7,015 matches
-
se fac din carne de porc, întrucât carnea de porc conține multă grăsime. Totuși, se pot face din orice fel de carne ce conține destule lipide. Spre exemplu, jumările se pot adesea realiza din carne de gâscă, rață, cocoș sau găină, dacă animalele sunt adulte și bine hrănite. Bine făcute, răcite, și apoi zdrobite mărunt, jumările se pot adăuga unui aluat pentru a realiza niște produse de patiserie (de obicei în formă de disc), care se coc la foc mic în
Jumară () [Corola-website/Science/327555_a_328884]
-
plimbă pe acolo sunt și doi tâlhari păguboși și un muzicant, care s-a îndrăgostit de fata unui aruncător de cuțite fioros. Un moșneag intră în hanul „La șapte cocoși” și-i povestește lui Bobilică, un bărbat proaspăt însurat, că găina babei sale s-a îndrăgostit de cocoșul de tablă de pe acoperișul casei. Găina a căzut cloșcă după cocoșul de tablă și a făcut un ou din care a ieșit un cocoșel jumătate ou și jumătate tablă. Cocoșelul cântă, dansează și
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
a îndrăgostit de fata unui aruncător de cuțite fioros. Un moșneag intră în hanul „La șapte cocoși” și-i povestește lui Bobilică, un bărbat proaspăt însurat, că găina babei sale s-a îndrăgostit de cocoșul de tablă de pe acoperișul casei. Găina a căzut cloșcă după cocoșul de tablă și a făcut un ou din care a ieșit un cocoșel jumătate ou și jumătate tablă. Cocoșelul cântă, dansează și înghite cam tot ce găsește prin curte. Auzind povestea, Bobilică cumpără un cocoș
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
inspirația de la începuturile carierei. Despre filmul "Rămășagul", criticul sus-menționat apreciază că "„tot ce se poate reține din film e faptul că năzdrăvanul cocoș al lui Creangă are acum o explicație cât se poate de S.F.: e rezultatul amorului dintre o găină ortodoxă și cocoșul de tablă al giruetei de pe acoperiș; și are motorașe cu reacție sub aripi. Și e interpretat de o păpușă iritant de simplistă și inexpresivă, dar filmată în prim-planuri insistente, ca și cum primele zece secunde n-ar fi
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
cu trabuc și brichetă, zâna cea bună se plimbă cu velocipedul [...]”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Moșul face cocoși de tablă, dintre cei care se pun pe casele oamenilor, iar găinii babei tocmai unul dintre aceștia i-a căzut cu tronc. Consecința iubirii lor va fi - logic! - jumătate ou, jumătate tablă, care va naște un cocoș jumătate tablă. Alături de el, doi tâlhari, o zână, un circar și câte alte personaje hazlii
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
evreiești din pătura mijlocie, care au tânjit spre înființarea unui sat evreiesc bazat pe munca agricolă proprie, au cumpărat pămanturi de la tribul beduin din partea locului, Abu Kishk. Noua așezare, Kfar Hadar s-a bazat, pe cultivarea citricelor și creșterea de găini. La începutul anilor 1940 i s-au alăturat imigranți evrei din Yemen care au întemeiat cu vremea un cartier propriu, Shikun Hateimanim. Acesta face parte în prezent din cartierul Ganey Tzvi. Comuna (moșavá) Ramat Hadar a luat ființă la 26
Hod HaSharon () [Corola-website/Science/327103_a_328432]
-
albumului sunt grupate într-un potpuriu, cântat în majoritatea spectacolelor Riff. Muzică și versuri: Florin Grigoraș Înregistrări muzicale realizate în studioul Tomis-Electrecord, București, 25 februarie - 3 martie 1989. Maestru de sunet: Theodor Negrescu. Redactor muzical: Romeo Vanica. Copertă: Aniko Gerendi Găină. Producător: Electrecord. Două dintre piesele de pe albumul "Primii pași" au intrat în topul revistei "Săptămâna": „Cercul vieții” (în perioada 26 ianuarie - 19 februarie 1987, locul 4), „Aurora” (în perioada 20 noiembrie - 17 decembrie, ajungând pe locul 4 în perioada 27
Primii pași () [Corola-website/Science/327176_a_328505]
-
ce se întâmplă. “Asasinii, auzind că dascălul strigă, l-au ajuns din urmă, i-au umplut gură cu pământ și i-au dezbătut plămânii. L-au lăsat în câmp, unde, în scurt timp, a fost găsit de către anagajatii fermei de găini. Unul dintre muncitorii de la acea fermă l-a întrebat cine a comis crimă. În ultimele clipe de viață, dascălul a arătat pe degete că erau cinci. Așa s-a și stins...”, continuă să povestească barbatul.Astfel, vina a căzut pe
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Baraboi () [Corola-website/Science/330709_a_332038]
-
recensământ drept cultivator) trebuia să îi plătească timariotului dreptul de intrare în folosință; el dădea și o dijmă din recoltă și plătea o serie de taxe pe oi, porci, pe pescuit, mori, miere și în unele regiuni dunărene, chiar pe găini.Spre deosebire de țăranul occidental, raiaua nu a fost legată de glie și a putut să își părăsească satul de origine pentru a se stabili în altă parte. A existat o minoritate "ortakçı" care nu a dispus de această libertate de mișcare
Organizarea statală a Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/329071_a_330400]
-
vaci, oi, cămile sau capre), mierea, peștele, plantele care nu intoxică, legumele proaspete sau înghețate, fructele proaspete sau uscate, nucile(alunele, nucile de caju, alunele de pădure) și grânele(grâul, orezul, secara, orzul, ovăzul). Animale precum vacile, oile, caprele, gâștele, găinile, rațele, potârnichile sunt legale, dar trebuie să fie sacrificate conform ritualurilor islamice. Sacrificarea animalelor după ritualurile islamice numită este o modalitate bună de a evita bolile. Animalele trebuie sacrificate în așa fel încât tot sângele să fie scurs din corpul
Halal și haram în islam () [Corola-website/Science/329085_a_330414]
-
domnit de la 1333 până la 1370 și constă dintr-un număr de structuri situate în jurul curții centrale. În secolul al XIV-lea a fost reconstruit de către Jogaila și Hedviga de Anjou. În timpul domniei lor s-a ridicat turnul numit picior de găină ("Kurza Stopka") și Turnul "Danez". În camera Jadwiga și Jogaila, în care sabia Szczerbiec a fost folosită la ceremoniile de încoronare, este expusă astăzi și este un alt artefact din această perioadă. În această perioadă pe deal au fost dezvoltate
Castelul Wawel () [Corola-website/Science/329161_a_330490]
-
ARN-t ce transferă aminoacidul alanina la locul sintezei proteice. Ulterior, s-au realizat sinteze artificiale de gene atât la procariote cât și la eucariote. Astfel, s-au sintetizat artificial genele care intervin în producerea hemoglobinei la iepure, ovalbuminei la găină, insulinei, hormonului de creștere, somatostatinei și interferonului la om. În prezent, pentru a sintetiza artificial gene, se pornește de la ARN-m folosit ca matriță pentru sinteza ADN-ului. De exemplu, pentru artificială a genei ce determină producerea hormonului de creștere
Inginerie genetică () [Corola-website/Science/329222_a_330551]
-
regiunile nordice ale Eurasiei, unde cuibărește, și este răspândită în regiunea Dunării și pe litoral, mai rar în interiorul țării. Iernează în Europa până la Oceanul Atlantic, în sudul Mării Mediterane și în Asia de sud-est. Are o mărime de 66-71 cm (între corb și găină) și o greutatea de 1,5-2 kg; masculii sunt cu mult mai mari decât femelele. Este una din cele mai rapide păsări de apă și cea mai mare din cele 4 specii de ferestrași; are corp aerohidrodinamic adaptat la înotul
Ferestrașul mare () [Corola-website/Science/329283_a_330612]
-
cât mai bine, aceștia au aflat că cei câțiva litri de băutură erau în fapt mici cadouri pentru ei și că s-au străduit în zadar să-i înșele încrederea. În următoarea zi, Nea Rață le-a adus concurenților nouă găini și un cocoș. Totodată, acesta le-a dat sarcina concurenților să amenajeze ferma pentru carnavalul primăverii, o tradiție cipriotă și să pregătească bucate alese pentru invitați. Fermierii nu au avut voie să guste deloc din bucatele pe care le-au
Ferma vedetelor (sezonul 2) () [Corola-website/Science/335447_a_336776]
-
în arbori. Scoate sunete ascuțite, care se aud de la distanță. Se hrănește cu larvele nevertebratelor, viermi, melci, amfipode, păianjeni, diverse insecte (chilopode, ortoptere, blatodee, diplopode, coleoptere) și șopârle. Ponta conține doar un singur ou pe an, de mărimea celui de găină. Această specie a fost descoperită de Verreaux și Des Murs în 1860; în prezent este pe cale de dispariție.
Kagu () [Corola-website/Science/331910_a_333239]
-
călduros. Ei păzeau Soarele pentru a evita fuga acestuia către miază-noapte și pentru a salva, astfel, omenirea de la noaptea veșnică. POSTUL PAȘTELUI. În sâmbăta lui Toader, înainte de răsăritul soarelui, fetele se duceau în pădure, în locuri curate, „unde nu ajung găinile și nu se aud câinii", și căutau rădăcini de iarbă mare sau popâlnic. Când săpau aceste plante, în locul de unde luau rădăcinile puneau sare, făină sau alte produse. Întoarse acasă, fetele fierbeau aceste rădăcini iar cu leșia rezultată se spălau pe
POSTUL PAȘTELUI. Totul despre cel mai dur post din an by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101330_a_102622]
-
Rusu Emil, Oenologia moldava. Realitatea și perspectivele. Chișinău, Editura Tipografia ASM, 2006, 267p. Rusu E., Trecutul și prezentul vinurilor cu denumire de origine (VDO) în: Viticultura și Vinificația în Moldova. 2007, vol.12, n°6, pag. 26 - 27 Rusu E., Găină B., Obada L., Cravet N., Dumanov V. Crearea identității vinurilor moldovenești prin promovarae soiurilor noi de selecție. În: Realizări innovative în domeniul vitivinicol: Ed. specială a Conferinței Internaționale consecrate comemorării lui Petru Ungureanu (1894 - 1975), 18 - 19 septembrie 2008: Lurari
Emil Rusu () [Corola-website/Science/337459_a_338788]
-
în grădini zoologice, cât și în colecțiile private de reptile. Deși unele din exemplarele captive sunt încă exportate din America de Sud, ținutul lor de origine, se înmulțește pe scară largă în captivitate. Hrana obișnuită constă din șoareci, șobolani, iepuri, pui și găini, în funcție de mărimea și vârsta fiecărui exemplar. Durata de viață în captivitate este de 20 până la 30 de ani, cu unele exemplare atingând 40 de ani (rar). În sălbăticie, durata de viață este în medie 5-9 ani. Factorul care influențează cel
Șarpe boa () [Corola-website/Science/329998_a_331327]
-
mai 1992); astfel: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), roiniță ("Melissa officinalis"), sisinel de munte ("Pulsatilla alba"), vulturică ("Hieracium alpinum"), brândușă de munte ("Crocus heuffelianus"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), mierea ursului ("Pulmonaria rubra"), ochiul găinii ("Primula minima"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), păștiță ("Anemone nemorosa"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), degetăruț ("Soldanella montana"), păiuș roșu ("Festuca rubra") sau firuță ("Poa pratensis"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, muzee, rezervații
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
Găina - Lucina este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
arabile cultivate, pajiști naturale, pășuni, mlaștini și turbării) încadrată în bioregiunea alpină a Obcinei Mestecănișului (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali) și include ariile protejate: Tinovul Găina - Lucina și Cheile Lucavei. Situl „Găina - Lucina” dispune de trei tipuri de habitate (Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Turbării active și Turbării cu vegetație forestieră); ce adăpostesc și conservă o gamă faunistică și floristică diversă, caracteristică lanțului carpatic
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
de mâncare . În Kitab Wuslaiba al-Habib se găsesc peste 74 de rețete: pui cu fistic, cu dulceață de trandafiri, cu jeleu de mure, cu pătrunjel, cu portocale etc. În zona rurală din împrejurimile Bagdadului, chiar și în oraș, se creșteau găini pentru ouă proaspete . De cele mai multe ori, după ce puiul fusese lăsat o noapte la macerat, se fierbea și se tăia în bucăți, după care era fript în ulei de susan . Pe lângă pui, se consuma carne de capră, de vită, de miel
Cultura mesei în vremea califului Harun al-Rashid () [Corola-website/Science/331817_a_333146]
-
de crime. Unele răzbunări se întind pe secole, iar cei implicați ajung să nu mai cunoască motivul lor. Un caz povestit în 1820 de Imam Șamil, musulman din Daghestan, data de mai bine de trei secole. Totul pornise de la o găină furată de un sătean de la vecinul său. La rândul său, vecinul i-a luat o oaie. Primul hoț a continuat prin a-i fura două oi, care s-a răzbunat a doua oară, luându-i o vacă. Apoi primul hoț
Vendeta în spațiul islamic () [Corola-website/Science/331845_a_333174]
-
de găsit, rudele celui ucis, în conformitate cu obiceiul local, i-au omorât cea mai apropiată rudă a criminalului. Deși îndeplinită, vendeta a continuat trei secole, timp în care au existat sute de victime, pentru a menține onoarea, și toate din cauza unei găini. Câțiva ani mai târziu, în aceeași regiune, într-o sală unde se aflau paisprezece persoane, a început o luptă care din care un singur om a supraviețuit. Motivul era același, deși vendeta avuse loc mai demult, membrii familiilor încă se
Vendeta în spațiul islamic () [Corola-website/Science/331845_a_333174]
-
sa prin faptul că el și "marele public" considerau caricatura un gen minor al artelor și ca urmare în sălile Ateneului Român nu are ce căuta o astfel de expoziție. Ziarul "Adevărul" și revista "Furnica" i-au luat apărarea lui Găină și au comentat pe larg acțiunea reprobabilă pe care Stăncescu a făcut-o. Astfel, George Ranetti, directorul "Furnicii" a spus: Cu același prilej, "Furnica" a publicat o caricatură care îl înfățișa pe P.S. Aurelian cărându-l în cârcă pe C.I.
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]