7,390 matches
-
exalte altă frumusețe decât cea dumnezeiască și, evitând exagerările predestinaționismului, a pus în relief asprele nevoințe ale eremitului arătând, apoi, că viața în mănăstiri este cu mult mai ușoară, asigurând mântuirea și pacea comună. Așa a dat monahismului apusean un fundament înțelept, mai potrivit cu aspirațiile lui religioase, creând o tradiție nouă în monahismul creștin. Cu o experiență bogată de zeci de ani în pustiul Egiptului și cu o pătrundere psihologică excepțională, trăind în lumea marilor sfinți creștini ai epocii sale, Sfântul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
fost distrusă prin căderea în păcat. Lupta dintre trup și duh are loc pe fundalul minții. Selectarea gândurilor rămâne, de fapt, rezultatul efortului omului. Acuzația de semipelagianism adusă învățăturii lui cu privire la raportul dintre har și libertate, nu are fundament privită din perspectivă augustiniană. În realitate, învățătura sa reflectă concepția Sfântului Ioan Gură de Aur, după care harul și libertatea colaborează și nu-i o doctrină îndreptată în mod special împotriva fatalismului, ci este doctrina ortodoxă a majorității Sfinților Părinți
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
umane (sau a celor ce se citesc) a fost concepută ca un manual destinat să-i ajute pe monahii creștini în drumul lor spre o spiritualizare tot mai înaltă prin cultură, prin lucrare neîntreruptă, prin rugăciune și meditație. Ea prezintă fundamentele formării intelectuale și spirituale a clerului creștin, punând în prim-plan însușirea celor șapte „arte liberale”. Marele erudit considera ca părți decisive în instrucție și educație, gramatica, retorica și dialectica, pe de-o parte, și, pe de alta, aritmetica, muzica
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
2001, 150). 4.1. Redescoperirea failibilității: reverberații intersistemice ale destalinizării Amprenta profundă a metamorfozelor politice inițiate de către Nikita Hrușciov asupra regimurilor comuniste din Europa de Est ajută la hașurarea contextului care a făcut posibile evenimentele responsabile pentru punerea la încercare a înseși fundamentelor comunismului internațional în a doua jumătate a anului 1956. Michael Shafir distinge două abordări ale fenomenului hrușciovist. Prima, cea intrasistemică, este fundamentată pe "examinarea obiectivelor declarate și nedeclarate" pe care Moscova le avea în acea perioadă în spațiul est-european. Perspectiva
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
grele, "noua clasă" gestionează din punct de vedere administrativ acest proces aflat într-o permanentă expansiune (Djilas: 1957, 37-47). Putem extinde însă "noua clasă" dincolo de stufoasele birocrații ale regimurilor leniniste, unde o situează Djilas; în afara funcționarilor din administrația publică, incontestabilul fundament al "noii clase", aceasta mai poate include și membri ai forțelor de ordine, muncitori de elită, profesori sau studenți. Cu alte cuvinte, toți cei care au de câștigat și își datorează poziția socială ascendentă sistemului comunist. În toamna anului 1956
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
regimul ceaușist a sfârșit detestat atât de către statele capitaliste, cât și de statele "frățești", socialiste, într-o lume pe care practic nu a mai înțeles-o și cu care nu mai avea nimic în comun. Să nu uităm însă că fundamentele acestei orientări au fost schițate în ultimii ani ai regimului dejist, și au apărut ca o reacție profilactică la consecințele intersistemice ale avatarului ideologic contrariant al centrului moscovit. Capcanele destalinizării au fost surmontate în final de către RPR, la fel ca
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
al regimului Ceaușescu, în parte "simulate", în parte rezultate din convingeri ideologice ferme nu fac decât să confirme încă o dată caracterul romantic al acestui insolit și pernicios tip de leninism. În plus, regimul a reușit nu numai să lipsească de fundament orice naționalism alternativ pe care societate i l-ar fi putut opune, ci să și canalizeze frustrările naționaliste, în special pe cele ale "subculturii politice intelectuale", înspre exterior, Uniunea Sovietică și Ungaria reprezentând "țintele" preferate (Shafir: 1985, 51). Pe de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
bazează pe voința de fier a poporului, căruia nimeni nu-i mai poate smulge mărețele cuceriri revoluționare, care-și făurește astăzi destinul liber și neatârnat. Trăinicia indestructibilă a orânduirii noastre își găsește izvorul în baza de clasă a societății, în fundamentul ei economic socialist, în vasta activitate ideologică și politică de educare a maselor pe care o desfășoară partidul comunist. Procesul amplu de ridicare a nivelului de cultură al maselor, de lărgire a orizontului științific, de dezvoltare a conștiinței socialiste a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de apărare în fața încăpățânării societății de a nu îi accepta proiectele: leninismul romantic își îngustează astfel baza de acțiune, restrângându-și terenul ideologic în jurul "conștiinței" și "vigilenței revoluționare" a principalului său arhitect, Nicolae Ceaușescu. Nici că se putea găsi un fundament ideologic mai sigur. 7.1. Helsinki 1975: viziuni ideologice concurente asupra securității europene Înaintea semnării Actului Final de la Helsinki, istoria CSCE a cuprins peste două decenii de dezbateri, mai mult sau mai puțin intense sau frecvente, între Moscova și Washington
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
reale sau imaginate, în scopuri politico-ideologice proprii. Concepția după care soarta omenirii stă exclusiv în mâinile marilor puteri nu mai corespunde noilor condiții ale dezvoltării sociale", scrie Gheorghe Dolgu, astfel că "edificarea relațiilor dintre state" ar fi trebuit antamată "pe fundamentul unor principii, norme, politici și mecanisme decizionale care să garanteze și să asigure în fapt deplina egalitate în drepturi a națiunilor, respectarea independenței și suveranității naționale, neamestecul în treburile interne, avantajul reciproc". Dolgu continuă: Raportul de forțe pe plan mondial
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cazul leninismului romantic, de exemplu, economia avea în primul rând rolul de a dinamiza populația și de a îi inocula principiul eroic al "mărețelor realizări" obsesiv repetate de către regim. Corelativ, politicul și ideologicul fiind inseparabile, se poate constata deci că fundamentele reale ale economiei romantic leniniste sunt de natură ideologică. Eludarea logicii profitului a fost plătită prin crearea unei mentalități servile și aservite. Nimeni nemaifiind interesat de eficiență, ci de a se plasa într-o poziție cât mai bună, cât mai
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
domeniul trecutului în Uniunea Sovietică, să-i dăm din nou cuvântul lui Iakovlev: "P.C.U.S. nu mai poate fi considerat un partid leninist, format din membri disciplinați pătrunși de morala comunistă și de regula strictă a centralismului democratic" (Iakovlev: 1991, 84). Fundamentul tehnic al leninismului este astfel distrus. Dar, deși Gorbaciov permisese apariția unui pluralism politic limitat, mai mult ca debușeu pentru tensiunile sociale existente decât ca o veritabilă opoziție politică, fapt care în sine contravenea flagrant principiilor leniniste Iakovlev nu se
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
aflată deocamdată în proces de elaborare, a leninismului post-bolșevic. Să vedem deocamdată, pe urmele lui Ceaușescu, de ce "rolul statului" era indispensabil edificării socialismului. Desigur, în sens leninist. Marx susținuse tocmai contrariul: Viața, practica dezvoltării sociale pun în evidență lipsa de fundament științific și caracterul profund eronat al tezelor potrivit cărora ar trebui să se limiteze sau să se renunțe la rolul și funcțiile statului în conducerea activității economico-sociale. Trebuie spus că, dimpotrivă, complexitatea evoluției viitoare a societății și aplicarea conștientă a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a lui Mihail Gorbaciov. La început, retorica reformistă a noului lider sovietic nu părea considerabil diferită de cea unora dintre predecesorii săi, Hrușciov în special. Conducerile est-europene, și chiar nomenclatura sovietică, nu se așteptau deci ca acesta să atace înseși fundamentele ideologice ale leninismului, ci doar să îl recosmetizeze în raport cu noile provocări "burgheze" (vezi Brown: 1997). De aceea nici Ceaușescu nu a fost, la început, îngrijorat de prestația retorică a noului său omolog sovietic. Relațiile româno-sovietice nu au cunoscut evoluții majore
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sacrificiu"" al cetățenilor RSR. Acesta lipsea însă atât la nivelul societății cât, și, mai grav, la nivelul partidului (Ute Gabanyi: 6 February 1987f, 3-6; Gilberg: 1974b, 39). Leninismul romantic încerca de acum să se izoleze și față de periferia "îmburghezită" a fundamentului său tehnico-instituțional, PCR. Situația economică a RSR se deteriora invers proporțional cu amplificarea represiunii asupra populației, care nu trebuia să cunoască situația în ansamblu; chiar dacă o intuia, trebuia să se supună necondiționat rolului atoateștiutorului partid, mai pronunțat acum ca niciodată
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cu obiectivul perseverent urmărit de a integra PCR și ideologia subsidiară partidului în cadrul societății, amintind, așa cum am observat când am discutat structura ideologică a leninismului romantic, de "organicismul" și "iubirea" pe care romanticii germani le valorizau și le postulau ca fundament al relației dintre monarhi, rege și regină, ambii modele de virtute, și cetățeni, însuflețiți de curajul, cumpătarea și eroismul lor pe lângă faptul că imprimă leninismului romantic o amprentă ideologică distinctă, ar fi în atras din nou oprobiul lui Marx, care
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
situațiilor care determină fenomene negative în domeniul vieții economico-sociale; ... j) gestionarea bazelor de date privind evidența persoanelor; ... k) gestionarea admisiei și șederii pe teritoriul național a străinilor. ... Securitatea cetățenilor reprezintă una dintre prioritățile oricărui guvern. Liniștea și siguranța cetățeanului reprezintă fundamentul întregii vieți sociale și garantarea în democrație a tuturor drepturilor și libertăților cetățenești. Programul are ca țintă lupta contra tuturor formelor de delincvență, îmbunătățirea siguranței persoanei și a bunurilor. În ultimii ani, starea de infracționalitate a atins niveluri ridicate pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202574_a_203903]
-
persoane, nici impunerea ideologiei oficiale și, cu atât mai puțin, distrugerea vechilor structuri formale și informale ale societății românești nu ar fi fost posibile fără un instrument precum Securitatea. Necesitatea acestei instituții derivă, în cazul regimul totalitar comunist, chiar din fundamentele ideologice ale acestuia. Potrivit teoriilor marxist-leniniste despre originea și rolul statului în societățile împărțite în clase, statul este instrumentul prin care clasa dominantă în plan economic și politic își exercită opresiunea asupra claselor exploatate. Îndeplinindu-și „misiunea sa istorică”, proletariatul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
oferi un suport explicativ diferitelor fenomene din educația adulților, în măsura în care acestea aveau o necesară relevanță explicativă. Totuși, R. Usher și I. Bryant (1989, pp. 45-60) sunt ezitanți cu privire la folosirea transferurilor din alte științe și la considerarea diferitelor științe limitrofe drept fundamente pentru educația adulților, considerând că activitatea psihologilor, sociologilor etc. este diferită de cea a educatorilor, ariile lor de preocupare șifocalizare în elaborarea teoriilor fiind diferite. Astfel, deși folosesc concepte similare, ei le atribuie înțelesuri diferite, deoarece au scopuri explicative diferite
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
complex, cu exersarea practică a celor învățate. Dezvoltările cognitiviștilor sunt pe larg folosite pentru explicarea evoluției cognitive la vârsta adultă și a modului în care funcționează procesele de învățare, pentru dezvoltarea metacompetenței de a învăța cum să înveți. Psihologia ca fundament explicativ al educației adulților poate fi regăsită și în valorificările în acest câmp disciplinar ale diferitelor elaborări din psihologia dezvoltării (în diferitele stadii ale vieții, la diferite vârste), psihologia socială, personalitate, psihologia experimentală sau cea clinică, psiho-gerontologie sau, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ale diferitelor elaborări din psihologia dezvoltării (în diferitele stadii ale vieții, la diferite vârste), psihologia socială, personalitate, psihologia experimentală sau cea clinică, psiho-gerontologie sau, mai ales, psihologia educației (de exemplu, teoriile motivaționale, care explică rolul motivației în învățare). Dacă în fundamentul psihologic teoriile dezvoltate sunt centrate mai mult pe adult și pe mecanismele învățării lui, de multe ori analizate în mod abstract, rupte de contextul social - o învățare atemporală -, prin fundamentul sociologic se aduce în discuție impactul relației individului cu ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
teoriile motivaționale, care explică rolul motivației în învățare). Dacă în fundamentul psihologic teoriile dezvoltate sunt centrate mai mult pe adult și pe mecanismele învățării lui, de multe ori analizate în mod abstract, rupte de contextul social - o învățare atemporală -, prin fundamentul sociologic se aduce în discuție impactul relației individului cu ceilalți, cu mediul înconjurător, cu contextul sociocultural. Individul este eminamente o ființă socială, învățarea producându-se prin interacțiune cu ceilalți: învățând cu ei și de la ei, așa cum punctează teoriile învățării sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
diversitatea ideilor, oamenilor și instituțiilor, ceea ce permite șigrupurilor marginalizate social să-și afirme valoarea egală. Chiar dacă postmodernismul poate fi criticat pentru un prea mare relativism, avantajul este că dispersează diferitele forțe de opresiune, așa cum sunt evidențiate de acest grupaj teoretic. Fundamentul antropologic aduce explicitări în domeniul educației adulților mai ales prin studiile privind rolul educației în schimbarea socială și culturală, privind continuitățile și discontinuitățile în evoluția educației adulților sau cele privind mediul sociocultural, structura și funcționarea instituțiilor educaționale. Antropologia educațională, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
problematicile de ordin antropologic într-o argumentare științifică a conceperii unor demersuri intervenționiste adaptate comunității celor vizați. Aspectele de ordin antropologic menționate, chiar dacă acționează difuz, au un efect constant și puternic, motiv pentru care este necesară luarea lor în considerare. Fundamentul filosofic este cel ce reunește principiile și valorile ce orientează o concepție sau alta asupra educației adulților, a modului în care adultul învață de sprijinul de care are nevoie în acest sens. De multe ori, nu poate fi stabilită o
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Z. (coord.) (2001), International Handbook on Lifelong Learning, vol. I, Kluwer Academic Publishing, Boston. Bron, A.; Schemmann, M. (ed.) (2002), Social Science Theories in Adult Education Research, Bochum Studies in International Adult Education LIT Verlag, Munster. Dave, R.H. (coord.) (1991), Fundamentele educației permanente, Editura Didactică și Pedagogică, București. Delors, J. (coord.) (2000), Comoara lăuntrică. Raportul UNESCO al Comisiei Internaționale pentru educație în secolul XXI, Editura Polirom, Iași. English, L.M. (ed.) (2005), International Encyclopedia of Adult Education, Palgrave MacMillan, New York. Faure, E.
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]