7,321 matches
-
Național Român din Blaj. Cel de-al doilea război mondial a fost prilejul prin care sâncelenii și-au adus din nou tributul lor de sânge, eroii neamului al căror nume este înscris pe monumentul din centrul satului, fiind mărturie pentru jertfa sîncelenilor. După cel de-al doilea război mondial, întreaga înfățișare a satului s-a schimbat, apărând case noi, asemănătoare cu cele de la oraș. Unele din ulițele satului au fost aliniate și pietruite. În anul 1963 s-a introdus curentul electric
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
Я унес Россию" („Eu m-am dezbărat de Rusia”) polemiza cu Ahmatova. La părerile lui Gul s-au raliat printre alții Georgi Adamovici și V. Frank. Persoanele apropiate Annei Ahmatova care rămăseseră în Rusia au ajuns practic toate pe lista jertfelor terorii regimului comunist. Singurul ei fiu, Lev Gumiliov, a fost arestat de trei ori. Au fost condamnați fără nicio vină, pierduți în arhipelagul Gulag, Osip Mandelștam, Boris Pilniak profesorul de filologie Grigori Gukovski, Vladimir Nabrut, Nikolai Punin. În notele ei
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
Certeja " , " În Livadă " , " La Scurtături " , " La Meri " , " Pe Deal " , " Coastea Brotonitei " , " La Parauta " , " La Plopi " , " La Pârâul Rusciului " , " Pe Măgura " , denumiri care se mai păstrează și în prezent. Repere istorice Locuitorii din Brotuna și-au adus din plin contribuția și jertfă la istoria neamului românesc, luând parte la o serie de evenimente istorice importante : Răscoală lui Horea, Cloșca și Crișan, Revoluția de la 1848-1849, primul și al doilea război mondial. Referitor la Răscoală de la 1784 se cunoaște că un grup de localnici
Brotuna, Hunedoara () [Corola-website/Science/300540_a_301869]
-
o parte și de alta a ferestrei axiale, se află doi îngeri diaconi (figuri parțial acoperite cu var) lăsând să se presupună că deasupra ferestrei sau poate în glaful acesteia a fost reprezentat Iisus prunc în potir, ca simbol al jertfei euharistice. Capul îngerului reprodus oferă un admirabil exemplu de interpretare originală a modelelor bizantine de epocă: ovalul pur al feței, nasul prelung, ochii mari și adumbriți de tristețe, pieptănătura elenistică, Desenul este deopotrivă ferm și sensibil, iar modelul cromatic, care
Ribița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300557_a_301886]
-
din 1825, Ilia este din nou centru de plasă până în 1949. Dacă Ilia a fost declarat oraș în documentele medievale, ar trebui să aibă și astăzi același statut mai ales că a avut un trecut istoric, presărat cu suferințe și jertfe ale românilor care au demonstrat că muncesc și își apără localitatea. Din punct de vedere documentar în anul 1350 este atestata sub numele de “târgul Ilia”. În Evul Mediu aici s-au realizat construcții cu rolul de a apăra teritoriul
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
Bulz Teodor s-au mobilizat și au votat în unanimitate pe candidatul român, protopopul Vasile Damian de la Brad, determinând alegerea acestuia ca deputat la Budapesta Locuitorii satului și-au dat tributul de sânge și în cele două conflagrații mondiale prin jertfa a șaptesprezece tineri. După instaurarea regimului comunist în România, la fel ca majoritatea locuitorilor țării, și locuitorii satului Șteia au avut de îndurat atrocitățile acestui regim diabolic. Între sutele de mii de deținuți politici ai acestei perioade s-au numărat
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
al Romei. Soborul este flancat în partea dreaptă de Sf. Arhidiaconi Ștefan și Lavrentie îar în stânga de Sf. Arhidiacon Evlu. Tot în partea stângă este prezentat Sf. Petru al Alexandriei binecuvânta de către Mântuitorul, iar deasupra proscomidiarului este prezentată scena cu “Jertfa lui Avram”. Iconostasul este realizat din bârne groase și scândură, fiind închis în partea de sus. Pe el se află prezentate patru rânduri picturale. Pe primul rând este pictată scena Răstignirii Domnului înconjurată de chipurile a doisprezece prooroci veterotestamentari. Pe
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
celor peste trei mii de eroi numai ai comunei Cașin. Astăzi, există în centrul comunei, în fața primăriei aflată în satul vecin Cașin, un monument din marmură, albă și neagră, pe care sunt înscrise numele tuturor eroilor comunei, și amintește de jertfa făcută de aceștia în Primul Război Mondial. Acest monument a fost ridicat și dezvelit în data de 24 octombrie 1999, de către Ion Gosav în mandatul său ca primar, în prezența sutelor de cetățeni din comună, a elevilor și direcțiunii școlii
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
sângele și albită cu oasele celor peste trei mii de eroi numai ai comunei Cașin. Astăzi, există în centru comunei, în fața primăriei un monument din marmoră, albă și neagră, pe care sunt înscrise numele tuturor eroilor comunei, și amintește de jertfa făcută de aceștia în primul război mondial. Acest monument a fost ridicat și dezvelit în data de 24 octombrie 1999, de către Ion Gosav în mandatul său ca primar, în prezența sutelor de cetățeni din comună, a elevilor și direcțiunii școlii
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
de către Ares, care este la rândul lui rănit de Diomede. Într-un sfârșit, zeii și zeițele urcă în Olimp pentru a judeca acest conflict în fața lui Zeus. Hector se intoarce în Troia și îi cere mamei sale, Hecuba, să aducă jertfe zeiței Atena, rugând-o să-l îmblânzească pe Diomedes. Hector pornește spre palatul fratelui său, Paris. Hector îl ceartă pe acesta că stă acasă în timp ce au loc asemenea lupte, iar acesta îi răspunde că atunci se pregătea de luptă. Apoi
Iliada () [Corola-website/Science/300831_a_302160]
-
Astfel, în anul 1913 Ioan Ciordas a călătorit prin toate satele din părțile Beiusului și Ceicăi pentru a-I convinge pe români să nu renunțe la școlile confesionale în favoarea celor comunale, prevăzute de Legea lui Apponyi, chiar dacă asta însemna noi jertfe materiale pentru țărani. Acolo unde situația era foarte grea, dr. Ioan Ciordas s-a implicat personal: ... face donații bisericilor din Pocola și Sânmartin ... (Prof Dan Ispas) - 1920 -1922, văduva Ciordas, propune satului Sanmartin să se mute cu vatra la “Drumul
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
a sașilor n-a lăsat nici o urmă în toponomia actuală a satului, ceea ce denotă că sașii au părăsit satul fără o conviețuire prea lunga cu românii. În primul și cel de al II-lea Război mondial, Șieuț dă o mare jertfă de sânge, numărând 35 de tineri soldați căzuți pe câmpurile de luptă, pentru eliberarea și întregirea neamului. Odată cu ocuparea sovietică apar în Șieuț primele celule comuniste care au forțat colectivizarea în anul 1962, doar în satul Șieuț, celelelte sate rămânând
Șieuț, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300894_a_302223]
-
aspră cu păduri de brazi veșnic în haine de sărbătoare și cu munți înalți pierduți în zare. Aici în Sebeș, e istorie și limbă românească, e cultură străveche și vatră de civilizație, e muncă și luptă cu greutațiile vieții, e jertfă și speranță. Stema Sebeșului este înpărțită în patru cadrane inegale în partea stângă sus, sunt reprezentați munții care străjuiesc satul, în partea dreaptă sus sunt reprezentate câteva spice de grâu ce reprezintă lanurile nesfârșite de grâu, în dreapta jos este reprezentat
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
nu se spăla cu leșie, nu se făcea mâncare, nu se cosea șu nu se torcea, fiind zi de târg udne femeile mergeau la Făgăraș să-și facă cumpărăturile, iar bărbații stăteau acasaă să aibe grijă de familie și animale. Jertfa de sânge pentru patrie a fost dată și de locuitorii Râușorului, ai Țării Făgărașului. Amintim de erorii din Primul Război Mondial: Amintim de erorii din cel de-al Doilea Război Mondial: DUMNEZEU SĂ-I ODIHNEASCĂ! Între cele două războaie mondiale
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
de forță de muncă din sat se îndreaptă spre orașe, spre activitatea industrială. Prin stăruința eminentului învățător și revizor școlar Centea Silviu, statul ridică o școală modernă cu trei săli de clasă și dependințe. Harnicul preot Mureșan Ionel, cu mari jertfe ale locuitorilor, ridică o biserică de zidărie în locul bisericii de lemn căzute în ruină. Clopotul ridicat de autorități în timpul războiului și trimis la fabrica de muniție este înlocuit cu unul mai mare dăruit de prof. Văleanu Ion. Înainte de al doilea
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
de arte și meserii. La această școală generală studiază din clasa a V-a elevi din toate satele ce alcătuiesc comuna Fântânele: Bănești, Cotu Dobei, Fântânele, Stamate și Slobozia. În anul 2007 a fost ridicat aici un monument care comemorează jertfa eroilor din cele două războaie mondiale. În arhivele satului există un istoric cuprizând date reale, precum și ipoteze transmise din generație în generație, fiind apoi notate în prezentul istoric. Prima mențiune documentară scrisă a satului datează din 15 februarie 1622, când
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
Văleni (în ) este un sat în comuna Calatele din județul Cluj, Transilvania, România. În anul 1931, sub arhipăstorirea P.S. Nicolae Ivan, episcopul Clujului, prin jertfă credincioșilor parohiei Văleni, protopop al Huedinului fiind Aurel Munteanu, paroh P.C. Vasile Moldovan, prim epitrop domnul Trif Simion, se dă în folosință biserică nouă, iar în același an cea veche este vândută pe suma de 25000 lei credincioșilor din Aghireșu
Văleni (Călățele), Cluj () [Corola-website/Science/300362_a_301691]
-
și cămin cultural. În secolul al XVII-lea un detașament de călărași din Parapani a participat la luptele duse de domnitorul Matei Basarab (cf.V.A.Urechia op.cit. și M.Țena op.cit.).În războiul de independență comuna Arsache a dat o jertfa, în primul război mondial a dat un număr de 100 eroi, iar în al doilea război mondial 85 eroi, numele lor fiind înscrise pe trei monumente. La răscoala din 1907 au fost împușcați 3 țărani din comuna Arsache. Populația satului
Vedea, Giurgiu () [Corola-website/Science/300451_a_301780]
-
un act întocmit de prefectul județului Gorj Petre Petrescu și C.D. Piscureanu primarul comunei Piscurile. În anul 1945 este atestat la reforma agrara, sătul Piscuri aparținător de comună Sardanesti având primar pe Grigorie Bratu din Piscuri. Locuitorii satului au dat jertfă de sânge pentru apărarea pământului strămoșesc și întregirea neamului românesc în cele două războaie mondiale.Tot ei s-au opus cu înverșunare instaurării regimului comunist .În ziua de 20 iulie 1950 ,locuitorii satului Piscuri au declanșat prima revoltă anticomunista din
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
s-a remarcat cu următoarea declarație: „"Organizatorii celei mai mari crime din Republica Moldova planifică pentru mâine și duminică să folosească din nou copiii pentru a devasta și alte clădiri ale statului. Dacă acest lucru va fi admis de noi toți, jertfele umane va fi greu de evitat. Poliția va folosi toate mijloacele pentru apărarea constituționalității Republicii Moldova, inclusiv armele"”. Guvernul condus de Zinaida Greceanîi și-a dat demisia la 4 mai 2009, dar la 3 iunie 2009 ea a fost din nou
Zinaida Greceanîi () [Corola-website/Science/298579_a_299908]
-
ani de viață inimaginabila. Poetul scrie despre foamea permanentă, frigul cumplit, moartea că prezența zilnică, se ceartă cu Dumnezeu, pentru ca, în final, să ajungă la liniște sufletească și la o credință adâncă, înțelegând soarta ce i-a fost rezervată și jertfă uriașă care îi stătea în față. Crezul sau a devenit crezul unei întregi generații. Din 1963, după eliberarea din închisoare, a fost amenințat permanent, urmărit de Securitate. A colaborat - ca și Nichifor Crainic, teoreticianul fundamentalist al „statului etnocratic”, poetul și
Radu Gyr () [Corola-website/Science/298578_a_299907]
-
rotacizare de la numele medieval al pecenegilor (Besii, Bisseni). Firea dârză a rășinărenilor nu s-a dezmințit nici la 1848, când conducatorii legiunii prefecturii Sibiu, în frunte cu prefectul, erau aproape toți fii ai satului. Escadronul lor de călăreți a dat jertfa de sânge, ajungând până la bătălia de la Șiria. De menționat că în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea Rășinariul a fost sediul reînființatei episcopii ortodoxe a Transilvaniei. Modesta căsuță țărănească, reședință a episcopilor de origine sârbă Ghedeon Nichitici și
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
Cu fruntea sus” de Virgil Rădulescu și Traian Puiu, „Echipa morții” de Nicu Iancu, „Marșul legionarilor tecuceni”, „Dealul negru” de Misu Gaftoiu, „Ardealul tânăr legionar” de Stefan Curcă, „Imnul românilor secuizați” de Horatiu Comaniciu, „Imnul lagărelor” de Valeriu Cârdu, „Chemarea jertfei” de Bartolomeu Livezeanu , „Marșul biruinței” de V. Zeană, „Doina comandantului”, „Imnul echipei Miti Dumitrescu” de Ion Tolescu, Muzica: I. Cubicec, „În crezul tău” și „Pornesc din neam” de D. Leonties Muzica: I. Roth. Octavian Racu susține că „Imnul legionarilor căzuți
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]
-
de Milan adresată împăratului Teodosiu I cel Mare. Împăratul Iulian Apostatul voi să restabilească politeismul, dar aceasta a provocat o revoltă printre soldații de la Dristra (sau "Durostor"). Pe 16 iulie 362, bucurându-se de libertatea religioasă, câțiva dristreni au adus jertfă unui zeu, apoi au tocmit sărbătoare. Unul din soldați, Emilian, s-a amestecat, pentru a tulbura sărbătoarea. A răsturnat jertfelnicul, după care a fugit. Căpetenia cetății, Capitolin, a dat ordin să fie ucis cel care provocase revolta. O parte din
Emilian de la Durostorum () [Corola-website/Science/299661_a_300990]
-
a salvat de la moarte mai mulți ardeleni în timpul masacrului de la Treznea. O mărturie în acest sens este și aceea a lui Gavril Butcovan, unul dintre supraviețuitorii dramei din comuna Ip, Sălaj: Au existat cazuri în care localnici maghiari au căzut jertfă alături de români. Între aceștia a fost slujitoarea Șarolta Juhász din Mureșenii de Câmpie, care a fost ucisă împreună cu întreaga familie a preotului Bujor.
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]