7,158 matches
-
Românească, între 1990 și 1996 deținând aici funcția de director. Ulterior lucrează în calitate de cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române, fiind unul din coordonatorii proiectului Dicționarul general al literaturii române. Debutează în 1964 la „Gazeta literară”. Mai colaborează la „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Astra”, „Ateneu”, „Caiete critice” ș.a. O serie de studii de mare întindere, impecabil articulate argumentativ și - conform unei rețete cu care P. se identifică ab initio - epuizând o arie problematică, sunt consacrate unor scriitori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
Bucovina volumul de epigrame Muștar. Între 1941 și 1943, ca redactor la Direcția Presei din Ministerul Propagandei, se ocupă de periodicele „Basarabia” și „Transnistria”. Concomitent publică versuri în revistele „Iconar”, „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Chemarea vremii”, „Familia”, „Dacia rediviva”, „Gazeta cărților”, „Viața Basarabiei”, „Basarabia literară”, „Roza”, „Gândirea”, în al cărei ultim număr, din iulie 1944, G. încheie, cu Balada omului însingurat, prima etapă a creației sale literare. În perioada preelectorală din 1946 semnează în „Dreptatea”, cu pseudonimul Zadig, poezii satirice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
de asistență socială. (Știm că, în acea epocă, numărul dezmoșteniților sorții era îngrijorător și avem informații despre problema permanentă a vagabonzilor infirmi care agitau viața Iașului epocii.) Conform obiceiului, înființarea acestui așezământ a fost elogiat, bombastic, de presa timpului. Astfel, "Gazeta de Moldavia", nr. 5/9 iulie 1853, publică traducerea poeziei (original în franceză) a lui P. Maire, "A.S.A.S. Le Prince Grégoire Ghyca à l'occasion de la fondation de l'Hospice à Galatha". P. Maire publicase cu un an înainte încă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
iulie 1853, publică traducerea poeziei (original în franceză) a lui P. Maire, "A.S.A.S. Le Prince Grégoire Ghyca à l'occasion de la fondation de l'Hospice à Galatha". P. Maire publicase cu un an înainte încă o operă de același gen ("Gazeta de Moldavia" nr. 20 din 17.III), cu ocazia Înființării Institutului Gregorian: "A.S.A.S. Le Prince Grégoire Ghyca à l'occasion de la fondation de l'Hospice des Enfants Trouvés de Iassy". Ospiciul Galata este situat în imediata apropiere a mănăstirii Galata
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Pedepsele în Moldova la sfârșitul sec. al XVIII-lea și începutul sec. al XIX-lea, Iași, 1931. 21. *** Buletin, foaia publicațiilor oficiale a Principatului Moldovei, Iași, nr. 5 din 15 ianuarie și nr. 46 din 7 iunie 1856. 22. *** Buletin, gazeta oficială nr. 112 din septembrie 1844, nr. 144 din 30 noiembrie 1844 și nr. 73 iulie 1845. 23. *** Buletin oficial al Principatelor Țării Românești, nr. 70 din 9 octombrie 1847. 24. *** Buletinul oficial al Moldovei, Iași, nr. 41 din 20
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
original, constituind reale contribuții al dezvoltarea științei românești. În Muntenia, cele dintâi lucrări românești de psihiatrie sunt legate de numele lui Alex. Șuțu, distins psihiatru și profesor la Facultatea de Medicină. Ele se situează în jurul anilor 1868-1870, fiind publicate în Gazeta Medico-Chirurgicală a spitalelor. În aceiași ani, moldoveanul (din Tecuci) dr. N. G. Cherenbach publica un "Atlas fotografic de câteva tipuri principale de alienați"*. Cu toate încercările noastre, nu am găsit această colecție fotografică, excepțională raritate bibliografică apărută încă atunci într-
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Tecuci) dr. N. G. Cherenbach publica un "Atlas fotografic de câteva tipuri principale de alienați"*. Cu toate încercările noastre, nu am găsit această colecție fotografică, excepțională raritate bibliografică apărută încă atunci într-un tiraj foarte mic. Despre acest atlas fotografic, Gazeta Medico-Chirurgicală afirma: "12 tipuri principale de manie sunt cuprinse în această importantă lucrare, în care omul artei poate face un studiu complex" (G. Creiniceanu). Ieșeanul A. Fătu, în "Proiect de organizarea poliției sanitare în România", publicat la Iași în 1863
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
scurt, despre această revistă al capitolul referitor al Ospiciul de la Neamț. Prin cuprinsul ei, ca și prin faptul că era un buletin al Spitalului și Ospiciului Neamț, revista poate fi considerată ca o primă publicație de specialitate. Până atunci, doar Gazeta medico-chirurgicală a spitalelor, care apărea, din 1870, la București, publicase în mod constant lucrări psihiatrice, datorate, în special, lui Alexandru Șuțu, codirector al Gazetei. Nosographul, deși mai modest ca posibilități, a fost însă cel dintâi periodic științific anexat unui ospiciu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și Ospiciului Neamț, revista poate fi considerată ca o primă publicație de specialitate. Până atunci, doar Gazeta medico-chirurgicală a spitalelor, care apărea, din 1870, la București, publicase în mod constant lucrări psihiatrice, datorate, în special, lui Alexandru Șuțu, codirector al Gazetei. Nosographul, deși mai modest ca posibilități, a fost însă cel dintâi periodic științific anexat unui ospiciu de alienați. Întemeietorii Nosographului au fost medicii de atunci ai ospiciului, doctorii Ulle și M. Moscovici, primul fiind conducătorul instituției, cel de al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
actorului și rigoarea matematică" • "Principii de psihopedagogie, aplicate la arta actorului" • "Orizontul cultural, condiție sineqvanon al performanței actoricești. • "Specifiul comunicării prin artă" • "Metode și scopuri în arta improvizației" În calitate de scriitor a colaborat cu diferite reviste și ziare : Cronica, Convorbiri literare, Gazeta literară , Revista teatrul și Dacia literară. Calul verde Dan Nasta: Cu misterul în care Constantin Popa își învăluie un protest fără echivoc, ridică acuitatea pamfletului la iradiația parabolei, iar scriitura acestui acrobatic contrapunct existențial este de o autentică modernitate. Referințe
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
unele chestiuni ce reflectă procesul de clarificare a ideii naționale, de apartenență la același neam, românesc, și a necesității de a merge pe același drum. La sfârșitul lui martie și începutul lui aprilie 1917, se înființa la Chișinău, în jurul redacției gazetei „Cuvânt Moldovenesc”, Partidul Național Moldovenesc, în programul căruia se prevedea autonomia largă a Basarabiei (rămânând în legătură cu Rusia numai în chestiuni de interes general), drepturi naționale pentru moldovenii din Basarabia și de dincolo de Nistru, învățământ și slujbă religioasă în limbă română
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
din Basarabia, într-un proces ce nu mai putea fi stăvilit. Legăturile dintre românii de pretutindeni s-au exprimat și cu prilejul marcării semnificației zilei de 24 ianuarie, în noul context al luptei pentru unitate național-statală de la începutul anului 1918. Gazeta „România Nouă” de la Chișinău publica cu acest prilej Declarația semnată de reprezentanți ai românilor din diferite teritorii locuite de aceștia, care exprima hotărârea de a acționa cu mai multă energie, în calitate de cetățeni ai noului stat unitar: „Începând cu ziua de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a urmat cursurile Facultății de Drept din Viena. Participă la mișcarea revoluționară de la 1848 și obține permisiunea autorităților „chezaro-crăiești” de a scoate un ziar în limba română. A devenit astfel redactorul responsabil al celui dintâi periodic al românilor din Bucovina, gazeta „Bucovina”, apărută de la 4 octombrie 1848 până la 20 septembrie 1850. În paginile ei a luat apărarea unor principii democratice și revoluționare, militând totodată pentru a se acorda și românilor din Imperiul Austriac drepturi politice. Este semnificativă campania condusă de el
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287469_a_288798]
-
decenii a fost membru în consiliul județului Caraș-Severin și în comitetul Partidului Național Român. S-a pronunțat pentru pasivitatea politică a românilor din Austro-Ungaria, crezând în avantajele pe care ei le-ar putea obține astfel din partea Austriei. A colaborat la gazetele bănățene, semnând, uneori, Coriolan Briceagă, Nips, Spin. Caius Brediceanu, ministru, diplomat, și compozitorul Tiberiu Brediceanu au fost fiii lui, iar una dintre fiice, Cornelia, a devenit soția lui Lucian Blaga. B. s-a afirmat ca un remarcabil animator cultural. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285878_a_287207]
-
Revista albă”, „Țara”, „Biruința”, „Universul literar”, „Ileana”, „Dunărea de Jos”, „Gurița”, „Viitorul”, „Alandala”, „Versuri și proză”, „Săptămâna politică și culturală”, „Drepturile femeii”, „Noi pagini literare”, „Universul”, „România de mâine”, „Naționalul”, „Palatul de Justiție”, „Cronicarul”, „Literatorul”, „Politica”, „Teatrul de mâine”, „Democratul”, „Gazeta Capitalei”, „Dimineața”, „Răsăritul”, „Actualitatea”, „Lumea copiilor”, „Cultura poporului”, „Țara voievozilor”, „Veselia”, „Universul copiilor”, „Fântâna darurilor”, „Luceafărul literar și artistic”, „Omul liber”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Isis”, „Cuvânt bun”, „Ortodoxia”, „Gazeta”, „Duminica copiilor”, „Luceafărul literar și critic”, „Epigrama”, „Curentul magazin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
de Justiție”, „Cronicarul”, „Literatorul”, „Politica”, „Teatrul de mâine”, „Democratul”, „Gazeta Capitalei”, „Dimineața”, „Răsăritul”, „Actualitatea”, „Lumea copiilor”, „Cultura poporului”, „Țara voievozilor”, „Veselia”, „Universul copiilor”, „Fântâna darurilor”, „Luceafărul literar și artistic”, „Omul liber”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Isis”, „Cuvânt bun”, „Ortodoxia”, „Gazeta”, „Duminica copiilor”, „Luceafărul literar și critic”, „Epigrama”, „Curentul magazin”, „Progresul literar”, „Rapid”, „Glasul neamului”, „Curentul pentru copii și tineret” ș.a. (cifra finală însumând, probabil, peste 120 de titluri). Prestația în fruntea unor publicații croite în tipar occidental, cu sprijinul unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
Flacăra” și la „Contemporanul”. Face parte (1955-1957) din comitetul de redacție al revistei „Tânărul scriitor”. A fost, de asemenea, secretar al Uniunii Scriitorilor și director al Editurii Tineretului. A colaborat la multe dintre revistele și ziarele din primele decenii postbelice: „Gazeta literară”, „Iașul literar”, „Luceafărul”, ‚Munca”, „Orizont”, „Presa noastră”, „Scânteia tineretului”, „Urzica”, „Viața militară”, „Viața românească” ș.a. Debutează în 1940 la „Convorbiri literare”, cu tălmăciri din poezia germană, în același an apărându-i placheta de versuri Din inimă, consemnare discretă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
cu Adrian Marino, Mariana Marin cu Radu Tudoran, Ioan Buduca cu Vladimir Tismăneanu și Nicolae Manolescu, Ioan Buduca și Dan Pavel cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca. În octombrie 1992, apare ca supliment al C. revista „VIP” (Viața Invizibilă a Personalităților), gazetă format „people”, de informație mondenă. Începând cu al cincilea număr și până în mai 1996, redactor-șef al acestei publicații, care va ecplisa revista-mamă, este poetul George Stanca. Din vara lui 1996, gazeta va fi preluată și condusă de Cristian Brencu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286629_a_287958]
-
supliment al C. revista „VIP” (Viața Invizibilă a Personalităților), gazetă format „people”, de informație mondenă. Începând cu al cincilea număr și până în mai 1996, redactor-șef al acestei publicații, care va ecplisa revista-mamă, este poetul George Stanca. Din vara lui 1996, gazeta va fi preluată și condusă de Cristian Brencu. După o anumită perioadă, C. dispare din peisajul revuistic pentru a se relua, într-o nouă serie, în februarie 1995, sub aceeași direcție. Publicația deține o cronică ortodoxă, susținută de Dan Ciachir
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286629_a_287958]
-
LUMEA NOUĂ, gazetă umoristică apărută la Cluj, bilunar, de la 15 ianuarie până în octombrie 1876. Proprietar și redactor - N. Negruțiu-Fekete, profesor și publicist. În L. n. se publică parodii după articole politice și literare, știri și comunicate oficiale sau, în limbajul redactorilor, „știri și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287889_a_289218]
-
cronici, articole, reportaje, note polemice îi apar în „Credința”, „Dimineața”, „Viața literară”, „Cuvântul liber”, „Azi”, „Vremea”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români” (unde semnează, în 1937, rubrica „Puncte”), „Revista Fundațiilor Regale”, „Democrația”, „Dreptatea nouă”, „Unirea” (1945), „Ultima oră”, „Contemporanul”, „Veac nou”, „Gazeta literară”, „Luceafărul” ș.a. A semnat și cu pseudonimul Aron Ciuntu. Volumul de debut, Dincolo de tristețe (1940), cuprinde nuvele remarcabile prin simțul echilibrului, rafinamentul compoziției și certa înclinare a lui Ș. pentru sondarea abisurilor subconștientului. Oamenii visează pâine (1945), carte total
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
ca „ecosofie”. Desfășoară activitate didactică în cadrul Universității Ecologice din București, ca titular al Catedrei de ecosofie. A debutat în presă în 1945, iar prima carte, placheta Lespezi pe un veac apus, i-a apărut în 1947. A colaborat la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Orizont”, „Flacăra”, „România liberă”, „România pitorească”, „Viața militară” ș.a. A publicat poezie, proză, reportaj, publicistică, eseistică, multe scrieri fiindu-i traduse (uneori de scriitori ca Evgheni Evtușenko sau Pablo Neruda) și editate în rusă, portugheză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
, gazetă apărută la București, săptămânal, între 6 februarie și 5 iunie 1866. Reflectând actualitatea politică din zilele detronării lui Al. I. Cuza și ale înscăunării principelui străin, S. este totodată un periodic de literatură și critică literară. Redactor era B. P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289511_a_290840]
-
și Ștefan Vellescu. Toți semnează cu pseudonime care imită nume chinezești; de altfel, într-o Profesiune de credință se anunță, în glumă, editarea simultană a două ediții, în limba română și în chineză, deoarece românii ar prefera numai literatura și gazetele străine. Articolele politice se referă la instabilitatea guvernelor și a administrației, la grevarea bugetului prin cheltuieli nesocotite, la înființarea de instituții netrebuincioase, la lipsa de pregătire a celor chemați să călăuzească destinele țării. În altă serie de articole se constată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289511_a_290840]
-
repertoriul necorespunzător, format din localizări și imitații, lipsa de pregătire a actorilor, punerea în scenă nesatisfăcătoare etc. Într-o recenzie la Tentamen criticum el combate exagerările etimologiste ale lui A. T. Laurian și tot el alcătuiește note bibliografice, comentează stilul gazetelor din București, se ocupă de cele mai vechi poezii satirice românești, scrie un studiu asupra spătarului Nicolae Milescu, compune versuri. Un foileton excelent, intitulat Scene din pasagiu, în care sunt surprinse elemente caracteristice ale boemei bucureștene, pare să fie scris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289511_a_290840]