7,663 matches
-
admirabile gânduri. Am aici în vedere mai ales sindromul imunodeficienței umane câștigate (SIDA). Viciile sociale (patimile sociale), își găsesc aceeași origine în instinctele naturale alterate ca și viciile individuale. Ele se referă la instinctul de proprietate, a cărui origine este instinctul de nutriție, și patima de dominație cu origine în instinctul de reproducere. Viciul de proprietate se poate manifesta sub forme multiple: - avariția - este una din forme în care individul adună neîncetat resurse în bunuri și bani pe care-i tezaurizează
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
umane câștigate (SIDA). Viciile sociale (patimile sociale), își găsesc aceeași origine în instinctele naturale alterate ca și viciile individuale. Ele se referă la instinctul de proprietate, a cărui origine este instinctul de nutriție, și patima de dominație cu origine în instinctul de reproducere. Viciul de proprietate se poate manifesta sub forme multiple: - avariția - este una din forme în care individul adună neîncetat resurse în bunuri și bani pe care-i tezaurizează, depășind cu mult nevoile de subzistență personală și familială. Împătimitul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
deficitară) li se oferă oportunități în plus pentru dezvoltarea lor; - jocurile de noroc și cărți sunt, de asemenea, modalități pătimașe și fără discernământ ale aceleiași patimi împinse la extrem. Viciul de dominație (patima de dominație) este o formă alterată a instinctului de dominație și subordonare, instinct care în societățile naturale are menirea să confere ordinea și unitatea în respectiva comunitate. Variantele alterării acestui instinct sunt: - orgoliul - în care unica țintă a individului este poziția dominatoare, neglijând scopul firesc al instinctului din
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în plus pentru dezvoltarea lor; - jocurile de noroc și cărți sunt, de asemenea, modalități pătimașe și fără discernământ ale aceleiași patimi împinse la extrem. Viciul de dominație (patima de dominație) este o formă alterată a instinctului de dominație și subordonare, instinct care în societățile naturale are menirea să confere ordinea și unitatea în respectiva comunitate. Variantele alterării acestui instinct sunt: - orgoliul - în care unica țintă a individului este poziția dominatoare, neglijând scopul firesc al instinctului din care rezidă, iar atunci când ajunge
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ale aceleiași patimi împinse la extrem. Viciul de dominație (patima de dominație) este o formă alterată a instinctului de dominație și subordonare, instinct care în societățile naturale are menirea să confere ordinea și unitatea în respectiva comunitate. Variantele alterării acestui instinct sunt: - orgoliul - în care unica țintă a individului este poziția dominatoare, neglijând scopul firesc al instinctului din care rezidă, iar atunci când ajunge să aibă puterea deplină degenerează în despotism și tiranie. Aceste variante se regăsesc în toate formele de organizare
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a instinctului de dominație și subordonare, instinct care în societățile naturale are menirea să confere ordinea și unitatea în respectiva comunitate. Variantele alterării acestui instinct sunt: - orgoliul - în care unica țintă a individului este poziția dominatoare, neglijând scopul firesc al instinctului din care rezidă, iar atunci când ajunge să aibă puterea deplină degenerează în despotism și tiranie. Aceste variante se regăsesc în toate formele de organizare socială, începând cu familia și terminând cu colectivitatea, indiferent de mărimea ei. De-a lungul istoriei
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ca fiind un viciu. El merge până acolo încât nu face distincția între nebunie și patimă. În afara clasificării în cele două categorii a viciilor (individuale și sociale), Paulescu demonstrează și dimensiunea sau modalitatea lor de manifestare. Astfel el arată că instinctul din care derivă viciul are două aspecte fundamentale și anume: aspectul cantitativ, care este o variabilă ce ține de individ, se referă la intensitatea instinctului respectiv fără ca scopul biologic să fie ignorat, situație în care instinctul se poate apropia periculos
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și sociale), Paulescu demonstrează și dimensiunea sau modalitatea lor de manifestare. Astfel el arată că instinctul din care derivă viciul are două aspecte fundamentale și anume: aspectul cantitativ, care este o variabilă ce ține de individ, se referă la intensitatea instinctului respectiv fără ca scopul biologic să fie ignorat, situație în care instinctul se poate apropia periculos de mult de patimă și al doilea; aspectul calitativ în care instinctul este alterat pentru că urmărește numai satisfacția și plăcerea individuală, ignorând complet scopul biologic
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Astfel el arată că instinctul din care derivă viciul are două aspecte fundamentale și anume: aspectul cantitativ, care este o variabilă ce ține de individ, se referă la intensitatea instinctului respectiv fără ca scopul biologic să fie ignorat, situație în care instinctul se poate apropia periculos de mult de patimă și al doilea; aspectul calitativ în care instinctul este alterat pentru că urmărește numai satisfacția și plăcerea individuală, ignorând complet scopul biologic al instinctului. Comparația între iubirea pasionată a lui Romeo și aventurile
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cantitativ, care este o variabilă ce ține de individ, se referă la intensitatea instinctului respectiv fără ca scopul biologic să fie ignorat, situație în care instinctul se poate apropia periculos de mult de patimă și al doilea; aspectul calitativ în care instinctul este alterat pentru că urmărește numai satisfacția și plăcerea individuală, ignorând complet scopul biologic al instinctului. Comparația între iubirea pasionată a lui Romeo și aventurile lui Don Juan pentru plăcere este extrem de sugestivă și demonstrează din plin aspectele de mai sus
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fără ca scopul biologic să fie ignorat, situație în care instinctul se poate apropia periculos de mult de patimă și al doilea; aspectul calitativ în care instinctul este alterat pentru că urmărește numai satisfacția și plăcerea individuală, ignorând complet scopul biologic al instinctului. Comparația între iubirea pasionată a lui Romeo și aventurile lui Don Juan pentru plăcere este extrem de sugestivă și demonstrează din plin aspectele de mai sus. Prin urmare, în viziunea lui Paulescu conflictele sociale sunt rezultatul instinctelor individuale și sociale alterate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
complet scopul biologic al instinctului. Comparația între iubirea pasionată a lui Romeo și aventurile lui Don Juan pentru plăcere este extrem de sugestivă și demonstrează din plin aspectele de mai sus. Prin urmare, în viziunea lui Paulescu conflictele sociale sunt rezultatul instinctelor individuale și sociale alterate. Ele aparțin exclusiv omului pentru că în lumea animală nu se întâlnesc decât sub forma naturală, fără însă a avea o conotație socială. Astfel dacă viciile individuale produc discordie în familie sub diverse forme și capătă numai
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
familia lărgită, generează discordii, certuri, violențe și chiar crime. Dincolo de cadrul familial,în spațiul social deci, încurajează camăta, înșelăciunea, furtul și chiar crima, iar la nivelul națiilor disputa teritorială a condus de cele mai multe ori la războaie, jafuri și măceluri. Alterarea instinctului de dominație produce conflicte în familie atunci când capul familiei tradiționale (tatăl), sau în timpurile moderne unul din părinți este pătimaș, cauzând nu rareori (destul de frecvent astăzi) discordie, divorțialitate și violență. Dincolo de cadrul familial alterarea acestui instinct ia aspectul de mândrie
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
jafuri și măceluri. Alterarea instinctului de dominație produce conflicte în familie atunci când capul familiei tradiționale (tatăl), sau în timpurile moderne unul din părinți este pătimaș, cauzând nu rareori (destul de frecvent astăzi) discordie, divorțialitate și violență. Dincolo de cadrul familial alterarea acestui instinct ia aspectul de mândrie exagerată, orgoliu și dorință impetuoasă de supremație, cu consecințe nefaste în relațiile interpersonale. La nivelul societății lărgite sau națiunii, pătimașul caută cu ardoare orice oportunitate pentru a accede în poziții dominatoare, raliinduse unor grupuri de interese
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nedisimulat al presei. Preluate de massmedia ele capătă rapid un aspect de generalizare cu efectul lor de dezorientare pentru mase și discreditare pentru cei în cauză. Pentru popoarele ce cad victime tendințelor dominatoare ale altor popoare sau imperii, rezultatul alterării instinctului de dominație este subjugarea totală, deznaționalizarea, interzicerea limbii materne, subminarea credințelor tradiționale și a drepturilor civile, aspecte ce poporul român le-a trăit din plin de-a lungul istoriei sale zbuciumate și încă le trăiește dureros în unele teritorii vremelnic
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și a drepturilor civile, aspecte ce poporul român le-a trăit din plin de-a lungul istoriei sale zbuciumate și încă le trăiește dureros în unele teritorii vremelnic ocupate. Ajunși în structurile de conducere ale unui stat asemenea înrobiți ai instinctului de dominație au tendința nestăvilită de a acapara puterea. În interior se înconjoară de o castă privilegiată, iar prin eludarea sau neglijarea nevoilor poporului, generează tensiuni sociale a căror consecințe sunt revoltele, răscoalele și revoluțiile. În exterior, sprijinindu-se pe
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și pe termen lung ale consumului acestora asupra sănătății individului, promovarea de pildă a băuturilor slabe, puțin nocive, cum ar fi vinul și berea, ca și reglementarea producției și debitului acestora. Singura terapie eficientă însă este voința educată. Pentru devierea instinctului de reproducere (cu corolarul său libertinajul) propune și aici prezentarea nocivității asupra individului și societății, reglementarea prin lege a prostituției, taxe pentru concubinaj, ca și măsuri pentru îngreunarea divorțului, pedepsirea seducătorilor de minore și a traficanților de carne vie, asimilarea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de aici măsuri profilactice și remedii curative. Cu toate acestea puțini din cei pregătiți în domeniul științelor medicale au capacitatea de a aborda asemenea probleme cu impact social, pentru că majoritatea, spunea Paulescu, sunt „împotmoliți în mocirla materialistă și ignoră voit instinctele și rezultatul alterării lor’. lată de ce de-a lungul timpului filosofii, moraliștii și mai recent psihologii și-au arogat această ingrată misiune. Majoritatea lor însă necunoscând natura umană, nerecunoscând resorturile intime care-i coordonează existența, natura instinctelor și efectul lor
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și ignoră voit instinctele și rezultatul alterării lor’. lată de ce de-a lungul timpului filosofii, moraliștii și mai recent psihologii și-au arogat această ingrată misiune. Majoritatea lor însă necunoscând natura umană, nerecunoscând resorturile intime care-i coordonează existența, natura instinctelor și efectul lor asupra individului și societății, au tratat problemele sociale plecând de la sofisme și reprezentări false, intelectualizând și teoretizând realitățile existenței umane, cu rezultatele pe care istoria omenirii ni le prezintă ca o dramă nesfârșită. Aici adevărata morală și-
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nesfârșită. Aici adevărata morală și-ar putea spune cuvântul, ca fiind singura în măsură să prevină și să trateze viciile sociale, dar numai în condițiile în care ar fi capabilă să orienteze conformarea actelor umane individuale sau colective la scopurile instinctelor normale. În felul acesta limitele impuse de o morală sănătoasă, indiferent la ce nivel s-ar aplica, ar împiedica multe din actele umane potrivnice naturii sale. Din nefericire morala ca știință încăpută pe mâna „moraliștilor de cabinet” nu oferă decât
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cabinet” nu oferă decât repere palide. Priviți cu cât aplomb atacă psihologii în massmedia diversele probleme de moralitate individuală sau socială, propunând diverse remedii fără însă să înțeleagă esența și determinismul cauzal. Profilaxia ar consta în încurajarea utilizării normale a instinctelor (dar pentru aceasta ele trebuie cunoscute, prezentate ca atare și nu negate) la care să se adauge mijloace coercitive cu scopul împiedicării abuzurilor ce duc la vicii. În sfârșit tratamentul lor, nu are un alt resort decât voința educată, pentru că
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
inhiba pornirile instinctuale, fie ele normale sau alterate. Și aceasta cu atât mai mult cu cât în cadrul actelor voluntare ființa umană are capacitatea de a-și dezvolta așa zisa voință inhibitorie, ca o stavilă în fața pornirilor instinctuale. Abordarea istorică a instinctelor sociale Într-o incursiune istorică în domeniul filosofiei și științelor sociale Paulescu încearcă o retrospectivă asupra a ceea ce înțelepciunea umană a reușit să ofere omenirii în domeniul organizării sociale. Cum era și firesc începe cu cei doi titani ai antichității
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
trebuie să aparțină mamelor, ci statului, care s-ar ocupa de educarea și formarea lor, prin încredințarea acestora unor indivizi sănătoși și normali, dar fără apartenență familială. Și acest aspect însă contravine unei laturi instinctuale a ființei umane și anume instinctului de reproducere din care rezultă dragostea conjugală și părintească împreună cu derivatele lor. În esență această filosofie este o utopie dezarmantă, care desființează pur și simplu familia și condamnă pe cei năpăstuiți (bolnavi sau handicapați) lăsându-i să moară ca nefiind
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de un filosof cu puteri absolute. Ideea centrală era că desființând proprietatea și familia vor dispărea toate conflictele individuale și sociale ce rezultă din acestea. Este evident că Platon nu cunoștea natura umană și mai ales trebuințele ce rezultă din instincte. Cu toate acestea și în pofida progreselor considerabile în cunoașterea umană ideile lui Platon aveau să fie reluate și dezvoltate până în epoca modernă, și chiar tradusă în plan social de ideologia marxistă. Aristotel - unul din cei mai mari oameni de știință
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și el un sistem de organizare socială, incomparabil mai aproape de realitățile existențiale ale omului. Este primul care intuiește că structura de bază a societății este familia, că mai multe familii formează tribul (satul), iar mai multe triburi formează cetatea. Recunoaște instinctul de dominație și subordonare ca fiind autoritatea celui mai puternic, inteligent și cu spirit de prevedere, care-și are sorgintea în familie și se dezvoltă în societate ca o necesitate organizatorică. Recunoaște proprietatea ca necesitate pentru subzistență și interesul manifestat
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]