7,151 matches
-
Magyar Közlöny" (Gazeta Maghiară a Bucureștilor), editată începând cu anii 1860. În timpul primului război mondial a fost editat la București al doilea ziar de limbă maghiară, "Bukaresti Magyar Hírlap" (Foaia de Știri Maghiare din București). Au fost editate de asemenea gazete parohiale, publicații școlare și calendare ale comunităților maghiare din București, Ploiești, Brăila etc. După primul război mondial și-au continuat apariția publicațiile de limbă maghiară din Transilvania, Banat și Crișana, cu tradiție din secolul al XVIII-lea. La București au
Mass-media maghiară din România () [Corola-website/Science/321054_a_322383]
-
lucrau direct în producția industrială, în agricultură, pe șantiere, în armată. Selecția se făcea pe criterii strict politice. Condiția era o oricât de vagă activitate a virtualilor studenți pe tărâmul literaturii. Era de ajuns să fi afișat câteva versuri la gazeta de perete. Pentru că toate uzinele, toate șantierele și toate gospodăriile agricole colective care începuseră să se înfiripe, aveau cercuri literare și cenacluri, cei care se remarcau în vreun fel în aceste organizații - chiar dacă scrierea lor era complet agramată - aveau în
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
în viață, Ebner fiind cel rănit și nevoit să se împace până la urmă cu adversarul. În vremea aceea, Ebner a susținut și o intensă activitate publicistică, la început, mai ales, în cadrul publicației "Bukowiner Rundschau". Din anul 1894 a fost redactorul gazetei "Das jüdische Echo", primul ziar care a difuzat ideea națională între evreii bucovineni. În acei ani a avut revelația cărții lui Theodor Herzl, "Statul evreilor", și a devenit sionist. În anul 1897, la vârsta de 25 ani, a luat parte
Mayer Ebner () [Corola-website/Science/320640_a_321969]
-
Meir Ebner a fost ales ca președinte, secondat fiind de dr. Salomon Kassner. Ulterior a intrat în conflict cu Kassner, acesta fiind atras în tabăra Uniunii Evreilor Români de sub conducerea dr. Wilhelm Filderman. Între anii 1919-1938 Meir Ebner a condus gazeta "Ostjüdische Zeitung", continuând în paralel activitatea politică de consolidare a instituțiilor evreiești din Bucovina, opera de difuzare a limbii ebraice și încurajarea mișcării de "aliyá" - emigrația spre Palestina (Eretz Israel). A încercat, fără succes, să se împotrivească tendinței negative, după
Mayer Ebner () [Corola-website/Science/320640_a_321969]
-
cu Uniunea Evreilor Români (condusă de Filderman) într-o nouă organizație politică denumită "Consiliul Central al Evreilor Români", care l-a avut ca președinte pe dr. Filderman. La 1 ianuarie 1938, în urma adoptării unor legi antisemite din timpul Guvernului Goga-Cuza, gazeta lui Ebner, "Ostjüdische Zeitung", a fost și ea închisă, ca și celelalte ziare evreiești. În anul 1940 se afla în vizită în Palestina, unde a fost surprins de evenimentele din România - ocuparea Basarabiei și Bucovinei de Nord de către U.R.S.S.
Mayer Ebner () [Corola-website/Science/320640_a_321969]
-
attends the Theatre and Film Academy „I.L. Caragiale “, from which he graduates în 1971, with a degree în arts. He made hîș ebut aș a pupil, în 1960, with poetry and prose, în the reviews of the Romanian Writers’ Union (Gazeta literară, Luceafărul, Tribuna). În 1966 he makes hîș editorial debut with the volume of poems Wishborne. He has been a full member of the Romanian Writer’s Union since 1967, and held various leading positions within it. Ever since hîș
Dumitru M. Ion () [Corola-website/Science/320705_a_322034]
-
Sarah Belz de la Yeshiva University din New York, la catedra înființată în cinstea sa. Vocea sa de tenor spinto a cules aprecieri deosebite în rândurile publicului și ale criticilor muzicali (ca de pildă, cel al ziarului „The Guardian” și cel al gazetei suedeze „Goeteborgs Posten” care l-a calificat drept un Jussi Björling al iudaismului). Deține funcția de decan al Academiei de muzică evreiască din Moscova pe care a întemeiat-o cu sprijinul organizației Joint Distribution Committee. Deși Leonard Bernstein și alți
Joseph Malovany () [Corola-website/Science/321684_a_323013]
-
tipărituri, cărțile au atins un tiraj de 200000. Pentru ridicarea nivelului profesional am editat 2 reviste de uz intern - una de traduceri cu frecvență lunară, alta cu materiale interne de experiență personală. Până în 1974 am scos pe hârtie de biblie gazeta “Studioul de poezie” material informativ al spectacolului din Studioul de concerte. Zeci de cronici au onorat această unică publicație în 24 de pagini cu difuzare gratuită. În 1974 am trecut la Direcția programe tv unde, sub conducerea lui Tudor Vornicu
Petru Codrea () [Corola-website/Science/321686_a_323015]
-
1826-1876) și ale celorlalți frați ai compozitorului. Iraclie Porumbescu a fost unul dintre primii scriitori români din Bucovina. El a colaborat la periodicele "Albina Românească" (editată de Gheorghe Asachi la Iași), "Bucovina" (Cernăuți), “Foaie pentru minte, inimă și literatură" (Brașov), “Gazeta Transilvaniei" (Brașov), “Românul" (București), “Zimbrul" (Iași), "Fântâna Blanduziei" (București) ș.a. Se remarcă în calitate de autor de versuri (balade, poezii patriotice), proză, schițe, prelucrare a unor legende istorice sau amintiri. Pe lângă culegerea de folclor, el scrie balade după model folcloric ("Anița"), prelucrează
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
și Ioana, ambii studenți. A urmat cursurile școlii primare din sat și apoi ale Liceului „Traian” din Turnu Severin, unde s-a remarcat la materii științifice, în special la matematică. A participat la concursurile de rezolvare a problemelor din revista „Gazeta matematică”. În continuare a urmat cursurile Facultății de Construcții din Iași pe care le-a absolvit în 1949. În anul 1963 a obținut diploma de absolvire a cursurilor Facultății tehnico-economice București. În timpul războiului a fost necesar să muncească din greu
Nicolae Mănescu () [Corola-website/Science/320906_a_322235]
-
paparazzi în fața cluburilor de noapte, și a fost fotografiat la o petrecere costumată cu tema "Colonial și Nativ" purtând o uniformă de Nazi Afrika Korps. Mai târziu el și-a cerut scuze în public pentru acțiunile sale. În ianuarie 2009, gazeta de scandal britanică "News of the World" a făcut publică o înregistrare video făcută de Henry în urmă cu trei ani, în care s-a referit la un cadet, ofițer și coleg cu el Pakistan ca "micul nostru prieten Paki
Prințul Henry de Wales () [Corola-website/Science/315321_a_316650]
-
Marcus) a fost un reporter, redactor, scriitor și istoric evreu-român. Părinții săi au fost croitori. A urmat studii liceale la Bacău și facultatea de drept la București, pe care a absolvit-o în 1936. A început să fie reporter, la "Gazeta", în perioada școlară și a continuat până în 1938. În perioada guvernelor antisemite a fost ales președinte al Asociației Tinerilor Scriitori și Artiști Evrei din România. După al doilea război mondial, a fost primul jurnalist care a scris despre Pogromul de la
Marius Mircu () [Corola-website/Science/315362_a_316691]
-
fi originară din America de Nord și a ajuns în Europa prin intermediul vaselor venite din Baltimore sau New York. Mana se va răspândi rapid în Belgia, Olanda, Franța de nord și Anglia. Repeziciunea cu care se răspândește este ilustrată de „Cronica grădinăritului și Gazeta de horticultură” care la 16 august 1845 raporta apariția unei mane de un caracter neobișnuit în Isle Wight, iar în data de 23 august 1845 vorbea despre o maladie de temut care a pustiit câmpiile din Belgia. Pe 13 septembrie
Marea Foamete Irlandeză () [Corola-website/Science/315354_a_316683]
-
din Louisville, Ky, 1852-1856. a fost apoi numit la catedra de patologie si medicină clinică din Buffalo. Între anii 1858-1861 a fost profesor de medicină clinică la Școala de Medicină din New Orleans. În 1859 a scos la New York o gazetă medicală și din 1861 a fost numit medic la Spitalul Bellevue, ca și profesor, el predă principiile și practicile din medicină în Collegiul Medical Bellevue.
Austin Flint () [Corola-website/Science/322009_a_323338]
-
(n. 1913, Maieru, județul Bistrița-Năsăud - d. 1976) a fost un ziarist, jurist, lingvist și politician român. A scris pentru ziarul "Ardealul", pentru "Gazeta Transilvaniei" și a fost redactor la cotidianul bucureștean "Curentul". a fost responsabil cu secțiunea de presă a Partidului Național Țărănesc, fiind numit de către Iuliu Maniu „șef al propagandei și al presei PNȚ”. Datorită convingerilor sale politice, a avut de suferit
Emil Boșca-Mălin () [Corola-website/Science/322006_a_323335]
-
În 1929 Penn l-a cunoscut pe poetul Avraham Shlonsky care l-a încurajat să publice poezii în ebraică. Mai apoi i-a cunoscut și pe Nathan Alterman și pe Haim Nahman Bialik. Versurile sale au început să apară în gazetele "Davar" și "Bamifnè" și în revistele "Ktuvim, Itim, Turim, Orloggin, Moznaiym". În ziarul comunist "Kol Ha'am" a publicat o rubrică permanentă cu caracter politic-social și zeflemist numită I.H. (prescurtare de la Ishar Hoah, joc de cuvinte după expresia ebraică Ishar
Alexander Penn () [Corola-website/Science/321386_a_322715]
-
până la Lovitura de Stat care a instaurat Dictatura Regală (Consiliul de Coroană - în frunte cu Patriarhul Miron Cristea). Aurel Gr. Zegreanu, a fost primar al orașului Dej și președinte al Comitetului interimar al județului Someș - fostul județ Solnoc - Dăbâca - (vezi „Gazeta Oficială a județului Someș” 1937 - 1938, an XIX, nr. 2 din 28 ianuarie 1938, Dej și vezi dosar 4125 și dosar 4205, privind corespondența dintre Aurel Gr. Zegreanu și Octavian Goga (dr I. Bodea)de la Muzeul Memorial „Octavian Goga” din
Aurel Zegreanu () [Corola-website/Science/321411_a_322740]
-
cu fervoare dreptul femeilor de a vota și de a candida la alegerile parlamentare, stârnind iritare. După 1924, Halide Edip Adıvar și soțul său vor fi nevoiți să părăsească țara, stabilindu-se pentru o vreme la Viena de unde va trimite gazetei Vakit numeroase articole cuprinzând impresii asupra civilizației europene; articole prin intermediul cărora încearcă să contribuie la modernizarea Turciei . De altfel, cu exceptia unei scurte perioade, Halide Edip va petrece cea mai mare parte a intervalului 1924-1939 în afara țării, locuind cu predilecție la
Halide Edib Adıvar () [Corola-website/Science/321466_a_322795]
-
literare, eseuri, schițe și povestiri, publicate în "Frontul Plugarilor" și "Vestea Satelor". Activitatea de prozator a continuat cu publicarea a numeroase nuvele și scenarii de film, în următoarele reviste și ziare: "Flacăra", "Îndrumătorul Cultural", "Viața Românească", "Tânărul Scriitor", "Viața Militară", "Gazeta Literară", "Albina", "Contemporanul", "România Literară". În 1949 a publicat romanul „O călătorie ciudată”, în 1950 nuvela „Stratul cu țiței”, iar în 1957 sunt publicate într-un volum nuvelele: „Ploaia neagră”, „Singurătate” și „Cu hârzobul pe tărâmul celălalt”. În anul 1949
Octav Măgureanu () [Corola-website/Science/316377_a_317706]
-
România au fost rezultatele războiului și al revoltei rusești. Soldatul moldovean făcuse deja destule campanii pentru țară: în Crimeea, în Balcani, în Moldova, în Manciuria. Astfel ,tineretul basarabean se grupase în jurul avocatului N. Gavrilita și hotărâse să editeze „Basarabia”, prima gazetă româneasca, național-democratică iar mai apoi național-poporană între Prut și Nistru. Grija redacției o avea tânărul Pantelimon Halippa, iar după arestarea sa, M. Vântu. Gazeta apărea de două ori pe săptămână. Primul număr a apărut în ziua de 24 mai 190613
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
Manciuria. Astfel ,tineretul basarabean se grupase în jurul avocatului N. Gavrilita și hotărâse să editeze „Basarabia”, prima gazetă româneasca, național-democratică iar mai apoi național-poporană între Prut și Nistru. Grija redacției o avea tânărul Pantelimon Halippa, iar după arestarea sa, M. Vântu. Gazeta apărea de două ori pe săptămână. Primul număr a apărut în ziua de 24 mai 190613. Conservatorii conduși de Dicescu s-au hotărât să scoată și ei o gazetă românească, pe care au intitulat-o „Moldoveanul” și au pus-o
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
o avea tânărul Pantelimon Halippa, iar după arestarea sa, M. Vântu. Gazeta apărea de două ori pe săptămână. Primul număr a apărut în ziua de 24 mai 190613. Conservatorii conduși de Dicescu s-au hotărât să scoată și ei o gazetă românească, pe care au intitulat-o „Moldoveanul” și au pus-o sub conducerea lui George Madan. Ziarul „Moldoveanul” cerea ca în școli să se învețe și românește, „fiindcă limba strămoșească este pentru un neam ceea ce este pentru un om <nowiki
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
ca profesori, avocați, clerici, studenți. Aceștia susțineau că drepturile politice, naționale și sociale trebuie să se câștige prin stăruință, muncă și luptă îndârjită și nu prin cerșeală. Tot ce avea Basarabia tânără mai isteț, mai îndrăzneț, se găsea în jurul noii gazete românești. Între colaboratorii ei găsim pe: Ioan Pelivan, Ion Gândul, Pantelimon Halippa, Nicolae Popovschi, pe frații Ion și Teodor inculpat, Vasile Hartia, Vasile Oatu, M.Vantu, Alexia Mateevici, Sergiu Cujba care făceau legătura cu românii din Regat „Nu vă pot
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
la ostrov și este amendat cu suma de 100 ruble. În cele din urma, Pan Halippa este arestat la Moscova în timp ce se afla la un Congres unde participa ca delegat al țărănimii din Basarabia. P. Cusevan antiromân, a atacat în gazetele rusești de mai multe ori publicația „Basarabia”. Datorită presiunilor exercitate de autoritățile ruse asupra redacției „Basarabia”, autoritățile i-au obligat pe conducătorii acesteia să renunțe. Astfel în luna martie 1907 apărea la Chișinău, ultimul număr (78) al „Basarabiei” care avea
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
Aceeași adunare alcătuiește la 19 mai, un comitet de 12 persoane, care își pune ca țel întocmirea de ‹roti› (companii) naționale moldovenești”33. Mai târziu, în septembrie 1917, comitetul central al ofițerilor și soldaților moldoveni a hotărât să editeze o gazetă intitulată „Soldatul român” și a încredințat redactarea gazetei lui Iorgu Tudor. După ce s-a proclamat autonomia Basarabiei în cadrul Congresului Ostășesc întrunit în zilele de 23-27 octombrie 1917 la Chișinău, lucrările Sfatului Țării s-au deschis în ziua de 21 noiembrie
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]