7,943 matches
-
și a declarat război Germaniei. Acestea, însă, nu au împiedicat o ocupație sovietică, rapidă, nici capturarea de către URSS a circa 130.000 de militari români, duși ulterior în prizonierat în Uniunea Sovietică, unde mulți au pierit în lagăre de muncă forțată. Armistițiul cu Aliații a fost semnat trei săptămâni mai târziu, la 12 septembrie 1944, „în termeni impuși aproape în întregime de Uniunea Sovietică”, ca o consecință, între altele, și a faptului că aceasta își desfășurase forțele armate pe tot teritoriul
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
i-a fost atribuit titlul inventat ad-hoc de "Mare Voievod de Alba-Iulia" (ortografiat ), propunere care a atras în parlament protestele lui Nicolae Iorga. Din 6 septembrie 1940 până în 30 decembrie 1947 Mihai a fost din nou "regele României". După abdicarea forțată, Mihai a continuat să se intituleze rege. Într-un interviu de la începutul anilor '90, Mihai argumenta că poate fi numit "fostul suveran", însă nu "fostul rege". După 2000, Mihai a întrerupt legăturile cu casa de Hohenzollern-Sigmaringen și a interzis membrilor
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
evrei cehoslovaci, ale căror nume sunt înscrise pe pereții sinagogii Pinkas din Praga. Etnicii germani din Praga (și din restul Cehoslovaciei, de altfel) ori au fugit, ori au fost strămutați în cursul lunilor care au urmat eliberării capitalei. În timpul transferării forțate a germanilor au avut loc violențe locale cu un număr necunoscut de victime din rândul strămutaților. După război, Praga a redevenit capitala Cehoslovaciei. La început, mulți cehi aveau sentimente de recunoștință față de soldații sovietici eliberatori. Deși Armata Roșie a părăsit
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
1600) și astfel pierde Ardealul. În scurt timp Moldova va reintra în posesia Movileștilor aserviți intereselor polone. Mihai încearcă să reziste atacului polon asupra Țării Românești, însă și pe acest tron se va urca un membru al familiei Movileștilor, Simion. Forțat să ia calea pribegiei, Mihai cere sprijinul împăratului Rudolf al II-lea, care, în contextul reînscăunarii lui Sigismund Bathory pe tronul Transilvaniei, acceptă să-l susțină pe român. Împreună cu generalul Basta, Mihai pornește campania de recucerire a teritoriilor românești. Prin
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
În 1938, pentru a preveni formarea unui guvern care să includă membri ai acestei mișcări, Regele Carol al II-lea a instituit așa-numita „dictatură regală”. Ca urmare a pierderilor teritoriale suferite de România în 1940, Carol s-a văzut forțat să aducă la putere la 4 septembrie 1940 un guvern condus de generalul Ion Antonescu, susținut doar de legionari. Două zile mai târziu, la 6 septembrie, Carol a abdicat și a părăsit țara, lăsându-l pe tron pe fiul său
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
treilea a continuat să scrie povestiri care s-au bucurat de un succes deosebit. În 1925, soția lui, Evghenia, a divorțat și a emigrat în Franța. În 1930, Babel a călătorit prin Ucraina și a fost martor la brutalitățile colectivizărilor forțate. După ce Stalin și-a mărit presiunea exercitată asupra culturii sovietice în deceniul al patrulea, și în special după apariția realismului socialist, Babel s-a retras progresiv din viața publică. În timpul campaniei staliniste împotriva "formalismului" în artă, Babel a fost criticat
Isaac Babel () [Corola-website/Science/301025_a_302354]
-
suspectă), Babel nota: "Vor veni după mine acum." În mai 1939, Babel a fost arestat la casa sa de vacanța din Peredelkino, a fost și interogat la sediul NKVD din piața Lubianka pentru acuzația de spionaj. După obținerea unei mărturisiri forțate, Babel a fost judecat, găsit vinovat și, pe 27 ianuarie 1940, a fost împușcat în închisoarea Butîrka. Soția lui, Antonina Pirojkova, nu a știut nimic de soarta soțului ei timp de 15 ani. Conform unei versiuni oficiale timpurii, a murit
Isaac Babel () [Corola-website/Science/301025_a_302354]
-
cu Walter Schellenberg și comasând cea mai mare parte a Abwehr-ului cu SD-ul de sub comanda vechiului său rival, Himmler, care visa și uneltea de multă vreme să pună mâna pe toate serviciile de spionaj ale Reich-ului. Fiindcă avusese domiciliu forțat, Canaris nu a putut fi inculpat ca participant activ la Atentatul din 20 iulie 1944 împotriva lui Hitler, dar Himmler l-a convins pe Hitler de legăturile sale cu complotiștii. La 29 iulie Walter Schellenberg, însoțit de doi agenți a
Wilhelm Canaris () [Corola-website/Science/301001_a_302330]
-
după ce Mátyás Rákosi pierde teren, și cu ajutorul sovieticilor - în special din partea lui Malenkov - a fost numit prim-ministru. La 4 iulie declară în Parlamentul Ungariei un nou program de guvernare, care este o ruptură față de programele economice anterioare, de industrializare forțată. Promite reanalizarea politicii agrare și nu în ultimul rând îmbunătățirea nivelului de trai, care scăzuse semnificativ în anul anterior. În mai 1955, când Mátyás Rákosi a revenit temporar în forță (faptul având legătură cu deteriorarea poziției lui Malenkov la Moscova
Imre Nagy () [Corola-website/Science/301060_a_302389]
-
pe apă și cu motor cu explozie,utilaje de timplarie complexe aduse din Viena,utilaje de agricultură batoze,tractoare,teascuri de vin,cazane de rachiu industriale,toate acestea aduc la sfîrșitul anilor 1949 numai necazurii;arestări,deportări în Bărăgan,domicilii forțate,colectivizarea iar apoi duc la desfințarea acestei comune cu peste 700 de ani de atestare. Au fost naționalizate toate familiile deportate și familia timplarului Raica Ion,în urma colectivizării forțate au fost naționalizate toate mijloacele de producție,pămîntul,casele persoanelor emigrate
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
la sfîrșitul anilor 1949 numai necazurii;arestări,deportări în Bărăgan,domicilii forțate,colectivizarea iar apoi duc la desfințarea acestei comune cu peste 700 de ani de atestare. Au fost naționalizate toate familiile deportate și familia timplarului Raica Ion,în urma colectivizării forțate au fost naționalizate toate mijloacele de producție,pămîntul,casele persoanelor emigrate în străinătate fără rude în țară. S-a încercat legarea de C.A.P. a țărânilor și meșteșugarilor lucru nereușit de puterea comunistă odată deposedați de bunuri,arestați,deportați,dați
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
odată cu tragerea scaunului spre înapoi, a fost bruscat, astfel că rostogolindu-se pe spate s-a lovit cu capul de podeaua din beton. Această lovitură i-a cauzat imediat hemoragie abundentă pe nas și gură, după care a rămas inert. Forțați să plece imediat către casă, vizitiul a apelat la un localnic să-l însoțească, deoarece părintele era în stare de inconștiență. Au ajuns în Plevna la 7 august, orele 7, când adus în casa sa a mai trăit până în jurul
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
страны...": Noi trăim, nu simțim patria de sub noi..."). Poemul, care îl critica aspru pe "munteanul de la Kremlin", se pare că a fost conceput după ce Mandelștam a văzut, în timp ce era în vacanță în Crimeea, efectele marii foamete, ca urmare a colectivizărilor forțate ordonate de Stalin și a încercării dictatorului de exterminare "culacilor". După numai șase luni, Mandelștam a fost arestat. Totuși, după ce s-au derulat procedurile obișnuite de investigație, viața i-a fost cruțată, mai mult chiar, nu a fost condamnat la
Osip Mandelștam () [Corola-website/Science/301331_a_302660]
-
dar și la calea ferată prin intermediul stației de cale ferată de la Șandra, situată favorabil la intrarea în sat dinspre Uihei. Când a fost înființată, localității i-a fost dat numele german de "Neusiedel" (în traducere "noua așezare"). Procesul de maghiarizare forțată care a urmat anexării Banatului la coroana maghiară a determinat schimbarea numelui în maghiarul "Ujhely", de unde se trage și denumirea românească. Idem, după anexarea Banatului la România, în 1918, a urmat și un proces de românizare. Numele satului a fost
Uihei, Timiș () [Corola-website/Science/301405_a_302734]
-
Autoritățile sovietice au reacționat în două moduri: în primul rând au întărit patrularea granițelor, în al doilea rând au făcut liste cu familiile care aveau rude și în România și declarându-le "trădători de țară" și deportându-le la muncă forțată. Listele unității 97 de patrulare numărau la 1 ianuarie 1941 1.085 de persoane. Listele altor localități includeau numele a peste 1.294 de persoane (la 7 decembrie 1940). Din acest moment au început să fie considerate trădătoare de țară
Masacrul de la Fântâna Albă () [Corola-website/Science/301418_a_302747]
-
dar alții 44 au fost arestați și acuzați că ar fi fost "membri ai unei organizații la o contrarevoluționare". La 14 aprilie, 1941, 12 dintre ei au fost condamnați la moarte, iar restul de 32 la 10 ani de muncă forțată și pierderea drepturilor civile pentru 5 ani. Ca și în cazurile anterioare, toate rudele lor au fost considerate "trădători de țară", arestate și deportate în Siberia. La începutul anului 1941, NKVD a lansat zvonuri potrivit cărora sovieticii ar fi permis
Masacrul de la Fântâna Albă () [Corola-website/Science/301418_a_302747]
-
epoca comunistă, cotidianul era cel mai important după "Scînteia". În perioada revoluției din decembrie 1989, cotidianul se relansează că ziar liber, sub conducerea lui Petre-Mihai Băcanu ca director general și Anton Uncu redactor șef, tocmai eliberați din închisoare, respectiv domiciliu forțat. Petre-Mihai Băcanu a continuat să fie director executiv la "România liberă" pînă la 23 decembrie 2004. Ziarul este parte a trustului Medien Holding, deținut de familia Adamescu (100%). În prima jumătate a anului 2009, cotidianul a înregistrat vânzări medii, pe
România Liberă () [Corola-website/Science/300042_a_301371]
-
lui 2010 din toate țările est-europene. Pe 22 decembrie 1989, în timpul Revoluției române Petre-Mihai Băcanu este eliberat din închisoare și devine director al ziarului, iar Anton Uncu, Mihai Creangă și Ștefan Niculescu Maier sunt la rându-le eliberați din domiciliul forțat și se alătură lui Petre Mihai Băcanu la "România Liberă". Pe 22 decembrie 2004, Băcanu este forțat să părăsească funcția de director și rămîne cu titlul de director fondator, după ce a obținut garanții că echipa redacționala nu va putea fi
România Liberă () [Corola-website/Science/300042_a_301371]
-
ani ai terorii comuniste din România. Toți membrii grupului au fost condamnați la ani de temnița grea. În timpul detenției li s-a pus în vedere că riscă pedeapsa capitală. Ulterior, Creangă, Uncu și Ștefan Niculescu Maier au fost deportați (domiciliu forțat) în diferite localități din România și despăriți de familiile lor, cu excepția lui Băcanu care a fost ținut în detenție până în Decembrie 1989. După perioada incipientă de trimuvirat la cârma ziarului - care a durat până la finalul anului 1990 - conducerea operativă a
România Liberă () [Corola-website/Science/300042_a_301371]
-
Evreilor li s-au impus taxa de răscumpărare de 1 miliard de mărci, și tot capitalul le era confiscat, iar proprietățile, acțiunile și bijuteriile erau vândute prin constrângere, urmând rapid lichidarea tuturor afacerilor și întreprinderilor evreiești. Economia s-a germanizat forțat. Liderii naziști au recurs și la un program de emigrare forțată, stabilind un Birou al Emigrării Evreiești, însă din 1941, emigrarea a fost interzisă. Rromii, evreii, homosexualii și alte minorități etnice sunt ucise în masă. Hitler plănuia un război pentru
Istoria Germaniei () [Corola-website/Science/300128_a_301457]
-
de mărci, și tot capitalul le era confiscat, iar proprietățile, acțiunile și bijuteriile erau vândute prin constrângere, urmând rapid lichidarea tuturor afacerilor și întreprinderilor evreiești. Economia s-a germanizat forțat. Liderii naziști au recurs și la un program de emigrare forțată, stabilind un Birou al Emigrării Evreiești, însă din 1941, emigrarea a fost interzisă. Rromii, evreii, homosexualii și alte minorități etnice sunt ucise în masă. Hitler plănuia un război pentru a recupera teritoriile pierdute și a răzbună umilința Germaniei în Primul
Istoria Germaniei () [Corola-website/Science/300128_a_301457]
-
persecuțiilor coloniștilor din celelalte regiuni ale Americii de Sud. Acest lucru a contribuit la o bogăție culturală excepțională a acestui mediu, unul dintre ultimele vestigii vii ale culturilor precolumbiene amazoniene. Un alt lucru important în Guiana Franceză sunt vestigiile penitenciarelor de muncă forțată, în special cele din insulele din largul coastei, multe dintre ele găzduind deținuți notorii. În orașele de coastă, populația este similară celei din celelate insule caraibiene, existând și aici simbioza creolă între cultura europeană și cea africană. Carnavalul din Guyana
Guyana Franceză () [Corola-website/Science/300163_a_301492]
-
Germania Nazistă, repectiv cei germani din Uniunea Sovietică, erau tratat de multe ori cu nepăsare și brutalitate. Regimul nazist îi considera pe prizonierii sovietici ca aparținând unei rase inferioare, și mulți dintre acești prizonieri au fost obligați să presteze muncă forțată, sau au fost uciși în conformitate cu politica celui de-al treilea Reich de "purificare rasială". Justificarea oficială, folosită de autoritățile germane pentru atitudinea lor față de prizonierii sovietici, era aceea că URSS-ul nu semnase Convenția de la Geneva. Prizonierii din Anglia și
Prizonier de război () [Corola-website/Science/300186_a_301515]
-
fuseseră acuzați miltarii naziști în timpul invaziei. Acest fapt, combinat și cu realitatea că o bună parte a forței de muncă sovietice se afla în teritoriile ocupate de Germania, a dus la internarea prizonierilor de război germani în lagărele de muncă forțată, unde au primit același tratament ca și condamnații sovietici pentru crime de drept comnun sau politice. În teatrul de război din Pacific, japonezii s-au remarcat printr-unul dintre cele mai dure tratamente aplicate prizonierilor de război. Prizonierii deținuți de
Prizonier de război () [Corola-website/Science/300186_a_301515]
-
sovietici pentru crime de drept comnun sau politice. În teatrul de război din Pacific, japonezii s-au remarcat printr-unul dintre cele mai dure tratamente aplicate prizonierilor de război. Prizonierii deținuți de japonezi au fost tratați extrem de brutal, incluzând munca forțată, experimentele medicale, vivisecțiile, rațiile de înfometare, bătăile aplicate pentru tentativele de evadare. Pe câtă vreme în lagărele germane prizonierii aliați aveau o rată a mortalității de 2% - 4% , decese care erau atribuite în general mortalității din cauze naturale, rata mortalității în lagărele
Prizonier de război () [Corola-website/Science/300186_a_301515]