7,304 matches
-
primul rând iconostasul cu pisania de la mijlocul secolului 19 dar și sculpturile decorative exterioare, vizibile la stâlpii pridvorului și la stenapii de pe lațurile lungi ale construcției. Cadrul natural, poartă de intrare în cimitir, crucile și stâlpii funerari întregesc ansamblul din jurul lăcașului. Biserică și ansamblul din jurul ei au valoare de patrimoniu cultural, istoric și artistic incontestabile, insă lipsesc de pe noua listă a monumentelor istorice. Vechimea reală a bisericii de lemn din dealul Pietriș este necunoscută. A fost ridicată probabil în secolul 18
Biserica de lemn din Scoarța-Pietriș, Gorj () [Corola-website/Science/322125_a_323454]
-
Biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena" din Hărpășești este un lăcaș de cult ortodox ctitorit în anul 1833 de boierul George Mavrocordat în satul Hărpășești din comuna Popești (județul Iași). Ea se află în vârful unui deal, fiind înconjurată de cimitirul sătesc. Biserica "Sf. Împărați" din Hărpășești a fost inclusă pe
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hărpășești () [Corola-website/Science/322126_a_323455]
-
1397, având codul de clasificare . Prima atestare documentară a satului Hărpășești este într-un uric a lui Ștefan cel Mare din 12 ianuarie 1488, unde este menționat satul Arpășești aflat lângă Todirești, sat dispărut în prezent. Se presupune că primele lăcașe de închinăciune au fost construite la puțin timp după întemeierea satului. Ele au fost realizate după posibilitățile comunității, din lemn sau vălătuci. Chestionarele arheologice întocmite la inițiativa lui Alexandru Odobescu la începutul secolului al XIX-lea amintesc două altare de
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hărpășești () [Corola-website/Science/322126_a_323455]
-
Biserica "Duminica Tuturor Sfinților" din Țibănești este un lăcaș de cult ortodox ctitorit în anul 1819 de boierul Ioan Carp în satul Țibănești din comuna omonimă (județul Iași). Ea se află în apropierea conacului familiei Carp. Biserica "Adormirea Tuturor Sfinților" din Țibănești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Țibănești () [Corola-website/Science/322130_a_323459]
-
Biserică „Sf. Ilie” din Popești este un lăcaș de cult ortodox ctitorit în anul 1776 de către familia boierilor Mavrocordat în satul Popești din comuna omonima (județul Iași). Ea se află în apropierea conacului familiei Cantacuzino - Pașcanu. Biserică „Sf. Ilie” (fosta „Sf. Varvară”) din Popești a fost inclusă pe
Biserica Sfântul Ilie din Popești () [Corola-website/Science/322138_a_323467]
-
familia Mavrocordat a construit Biserică "Sf. Varvară" din Popești, ca biserică de conac boieresc. Aici au fost înmormântați principesa Lucia Cantacuzino-Pașcanu (19 mai 1862 - 26 martie 1930) și fiul său, principele Gheorghe Al. Mavrocordat (1887 - 20 iulie 1907). În acest lăcaș de cult, preotul Nicolae Butescu i-a cununat în 1937 pe prințul Gheorghe M. Sturdza (n. 1912) cu norvegianca Margareta Kavaal (1915-2009) și l-a fost botezat în 1938 pe fiul acestora, prințul Dimitrie Sturdza, nași de botez fiind regina
Biserica Sfântul Ilie din Popești () [Corola-website/Science/322138_a_323467]
-
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Deleni este un lăcaș de cult ortodox ctitorit în anul 1669 de marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino-Deleanu în satul Deleni din comuna omonimă (județul Iași). Ea se află în apropierea conacului familiei Cantacuzino-Deleanu, fiind înconjurată de un zid de incintă din piatră. Biserica „Adormirea Maicii
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
unui Preventoriu TBC, destinație pe care o are și azi. Biserica cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” a fost construită în anii 1668-1669 de către marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino-Deleanu (1635-1686) , în apropierea curții boierești. Ea a fost clădită din piatră și cărămidă. Lăcașul de cult a fost reparat în perioada 1721-1722 de către nepotul ctitorului, hatmanul Iordache Cantacuzino-Deleanu (1688-1759?), care a înzestrat-o “cu toate podoabele” făcute de iznoavă, după cum scrie și în pisania bisericii. Același boier a construit în jurul anului 1730 și un
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
Biserica "Schimbarea la Față" din Cucuteni este un lăcaș de cult ortodox construit în jurul anului 1777 în satul Cucuteni din comuna Lețcani (județul Iași). Biserica "Schimbarea la Față" din Cucuteni a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015 la numărul 1359, având codul de clasificare . Biserica
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
Biserica "Schimbarea la Față" din Cucuteni a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015 la numărul 1359, având codul de clasificare . Biserica "Schimbarea la Față" din Cucuteni a fost construită în jurul anului 1777 pe culmea împădurită a unui deal. Lăcașul de cult s-a aflat o perioadă înconjurat de o pădure de castani, care a fost tăiată mai târziu pentru a se construi case. Ctitorul bisericii este considerat boierul Matei Cantacuzino-Deleanu. După cum atestă documentele vechi, o parte din moșia satului
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
fiica demnitarului fanariot Alexandru Hangerli, fost domnitor al Moldovei în perioada 7 martie - 24 iulie 1807. După cum relatează istoricul Nicolae Stoicescu în ""Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova"" (1974), pictura a fost spoită. În decursul timpului, starea lăcașului de cult s-a degradat. Biserica a fost restaurată de Mitropolia Moldovei și Direcția Monumentelor Istorice. La începutul secolului al XXI-lea, starea bisericii se degradase din nou. Apa pluvială se infiltrase în zidurile bisericii, umflând tencuiala și pictura murală
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
paroh la Cucuteni, pr. Mihail Adeodatus Ungureanu a început să se caute fonduri pentru restaurarea bisericii monument istoric. După calculele efectuate de specialiști, devizul restaurării se ridica la suma de 15 miliarde de lei vechi (1,5 milioane lei noi). Lăcașul de cult a fost consolidat și reparat între anii 2006-2011, atât la interior, cât și la exterior, prin efortul preotului paroh Mihail Adeodatus Ungureanu, al enoriașilor și al autorităților. Lucrările au fost coordonate de dr. ing. Adrian Mihalache și de
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
bancar pe 10 ani pentru consolidarea bisericii, și-a vândut automobilul cu 15.000 de lei și și-a convins familia să doneze 20.000 de lei. Preotul a lucrat cot la cot cu sătenii și cu meșterii la reparația lăcașului de cult. Pereții bisericii au fost injectați cu un beton special și încorsetați cu chingi, apoi tencuiți. Acoperișul și turlele au fost acoperite cu tablă zincată. În anul 2009, Primăria comunei Lețcani a alocat pentru repararea bisericii monument istoric din
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
mai 2011 de către PS Calinic Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. După resfințire, PS Calinic împreună cu un sobor de preoți, printre care și pr. Constantin Andrei, protopop al Protopopiatului Iași 1, a celebrat o liturghie pe un podium amenajat în curtea lăcașului de cult. La acest eveniment au participat autoritățile locale (Stelian Turcu, primarul comunei Lețcani), precum și membrii Consiliului parohial. Cu acest prilej, preotului paroh Mihail Adeodatus Ungureanu i s-a acordat rangul de iconom stavrofor, iar cei care s-au remarcat
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
Biserica de lemn din Dealu Mare, comuna Coroieni, județul Maramureș a fost ridicată în sec. al XIX-lea (1875). Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Lăcașul nu figurează pe lista nouă a monumentelor istorice. Localitatea Dealu Mare este atestată documentar din anul 1571, atunci când purta denumirea maghiară de „Uyffalu". De-a lungul timpului, această localitate a purtat mai multe denumiri (Dilleofalva, Dalmare, Dalmar, Dalmareu, Dombhat) până la
Biserica de lemn din Dealu Mare, Maramureș () [Corola-website/Science/322225_a_323554]
-
De-a lungul timpului, această localitate a purtat mai multe denumiri (Dilleofalva, Dalmare, Dalmar, Dalmareu, Dombhat) până la denumirea actuală de Dealu Mare. Biserica a fost ridicată în anul 1875 și are hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Pentru construcția acestui lăcaș au fost folosite lemne de stejar așezate pe o fundație de piatră. Lemnele au fost tăiate și aduse de săteni de pe dealurile care împrejmuiesc localitatea. Pereții sunt tencuiți atât în interior, cât și în exterior (cu terasit alb). La sfârșitul
Biserica de lemn din Dealu Mare, Maramureș () [Corola-website/Science/322225_a_323554]
-
află într-o stare avansată de degradare, ținând cont de mediul umed și lipsit de oxigen la care a fost supus". Acoperișul a suferit și el modificări. Dacă inițial biserica a fost acoperită cu șindrilă, între anii 1960 și 1961, lăcașul a fost acoperit cu tablă zincată. Și în interior s-au făcut modificări. Patru mari icoane vechi, pictate pe pereții bisericii, au fost acoperite de niște panouri din placaj, pe care s-a pictat, încercând să se imite, într-o
Biserica de lemn din Dealu Mare, Maramureș () [Corola-website/Science/322225_a_323554]
-
Biserica Grecească din Viena (în ), cu hramul Sf. Treime, este un lăcaș de cult ortodox din Viena, situat "Am Fleischmarkt 13", în Innere Stadt, centrul Vienei. Edificiul a fost construit între anii 1782-1787, ca urmare a edictelor iozefine de toleranță religioasă. Lăcașul a fost renovat și extins la mijlocul secolului al XIX-lea
Biserica Greacă din Viena () [Corola-website/Science/322270_a_323599]
-
Grecească din Viena (în ), cu hramul Sf. Treime, este un lăcaș de cult ortodox din Viena, situat "Am Fleischmarkt 13", în Innere Stadt, centrul Vienei. Edificiul a fost construit între anii 1782-1787, ca urmare a edictelor iozefine de toleranță religioasă. Lăcașul a fost renovat și extins la mijlocul secolului al XIX-lea pe cheltuiala baronului Gheorghe Sina, ocazie cu care a căpătat înfățișarea actuală. La conscripția de la 1767 au fost înregistrați la Viena 79 de greci ortodocși, originari aproape în exclusivitate din
Biserica Greacă din Viena () [Corola-website/Science/322270_a_323599]
-
fost salvată prin aducerea și reasamblarea ei în curtea muzeului din București în anul următor. Forma ei arhaică (un dreptunghi, cu capetele nedecroșate, poligonale cu trei laturi, supraînălțat printr-o clopotniță scundă, cu foișor deschis și coif octogonal), analogiile cu lăcașul de cult din Muncelu Mic (doar două străpungeri ale peretelui despărțitor dintre naos și altar), precum și prezența golurilor luminatoarelor pe laturile de vest și de sud, indică secolul al XVII-lea ca timp al ctitoririi lăcașului. În acest caz, anii
Biserica de lemn din Bejan () [Corola-website/Science/329738_a_331067]
-
coif octogonal), analogiile cu lăcașul de cult din Muncelu Mic (doar două străpungeri ale peretelui despărțitor dintre naos și altar), precum și prezența golurilor luminatoarelor pe laturile de vest și de sud, indică secolul al XVII-lea ca timp al ctitoririi lăcașului. În acest caz, anii 1802 (indicat ca dată a ridicării bisericii de comisia de catagrafiere Dósa) sau 1823 (transmis de Calendarele sibiene) trebuie corelați cu tradiția strămutării edificiului fie din satul Valea Bradului, fie din Luncșoara. Edificiul, renovat în anii
Biserica de lemn din Bejan () [Corola-website/Science/329738_a_331067]
-
legendelor, activitatea unui zugrav din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, identificat ca autorul ansamblului mural al bisericii din Certeju de Jos, executat în anul 1808; anterior acesta fusese discipol, iar apoi colaborator, al pictorului care a decorat lăcașurile de cult din Câmpuri de Sus, Dumbrăvița și Valea Lungă.
Biserica de lemn din Bejan () [Corola-website/Science/329738_a_331067]
-
centaurea ("Centaurea jankae" - aflată pe Lista roșie a IUCN și "Centaurea tenuiflora"), sânziană ("Galium humifusum"), garofiță ("Dianthus pseudarmeria"), coșaci ("Astragalus vesicarius"), valentiță ("Tanacetum millefolium") sau măselariță ("Hyoscyamus niger") În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, situri arheologice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Capul Doloșman () [Corola-website/Science/329776_a_331105]
-
stuf ("Circus aeruginosus"). În arealul rezervației naturale este semnalată prezența unor specii de plante (rare sau protejate prin lege) de sărătură, dintre care: "Paronychia cephalotes" și "Koeleria lobata". În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, situri arheologice, arii protejate, zone naturale), astfel: Reportaj
Sărăturile Murighiol () [Corola-website/Science/329773_a_331102]
-
stârc-de-noapte ("Nycticorax nycticorax"), lopătar ("Platalea leucordia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), fluierar-de-mlaștină ("Tringa glareola"), chiră mică ("Sterna albifrons"), chiră comună ("Sterna hirundo"), lișiță ("Gallinula chloropus") sau rață pestriță ("Anas stepara"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel:
Rezervația Balta Neagră () [Corola-website/Science/329903_a_331232]