69,747 matches
-
unui asemenea tip tradițional de cercetare nu își are locul aici. Mai relevante discuției sunt studiile următoare despre geniul creativ care pot fi caracterizate fără echivoc drept investigații istoriometrice. Dintre aceste studii cu diverse teme, se distanțează cea mai semnificativtă investigație, monumentalul studiu întreprins de Catherine Cox (1926). Pentru a putea aprecia importanța lucrării, trebuie să o amplasăm într-un context adecvat, a cărui prezentare va începe cu Lewis M. Terman. Terman a fost fascinat de problematica inteligenței, inclusiv de relația
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și nivelul distincțiilor primite de acesta (Huntington, 1938; Kaulins, 1979). O particularitate demnă de remarcat este tendința indivizilor eminenți de fi născuți în primele luni ale anului, o predispoziție care ar reflecta modificări prenatale. Cu toate acestea, marea majoritate a investigațiilor istoriometrice s-au concentrat asupra următoarelor șase variabile de dezvoltare: ordinea la naștere - Galton (1874) a fost primul specialist în științele comportamentului care a asociat performanța creativă cu primul născut al familiei (Schachter, 1983) și multe alte studii au verificat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1953, 1958, 1962, 1963, 1966a, 1966b). Studiul constituie o sursă de inspirație pentru multe alte cercetări ulterioare (de exemplu, Bullough, Bullough și Mauro, 1978; Dennis, 1966; Diemer, 1974; Han, 1989; Simonton, 1977a, 1984b, 1989a; Zhao și Jiang, 1985, 1986). Unele investigații s-au concentrat asupra raportului dintre dimensiunea cantitativă și cea calitativă ale produsului creativ de-a lungul carierei (Davis, 1987; Lehman, 1953; Over, 1988, 1989; Quételet, 1835/1968; Simonton, 1977a, 1985; Weisberg, 1994), altele analizează transformarea consecințelor sau a conținutului
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
metodologia cercetării istoriometrice - precum Quételet, Galton, J.M. Cattell, Thorndike și Cox - au fost interesați, în mod special, de diferențele individuale și au explorat posibilitatea corelației dintre variația transversală a anumitor variabile predictive cu variabilele de criteriu relevante, precum performanța creativă. Investigația istoriometrică a celor mai iluștri creatori ai lumii a permis măsurarea scorurilor extreme ale variabilei criteriu. În orice caz, interesul trezit de psihologia diferențială aplicată la creativitatea superioară a persistat până astăzi. Unii cercetători evaluează abilitățile cognitive, alții se axează
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Unii cercetători evaluează abilitățile cognitive, alții se axează pe trăsăturile de personalitate, iar alții cercetează relația dintre inteligență și caracter (Cox, 1926; Knapp, 1962; Simonton, 1976a, 1991d; Thorndike, 1950; Walberg et al., 1980; White, 1931). Probabil, cele mai temerare sunt investigațiile în care se aplică metodele psihometrice la datele istorice. De pildă, R.B. Cattell (1963) a adaptat Chestionarul celor 16 factori de personalitate la date biografice în scopul elaborării unui profil standard al savantului genial. În mod similar, numeroși cercetători au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în operele artistice și literare (Bradburn și Berlew, 1961; Cortés, 1960; Davies, 1969; McClelland, 1961, 1975; Winter, 1973). Unul dintre meritele acestor studii variate este conștientizarea asemănării pregnante a portretului geniului creativ desprins din cercetările istoriometrice cu imaginea redată de investigațiile psihometrice întreprinse asupra creatorilor contemporani (Eysenck, 1995; Simonton, 1994b). Desigur, cercetătorii sunt incapabili să identifice valoarea predictivă a performanței creative în absența unui criteriu adecvat. În mod corespunzător, mulți cercetători și-au dedicat atenția localizării caracteristicilor psihometrice ale celor două
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
adevăr, tocmai acest act reușit de comunicare atestă originalitatea ca formă autentică de creativitate. În mod previzibil, numeroase studii istoriometrice au încercat să izoleze acele caracteristici ale produselor creative care exercită o putere de atracție asupra celorlalți. Aproape toate aceste investigații vizează produsele estetice și un mare număr dintre ele coțin analize obiective de conținut asupra creațiilor literare (Derks, 1989, 1994; Simonton, 1989b, 1990b, 1997e) și muzicale (Simonton, 1984g, 1986a, 1987a, 1994a, 1995b). Există și câteva evaluări preliminare ale altor forme
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Gray, 1958, 1961, 1966; Klingemann, Mohler și Weber, 1982; Kroeber, 1944; Lowe și Lowe, 1982; Marchetti, 1980; Peterson și Berger, 1975; Rainoff, 1929; Sheldon, 1979, 1980; Simonton, 1976c; Sorokin, 1937-1941; Sorokin și Merton, 1935). Cea mai inovatoare dintre tipurile de investigații enumerate este, probabil considerabila cercetare publicată de Martindale despre transformările stilurilor în artă. După prezentarea inițială a teoriei evoluționismului stilisticii creative (1984b, 1986a), Martindale a testat principalele ipoteze ale teoriei cu ajutorul metodelor complexe de analiză de conținut aplicate la produsele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Privirea de ansamblu asupra literaturii istoriometrice a avut rolul de a schița contribuția impresionantă a acestei abordări la studiul științific al creativității. Uneori, aceste contribuții reprezintă coroborarea rezultatelor empirice descoperite prin metode mai consacrate. Un bun exemplu constă în convergența investigațiilor istoriometrice și psihometrice în ce privește legătura dintre psihopatologie și geniul creativ. În același timp, multe dintre descoperirile empirice în literatura istoriometrică nu ar fi putut fi revelate printr-o metodologie alternativă, fie ea experiment de laborator, fie investigație psihometrică. Prin urmare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
constă în convergența investigațiilor istoriometrice și psihometrice în ce privește legătura dintre psihopatologie și geniul creativ. În același timp, multe dintre descoperirile empirice în literatura istoriometrică nu ar fi putut fi revelate printr-o metodologie alternativă, fie ea experiment de laborator, fie investigație psihometrică. Prin urmare, este categoric că literatura istoriometrică nu e superfluă și nu reiterează. Mai mult, deși istoriometria a întâmpinat anumite impedimente, ea se bucură de numeroase atuuri care compensează orice alt prejuduciu (vezi Simonton, 1990a, 1990b). Cel mai explicit
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fi de ajuns ca să stimuleze creativitatea în acea activitate (Greer și Levine, 1991; Hennessey și Zbikowski, 1993), mai ales pentru cei care au o implicare profundă în domeniul vizat (Amabile, 1996). Într-adevăr, motivația intrinsecă poate contribui la implicarea profundă. Investigația longitudinală a lui Carney (1986) pe un grup de studenți la Arte Plastice a demonstrat că subiecții la care desenul din testul de apercepție tematică (Thematic Apperception Test - TAT) cuprindea multe imagini intrinsece - reliefând bucuria de a crea lucrări de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și, la rândul lui, acest comportament prevestea gradul de creativitate al rezultatelor (Ruscio et al., în publicații). Alte tehnici cognitive pot contribui în continuare la identificarea diferitelor strategii folosite de persoanele motivate intrinsec sau extrinsec. Zona cea mai promițătoare pentru investigațiile viitoare legate de motivație și creativitate ar putea fi studierea interacțiunilor dintre contextul motivațional al comportamentului creativ și alți factori importanți pentru creativitate (Amabile, 1996; Runco și Chand, 1995). De exemplu, diferențele individuale legate de personalitate sau de experiență pot
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
specialitate și roluri, dar și unit prin ceea ce Durkheim (1912/1967) numea legăturile „solidarității organice”. Rolul ariei de specialitate Recunoașterea faptului că și cultura, și societatea sunt implicate în structura creativității în aceeași măsură în care este persoana poate pune investigația pe drumul cel bun, dar, cu siguranță, nu răspunde la toate întrebările. De fapt, ea scoate la lumină o mulțime de noi întrebări. Ideile noi apar adesea în procesul colaborării artistice sau științifice (Csikszentmihaly și Sawyer, 1995; Dunbar, 1993), iar
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pentru acest subiect, deoarece în calculator au fost introduse informațiile deja selectate, algoritmii logici deja aleși și o procedură standard de recunoaștere a soluției corecte - lucruri ce nu existau în cazul descoperirilor reale din istorie (Csikszentmihalyi, 1988a, 1988c). De o investigație exhaustivă s-a bucurat și personalitatea indivizilor creativi (Barron, 1969, 1988). Teoria psihanalitică a subliniat faptul că unul dintre semnele distinctive ale creativității este capacitatea de a regresa în subconștient fără a pierde controlul ego-ului conștient (Kris, 1952). Folosirea pe
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
singur expert de la centru care să ne Îndrume, deși noi am cerut lucrul acesta”23. Tensiunile crescânde cu Bucureștiul s-au amplificat În urma unui scandal care a izbucnit În 1922 și În care Moldovan era acuzat de risipirea fondurilor statului. Investigația care a urmat a dovedit că toate acuzațiile erau neîntemeiate, dar evenimentul a adâncit resentimentele lui Moldovan, care a rămas convins că totul nu fusese decât o campanie a regimului liberal de la București, care urmărea să Îi distrugă reputația 24
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dar În general eugeniștii propuneau redefinirea relației dintre cetățeni și stat prin extinderea puterilor și reponsabilităților guvernamentale și prin limitarea libertăților indivizilor, atât a celor sănătoși, cât și a celor care aparțineau populațiilor „disgenice”. O analiză a unor astfel de investigații teoretice permite examinarea conceptualizării eugeniste a unor subiecte politice foarte importante pentru perioada interbelică. Asemenea subiecte abordau probleme diferite, de la necesitatea de a crea un set comun de valori civice, plecând de la multitudinea de tradiții Încorporate În România Mare, În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dubios, dacă ținem cont de atmosfera populistă și recriminatorie din jurul său”. Desigur, o sociologie a elitelor nu trebuie neapărat calificată ca fiind elitistă. Totuși, termenul elită trebuie să aibă pentru ea un sens și să-i sugereze un obiect de investigație teoretic și metodologic acceptabil. Dar nu va fi de mirare dacă vom percepe ecoul unor incertitudini în privința felului obișnuit de a raționa. Aici, noțiunile de excelență și de preeminență, de notorietate și de autoritate, de prestigiu și de putere își
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ceea ce Alain Minc, califică într-un stil pamfletar, drept „Sfânta Alianță dintre judecători și ziariști” (Minc, 2002, p. 196). Debarasată de aspectele sale polemice, teza lui Minc se referă la convergența de interese dintre judecătorii de instrucție și ziariștii de investigație. Și unii, și alții își lărgesc spațiul de libertate în care se mișcă, servindu-se de cutia de rezonanță mediatică și alimentându-se reciproc cu fapte de natură să faciliteze progresul anchetei. Procesul a avut repercusiuni indirecte și pe plan
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
că l-am atins.” (J.W. Goethe) „Necunoscutul” este un ținut inepuizabil În care satisfacția cunoașterii nu poate fi alcătuită decît din adevăruri relative; credința că deții, la un moment dat, adevărul ultim este o iluzie, care „Înmormîntează” spiritul de investigație. * „Toate mijlocele care i-au Înlesnit unui om să facă avere Îl Împiedică să se bucure de ea.” (A. Rivarol) CÎnd mijloacele folosite sînt cele ale corupției, ele nu pot acționa decît ca un bumerang. * „Mai bine să se Întîmple
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
în adâncimea pe care o reclamă. Luciditatea se dobândește astfel: trebuie să nu ne mulțumim cu aparența, prea ades înșelătoare, să recuzăm evidențele transmise din generație în generație și să preferăm efortul filosofic, să refuzăm părerile și să optăm pentru investigație. Să ne folosim de simțuri, desigur, să nu uităm că orice cunoaștere le implică, evident, dar să nu ne mulțumim cu asta și să adăugăm capacitățile deducției, rațiunii și reflecției. Să plecăm de la ceea ce ne învață văzul, auzul, mirosul, pipăitul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
exemple. Înțelegând astfel primul nivel de analiză, izbucnirea și desfășurarea celui de-al doilea război mondial, de exemplu, ar trebui explicată prin recursul la analiza personalității lui Hitler, a principalilor lui consilieri, a influențelor doctrinare și personale asupra lui, aceleași investigații cuvenindu-se extinse asupra lui Stalin, Roosevelt, Churchill... La acest nivel de analiză fac recurs, de pildă acele documentare istorice asupra hotărârii și convingerii aproape iraționale a lui Churchill în capacitatea Marii Britanii de a rezista și învinge (atitudine decisivă în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
accentuând credința în raționalitate, egalitate, libertate, proprietate și mai ales, încrederea în posibilitatea progresului uman (Knutsen). Mai mult, spre deosebire de etapele ulterioare în care disciplina se află sub dominația metodologiilor „științifice” ale științelor sociale, debutul relațiilor internaționale este marcat de influența investigației istorice și a jurisprudenței. Aceasta influență este vizibilă atât în educația principalilor promotori, cât și în conținutul curricular inițial, dominat de istorie, teorie politică, drept internațional și studiul organizațiilor internaționale, diplomație, geografie etc. În acest context trebuie interpretată acuzația lui
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
secțiune este dedicată dezvoltărilor teoretice din domeniu, urmată fiind de definirea unei categorii speciale de amenințări, specifice procesului de globalizare. În ultima parte a capitolului sunt schițate câteva concluzii asupra modului în care studiile în domeniu și-au redefinit obiectul investigației prin lărgirea sferei noțiunii de „securitate”. Analiza sectorială prin obiectele de referință ale securității Abordarea academică tradițională a politicului face o distincție netă între spațiul intern și cel al statului, pe baza suveranității acestei entități politice în forma sa modernă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nu sunt altceva decât descărcări periodice „necesare”, prin care indivizii supraviețuiesc, deviind impulsurile destructive în exterior (Dougherty și Pfaltzgraff, 1971, pp. 204-205). Gradual, cercetările în acest domeniu au evoluat de la studii generale privind natura umană și latura ei agresivă la investigații complexe asupra diverselor aspecte care pot afecta decizii de politică externă a liderilor politici. În prezent, teoriile de la nivel individual trasează legătura dintre conflictele internaționale și liderii politici (ai statelor sau actorilor non-statali), conținutul sistemului lor de credință sau „codurilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
XIX-lea, în Statele Unite ale Americii. Încă de atunci a existat o preocupare pentru consecințele posibile ale acordării nediscriminatorii de beneficii, fapt care a condus la o organizare a carității pe baze raționale. Astfel, agențiile acordau asistență financiară după o investigație riguroasă, însă acest ajutor era numai unul dintre serviciile oferite. Cea mai importantă componentă a ajutorului era oferită de friendly visitors („vizitatorii prietenoși”), inițial voluntari, care deveneau responsabili de un anumit număr de cazuri, acordând suport familiilor și încercând să
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]