9,535 matches
-
de raționamente, ființa omenească rămîne în continuare modestă și mai ales discretă. "Isihastul, neapărat, e fericit, clocotește de fericire, dar nu se prea vede" (N.S.). Pe urmele lui Ignațiu de Loyola întreabă, într-o lume a plăcerilor, cum era Parisul interbelic: "La ce bun să ai totul, dacă n-ai suflet? Așa că simt o fericire, biciuitoare, antrenantă, deschizătoare de perspective și ferestre cele ale gîndului, ale jertfei, ale orbecăirii după adevăr, fertilele incertitudini față de plictisitoarele binefaceri ale lumii hedoniste și indiferente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dictator. Între 1962 și 1964 are loc amnistierea unei mari părți a deținuților politici. "Amnistierea a marcat sfîrșitul unei ere a terorii politice, ce costase viața cîtorva mii de români, aleși din mediile elitei politice, economice și culturale din perioada interbelică. Dar, în același timp, instrumentul de teroare în masă, Securitatea, a rămas intact, nereformat și omniprezent, la fel ca și atotputernicul și ambițiosul său șef, ministrul de Interne Alexandru Drăghici, ce deținea funcția din mai 1952, un permanent avertisment asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
publicațiile: Curentul, Cuvîntul, Universul, Calendarul, Capitala, Muncitorul român, Țara noastră, Frontul, Gîndirea, Porunca vremii, Buna vestire" (L.H.L.). Numeroase au fost, între altele, acuzele de naționalism, ca în cazul lui Stelian Popescu, directorul celui mai răspîndit și influent ziar din perioada interbelică, Universul, care primește și află de condamnarea la detenție pe viață cînd se afla bolnav într-un spital din Elveția. Va muri în exil la 81 de ani. Familia îi va fi distrusă. Ginerele, Ion Lugoșianu, este exterminat la închisoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
marile parcuri și grădini, își va purta pașii pe vestitul Champs-Élysées, va vizita Sorbona pe Rue des Écoles, marele Luvru cu ale sale minunății din întreaga lume, din Antichitate și până atunci, va cutreiera bulevardele și străduțele romantice ale Parisului interbelic până îi vor amorți mușchii picioarelor, se va îndrăgosti de Gioconda, de antichitățile egiptene și romane, de arta romană și va petrece în cele mai renumite localuri cu prietenii săi și va gusta, cum îi era obiceiul, din tot și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
sub tine Cine-l va mai ști de acum ? Cruce albă rătăcită Lângă margine de drum Brațele-ți de vânturi smulse Se vor pierde pe poteci, Numai brazda de țărână Nu-l va părăsi pe veci. Un concert al legendelor interbelicului, pe care nu l-au mai repetat niciodată și n-au îndrăznit să-l înregistreze, spunând că a fost exact ca viața celui căruia îi era dedicat : o singură dată și irepetabil. Un ultim omagiu, prin care vedetele scenei s-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
iar printre supraviețuitorii rămași se numărau sinistrați, oameni care cerșeau pentru o amărâtă de pâine, bolnavi, răniți, schingiuiți, victime ale unor tran- sformări pentru care nu au fost pregătiți niciodată. Intelectualii erau arestați sau executați unul câte unul, toată crema interbelicului începuse să pâlpâie din ce în ce mai fad, anunțând o moarte sigură și violentă. Artiștii anilor trecuți, câți se mai găseau în țară, erau sistematic mânjiți în presă de jurnaliștii servili noii puteri, care aveau de gând să impună alte valori, în primul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
întoarce în capitală, unde se va angaja la Circ, fiind prezentator. Iar de aici, va ajunge regizor la teatrul de păpuși Țăndărică, unde viața i se va schimba complet. Pentru că aici o regăsește pe Rada Moldovan. Cei doi supraviețuitori ai interbelicului, sfărâmați însă de comunism, își vor relua povestea de dragoste pe care au pierdut-o atât de copilăresc când erau tineri. Ei se mută pentru o perioadă la Piatra Neamț, la teatrul de stat, unde Cristi va lucra ca regizor, iar
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
politică și cultură. Dar toate acestea și altele au fost puse sub semnul acelei „politizări” inutile și „sinucigașe” a lumii noastre culturale, literare În primul rând, deoarece, din modernitate, la noi, Începând cu Iașul literar și apoi cu Bucureștii anilor interbelici, literatura a jucat probabil rolul major și dominant nu numai În „educarea și iluminarea poporului”, dar și În unificarea forțelor creatoare, de apropiere și de „imitare” a orgoliosului Apus cultural, modelul și farul nostru În ultimele secole. Din filosof, spre
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
prezentul real. Sinteza daco-romană Însemna, În plan ideologic, o soluție de echilibru Între naționalism și europenism. Respingerea romanilor și asumarea exclusivei moșteniri dacice Însemnau despărțirea de Occident și cufundarea În autohtonism. Pe o asemenea interpretare istorică a mizat În perioada interbelică extrema dreaptă. Paradoxal, dar explicabil, aceste teorii au fost reînviate, câteva decenii mai târziu, prin anii ’70 și ’80, de comunismul naționalist. În ambele variante, dacii pledau pentru o Românie Închisă În ea Însăși, În valorile ei specifice. Insula latină
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
naționale. Pentru România, Încheierea războiului a fost un triumf, dar un triumf care ascundea multe primejdii. Mica Românie, protejată de jocul echilibrului european, era mai ferită decât România Mare, aruncată În vârtejul unei istorii care nu mai cunoștea reguli. Perioada interbelică: Între democrație și totalitarism Față de România dinaintea Primului Război Mondial, România Mare era o altă țară. Avea o Întindere de peste două ori mai mare: 295000 km2 față de 137000 km2 În 1914. La 1912, populația depășea cu puțin 7 milioane, În 1930 atinsese
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
proprietară de pământ. Totuși, profilul țării rămânea Încă pronunțat rural. Abia 20% dintre români (În 1930) locuiau la orașe.<endnote id="20"/> Era una dintre cele mai rurale țări ale Europei. Elita românească se situa incontestabil la nivel occidental. Perioada interbelică a cunoscut o remarcabilă efervescență culturală. Însă nivelul general de cultură se afla mult mai jos. La 1930 doar 57% dintre români erau știutori de carte (spre comparație: Bulgaria — 60,3%; Ungaria — 84,8%; Cehoslovacia — 92,6%). Este drept că
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
parizian ale sfârșitului de secol XIX li se contrapune un „stil românesc“ (Înglobând elemente și motive ale arhitecturii rustice tradiționale), variantă sui-generis de art nouveau, promovată de arhitectul Ion Mincu (1852-1912) și de discipolii lui. Tendința aceasta continuă În perioada interbelică, chiar dacă se exprimă și puncte de vedere opuse, Într-o cultură românească tot mai bogată și complexă.<endnote id="21"/> Eugen Lovinescu (1881-1943), cel mai de seamă critic literar al generației sale, s-a străduit o viață Întreagă să-și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
real, cât și simbolic, iar țăranul, cu mentalitatea lui de mic proprietar, nu se lasă ușor tentat de ideologiile de stânga. Paradoxal, chiar stânga românească avea reflexe de „dreapta“. Este cazul „poporanismului“ Înaintea Primului Război Mondial și al ideologiei țărăniste În perioada interbelică. Idealul proclamat era rural, nu citadin: o societate românească de mici proprietari. Departe de proiectul industrial și colectivist al comunismului, dar și de social-democrația modernă. Socialiștii și comuniștii au avut o pondere modestă În societatea și viața politică românească. Partidul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
un pahar, se putea solda cu o condamnare de ani de zile, și chiar cu moartea, fiindcă la canal se mai și murea. Important era „să-ți ții gura“. Unele categorii au fost Însă mai lovite decât altele. Elita politică interbelică, În primul rând. În 1950, au fost ridicați (și duși În cumplita Închisoare de la Sighet, În Maramureș) toți liderii politici proeminenți: foști miniștri, parlamentari, șefi de partide... Puțini dintre ei au mai ieșit vii. Printre cei morți În Închisoare: liderii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Brătianu (1866-1953), frate al lui Ionel Brătianu și șef al Partidului Național-Liberal, și Gheorghe I. Brătianu (1898-1953), fiu al lui Ionel Brătianu, istoric și om politic; ca și Constantin Argetoianu (1872-1955), unul dintre cei mai influenți oameni politici din România interbelică (de la care a rămas o imensă și captivantă operă memorialistică, publicată aproape În Întregime după căderea comunismului). La fel a fost decapitată și armata. Intelectualii Închiși au fost de asemenea numeroși: o specie periculoasă pentru regim, oameni care aveau idei
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
deosebiri sensibile Între partidele componente, ca și Între generații sau traiectoriile individuale ale oamenilor. Un evantai foarte larg, de la vârstnicii trecuți prin Închisori, pentru care anticomunismul a rămas cuvântul de ordine, iar obiectivul reconstituirea societății românești cât mai aproape de varianta interbelică, până la persoane mai tinere, cu carieră satisfăcătoare Înainte de 1989 și motivate mai mult de interese prezente decât de simboluri interbelice sau anticomuniste. Alianța cu Partidul Democrat a complicat și mai tare lucrurile, În măsura În care acest partid ocupa, În multe privințe, o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
trecuți prin Închisori, pentru care anticomunismul a rămas cuvântul de ordine, iar obiectivul reconstituirea societății românești cât mai aproape de varianta interbelică, până la persoane mai tinere, cu carieră satisfăcătoare Înainte de 1989 și motivate mai mult de interese prezente decât de simboluri interbelice sau anticomuniste. Alianța cu Partidul Democrat a complicat și mai tare lucrurile, În măsura În care acest partid ocupa, În multe privințe, o poziție intermediară Între Convenție și P.D.S.R. (astfel, În problema caselor, a Încercat să-i Împace și pe proprietari, și pe
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și 75 de ani pentru femei, pentru perioada 2000-2005 (o medie de 71 de ani, În timp ce În țările occidentale media evoluează Între 77 și 80 de ani). În schimb, românii dețin recordul mortalității infantile (ca, de altfel, și În perioada interbelică): 17 copii morți la vârsta de mai puțin de un an la o mie de copii născuți vii, potrivit statisticilor pentru 2004 (În Occident indicele varia Între 3 și 7, În Ungaria se ridica la 7, iar În Bulgaria la
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
care i-a integrat foarte bine pe evrei și a reușit să-i asimileze pe germani. Minoritarul a fost perceput ca străin, Înainte de a fi considerat membru al națiunii române și cetățean român. Confruntarea aceasta a fost ascuțită În perioada interbelică, atunci când România, dublându-și teritoriul, s-a trezit peste noapte cu o colecție aproape nesfârșită de minoritari. Dar și astăzi, când ponderea minorităților e mai mică și s-au făcut câțiva pași spre integrare, minoritarul Încă nu este considerat de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
slav, a ales și ea calea alianței cu Germania și Austro-Ungaria. Este drept, Primul Război Mondial a adus Împreună țările latine (mai puțin Spania), dar motivele țineau În mai mică măsură de sentiment, cât de interesele specifice fiecărei țări (perioada interbelică și al Doilea Război Mondial aveau din nou să-i separe pe „latini“). Pe tema solidarității latine s-au Întâlnit la un moment dat românii și provensalii, care, stimulați de poetul Frédéric Mistral, Încercau să-și reafirme identitatea (mișcarea „félibrige
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și un premiu literar erau cam puțin! În urma Primului Război Mondial, Germania a pierdut puncte În România, iar Franța a câștigat. Situație de altfel relativă și fluidă, dat fiind că Germania rămânea totuși o pepinieră de intelectuali români, iar spre sfârșitul perioadei interbelice al treilea Reich va reveni În forță, În plan economic, militar și politic. Pe de altă parte, modelul cultural francez era tot mai mult contracarat de afirmarea valorilor autohtone și a specificului național. Câștigă puncte și Italia; Roma atrage câte ceva
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
se traduc 16 titluri din Balzac și cinci din Hugo, fără a mai socoti faptul că ei erau citiți și În original; apar câteva volume În aceeași perioadă și din autorii americani Mark Twain și Edgar Allan Poe). În perioada interbelică se fac câțiva pași. Anglia se mai apropiase, cel puțin politic și militar, prin acțiunea comună din Primul Război Mondial și prin faptul că, până la cel de al Doilea Război, ea a rămas, alături de Franța, principalul aliat occidental al României
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
capătul occidental al continentului, România, În felul ei, tot o „insulă“, la capătul celălalt (rămâne de văzut cum se va concretiza apropierea politică preconizată de Traian Băsescu). Evreii România a fost, În secolul al XIX-lea, apoi și În perioada interbelică, una dintre țările cu cea mai mare populație evreiască (pe locul trei, În cifre absolute, printre statele Europei interbelice, după Polonia și U.R.S.S.; și tot pe locul trei În ce privește procentul evreilor raportat la Întreaga populație, după Polonia și Ungaria
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
va concretiza apropierea politică preconizată de Traian Băsescu). Evreii România a fost, În secolul al XIX-lea, apoi și În perioada interbelică, una dintre țările cu cea mai mare populație evreiască (pe locul trei, În cifre absolute, printre statele Europei interbelice, după Polonia și U.R.S.S.; și tot pe locul trei În ce privește procentul evreilor raportat la Întreaga populație, după Polonia și Ungaria). În 1930, numărul evreilor se ridica la 728 115, socotiți după naționalitate, și 756 930, după religie, ceea ce Însemna
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
-i tratează mai bine pe maghiari și pe țigani. Sunt comentatori occidentali care cred a sesiza un fel de antisemitism „potențial“ În remarcile unor intelectuali privitoare la istoria recentă a României. Se prea poate ca anume accente puse asupra perioadei interbelice, regimului Antonescu sau regimului comunist să nu corespundă Întru totul perspectivei evreiești. Evreii au o sensibilitate pe deplin justificată În privința extremei drepte; tot așa, românii manifestă susceptibilitate În materie de comunism. Este ceea ce Occidentul, care a suferit de pe urma nazismului și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]