, 1988, 2; Ion Șeuleanu, Ioan Micu Moldovanu, „Povești populare din Transilvania”, REF, 1988, 4; Paul H. Stahl, Ion Cuceu, Maria Cuceu, „Vechi
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
lui T. Vianu despre artă ca formă a muncii omenești, despre funcționalitatea artei în reconstrucția socială (Vianu, 1929), sau ideea subordonării criteriului estetic celui sociologic al valorii de circulație a melodiilor-tip sau arhetipurilor în cercetările lui H. Brauner asupra folclorului (Rostas, 2003, 76-77). Lista poate continua cu contribuțiile inedite ale geografilor V. Tufescu, I. Conea în direcția edificării geografiei sociale, ecologiei umane, organizării teritoriului. Nu mai puțin incitante au fost experiențele interdisciplinare pentru economiști ca N. Cornățeanu, V. Madgearu, R.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Română de Sociologie (anul XII, nr. 3-4, 2001) o serie de corespondențe din anii ’30, printre care și o scrisoare a lui Ștefănucă. Grigore Botezatu și Andrei Hâncu au publicat două volume cu lucrările lui Petre Ștefănucă, reunite sub titlul Folclor și tradiții populare (Chișinău, 2001). Conferința d-lui Dimitrie Gusti. „Doctrină și acțiune politică” Am primit cu plăcere să vorbesc astăzi la Chișinău, mai ales că de când am vorbit aici s-au întâmplat două evenimente însemnate: primul este înființarea în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
examinate din această perspectivă, ci descoperă sectoare ignorate până acum, dar purtând pecetea contaminării de aceeași insidioasă propagandă, de la discursurile prezidențiale la benzile desenate: scenariile de film, cărțile de învățătură pentru pionieri, textele omagiale, romanele populare, poeziile patriotice și revoluționare, folclorul nou, piesele de teatru partinic, documentarele propagandistice, povestirile eroice pentru copii, antologiile și abecedarele. Te fascinează să citești în altă cheie texte care, sub masca onorabilității, au avut o certă intenționalitate ideologizantă, partinică, festivistă. Autorii acestei recuperări își propun să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și a făcut să funcționeze epoca Ceaușescu. Paul Cernat dedică un studiu „Îmblânzitorului României socialiste”, poetului care a avut statutul simbolic de bard național, celui ce și-a asumat rolul de „poet comunitar etatizat” și a fost principalul creator de folclor nou, de sloganuri, marșuri, imnuri și lozinci partinice sacadate - Adrian Păunescu. Fiu al unui învățător liberal, fost deținut politic anticomunist, Adrian Păunescu s-a salvat găsindu-și o altă identiate, de fiu spiritual al lui Nicolae Ceaușescu. Iar Cârmaciul îl
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
, Aurel (sfârșitul sec. XIX - prima jumătate a sec. XX), folclorist. A fost preot în satul Maidan (azi Brădișoru de Jos, j. Caraș-Severin), unde s-a căsătorit cu fiica preotului Sofronie Liuba, pasionat culegător de folclor. În colaborare cu acesta, I. a întocmit monografia satului Maidan, incluzând date geografice, antropologice, sociale, precum și detalii despre portul popular și îndeletniciri (păstorit, morărit, rotărit etc.). Monografia mai cuprinde tradiții, legende, balade și jocuri de copii, precum și un glosar. Tot
IANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287480_a_288809]
-
povești. Descrierea amănunțită a jocului călușarilor (Căluceniul sau Căluceriul) este una dintre contribuțiile cele mai vechi și mai prețioase privind această manifestare folclorică românească atât de complexă. Fără a depăși nivelul mediu al comentariilor de texte, frecvente în cercetările de folclor din epocă, I. alcătuiește și un studiu de etnopsihologie, Dragostea și dorul românului, apărut în revista „Tribuna” (1890). A răspuns (în echipă cu Sofronie Liuba) la chestionarele primite de la N. Densușianu și de la Arhiva de Folclor din Cluj, iar lui
IANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287480_a_288809]
-
frecvente în cercetările de folclor din epocă, I. alcătuiește și un studiu de etnopsihologie, Dragostea și dorul românului, apărut în revista „Tribuna” (1890). A răspuns (în echipă cu Sofronie Liuba) la chestionarele primite de la N. Densușianu și de la Arhiva de Folclor din Cluj, iar lui Simion Florea Marian i-a oferit informații amănunțite despre sărbătorile din Banat. SCRIERI: Topografia satului și hotarului Măidan (în colaborare cu Sofronie Liuba), cu un studiu de At. M. Marienescu, Caransebeș, 1895. Repere bibliografice: Dicț. lit.
IANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287480_a_288809]
-
teatrului italian, baloanelor aerostatice etc., ar putea fi C. Negruzzi, un I.I. este, desigur, Ion Ionescu de la Brad, T.C. este Teodor Codrescu, iar Gr. Pl. - Gr. Platon și S.S.B. - S.S. Botezat. Descrieri geografice și articole cu informații etnografice sau de folclor publică M. Vitlemescu, în timp ce Gh. Asachi e prezent cu versuri, descrieri de călătorie, proză istorică, articole dedicate celor mai variate subiecte, toate acestea nesemnate, ca și informațiile, notele, știrile ș.a. Sunt publicate și multe traduceri din același gen de literatură
ICOANA LUMEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287496_a_288825]
-
din Baia Mare și de secretar al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO. Colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „Orizont”, „România literară”, „Dreptatea”, „22”, „Luceafărul” ș.a. I s-a acordat Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române pentru contribuția la realizarea volumului Graiul, etnografia și folclorul zonei Chioar (1983). De formație lingvist, I. scrie și proză, dar scriiturii sale îi lipsește o anume ingenuitate a viziunii estetice, ceea ce face ca tonalitatea să nu diferențieze stilistic, bunăoară, o lucrare de specialitate a sa de un roman pe
IANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287481_a_288810]
-
reală a câtorva scene. SCRIERI: Italia posibilă, Cluj-NAPOCA, 1977; Limbaj cotidian și rostire literară, Timișoara, 1977; Pământ-cosmos și retur (în colaborare cu Dumitru Mureșan), Timișoara, 1980; Ursul câștigător la loto (în colaborare cu Dumitru Mureșan), București, 1981; Graiul, etnografia și folclorul zonei Chioar (în colaborare), Baia Mare, 1983; Întrebări în asfințit, Cluj-Napoca, 1983; Drum de piatră, Cluj-napoca, 1986; Pământul negru, Cluj-napoca, 1988; Pensiunea Barbagia, Cluj-Napoca, 1992; De la revoluție la restaurație, Cluj-Napoca, 1994; Dicționar de ortograme (în colaborare cu Săluc Horvat), București, 1994
IANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287481_a_288810]
-
evoluție artistică trebuie pregătită și sprijinită. Mijloacele prin care s-ar putea realiza aceasta ar fi experiența acumulată în secolul al XIX-lea și mai ales bogata tradiție artistică populară. El semnalează, în aceeași ordine de idei, influența favorabilă a folclorului asupra literaturii culte. În sprijinul tezelor lui Bacalbașa scrie și C. Dimitrescu-Iași studiul Arta națională. Colaboratorii literari ai revistei sunt Charles-Adolphe Cantacuzène, Al. Davila, Mircea Demetriade, Gh. Marinescu, Gabriel Donna, Radu D. Rosetti și D. Karr (D. Karnabatt), toți autori
ILEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287513_a_288842]