7,857 matches
-
funcție în Partidul Național Liberal. La vremea respectivă mi-ați spus, fiind nou intrat: „Nu am cum să acced la o funcție foarte curând”. Acum, după opt luni de zile, deci s-a întâmplat mult mai devreme, sunteți deja un liberal cu funcție. Mihai-Răzvan Ungureanu: Sunt membru în Biroul de Conducere al partidului. Robert Turcescu: Puterea a venit peste dumneavoastră, chiar și la nivelul partidului din care faceți parte. Mihai-Răzvan Ungureanu: Puterea administrativă, puterea executivă există prin natura funcției. Iar în ceea ce privește
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
nu m-am simțit un om de stânga. Nici nu am spus că sunt un om de stânga vreodată. Sunt un om decent în acea parte a referinței politice în care mă simt la mine acasă, poate liberal, poate un liberal mai apropiat de ceea ce îndeobște se numește creștin-democrație, dar dați-mi voie să nu patinez acum în chestiunile... Robert Turcescu: Dar nu ați fost utecist domnule Ungureanu? Mihai-Răzvan Ungureanu: Ba da, am fost. Robert Turcescu: Păi și atunci? E adevărat
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
de Externe. În multe cazuri ar fi putut să fie discreționară. Sunt mai mulți ochi. Unii ochi au o privire proaspătă, au o altă perspectivă mai temperată, poate mai ponderată. Robert Turcescu: Ce-o să spuneți dacă vor veni colegii dumneavoastră liberali de acum, unii dintre ei vă vor fi și cumva șefi pe linie de partid, și vă vor spune: „Mihai, hai să-l ducem și pe X-ulescu ambasador în locul lu’ nu știu care în Olanda, în locul lui Iulian Buga. Nu are el
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
că aceeași soartă n-o împărtășise și Alexandru Marghiloman, și mai filogerman, șeful guvernului din acea perioadă. Bătrînul scriitor, și pe care nu-l amendează în nici un fel memorialistul, făcea abstracție de rolul jucat de omul politic de conivență cu liberalii și în primul rând cu Ionel Brătianu. Să mai spunem că în timpul guvernului Marghiloman dobândisem Basarabia? I. Peltz se hazardează și atunci când îl definește pe Slavici, recunoscut ca având un stil bolovănos, "marele meșter al cuvântului". Din evocarea lui Al.
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
Extrem de dur cu actualii guvernanți, Stelian Tănase nu menajează nici fosta administrație. Emil Constantinescu este făcut zob (în calitate de președinte, dar și ca om), iar despre regimul său spune că și-a binemeritat ieșirea pe ușa din dos a istoriei. Nici liberalii sau democrații nu sunt văzuți în culori roz, lipsa de consistență a prestației lor în această legislatură și pactizarea (e drept, în chestiuni punctuale) cu PRM fiind aspru sancționate de analist. Cartea lui Stelian Tănase Zei și semizei. La început
Politică ș delicatese by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12576_a_13901]
-
șansa de supraviețuire a literaturii. Sunt profeții artistice care și ele, la rândul lor, s-au dovedit false, ca și alte previziuni avangardiste. Contextul politic este determinant pentru un publicist al actualității. În anii 1925-1926, viața politică era dominată de liberali. Istoriografia a consacrat intervalul 1918-1928 ca ,decada brătienistă". Ion Vinea este un anti-liberal intratabil, de o violență pamfletară ce poate fi considerată aproape vinovată pentru caracterul ei antiprogresist. Dar publicistul își exercită critica extrem de dură de pe poziții de stânga. Se
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
acest scop create" (p. 41) - e de părere ziaristul în articolul Spre dictatură militară, publicat în ,Facla" din 23 mai 1925. Rechizitoriul guvernării liberale nu încetează o clipă: ,brigandajele ordinare ale brătienismului" sunt denunțate ca o catastrofă. Se așteaptă ca ,liberalii, cu încheieturile slăbite, cu respirația astmatică și cu scorbutul tuturor ospețelor pe gingii" (p. 43), să părăsească scena, deși acest lucru nu se va întâmpla deocamdată. Sarcasmul contestatarului nu obosește: ,Rahitic și insuficient dintru început, guvernul liberal a socotit că
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
populară își zice: mult a fost, puțin a rămas. Și așteaptă. Așteaptă, cum a așteptat sute de ani sub slavi, sute sub turci, o sută sub fanarioți și încă o sută sub neofanarioți" (p. 52). Nu le recunoaște nici un merit: ,Liberalii sunt singurul partid pe lume care ia puterea fără nici o intenție de îndreptare, fără a se preocupa de greșeli sau succese. Sistematic duc țara la dezagregare și anarhie" (p. 82) - ceea ce e o exagerare într-o polemică necruțătoare. Ion Vinea
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
Blocul Național-}ărănesc, și obțin 28% din voturi. Partidul Național Liberal obține un procent de numai 7%. Câștigător este Partidul Poporului cu 52%, condus de generalul Alexandru Averescu, îndreptățit și chemat de rege la guvernare. Averescu era un susținător al liberalilor, ceea ce a dat naștere la conflicte interne între Mihail Manoilescu, doctrinarul partidului, și Ion Lapedatu, ministru de Finanțe. Toate aceste probleme publice sunt reflectate de publicistica lui Ion Vinea, care privea cu încredere numai ascensiunea grupării național-țărăniste, receptată de liberali
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
liberalilor, ceea ce a dat naștere la conflicte interne între Mihail Manoilescu, doctrinarul partidului, și Ion Lapedatu, ministru de Finanțe. Toate aceste probleme publice sunt reflectate de publicistica lui Ion Vinea, care privea cu încredere numai ascensiunea grupării național-țărăniste, receptată de liberali ca o primejdie. Dar privea cu simpatie mai ales socialismul firav din Blocul Muncitoresc și }ărănesc sau alte variante politice. Oligarhia Brătienilor nu o vede abolită decât prin solidaritatea intelectualității, a țăranilor și a muncitorilor. Speranța socialistă răbufnește periodic în
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
din "rușinoasa" poveste a unchiului risipitor. Mici îndreptări Se îndesesc sondajele de opinie, semn că a început să bată vînt de campanie. Ultimul sondaj, realizat de INSOMAR, anunță COTIDIANUL, e pus la îndoială de specialiști. Tot Cotidianul îi citează pe liberali care afirmă despre acest sondaj că urmărește anumite scopuri. Mai pe șleau spus, intoxicarea opiniei publice. Oricum, potrivit datelor oferite de INSOMAR, 70 % dintre alegătorii lui Ion Iliescu au intenția să-l voteze pe Adrian Năstase, după ce au fost informați
Cercul poeților dispăruți by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13676_a_15001]
-
televiziunile noastre atât de rupte de realitate. Aflând de inițiativa parlamentarilor de vârsta a treia de a scoate o lege care să le asigure o pensie aproape echivalentă cu salariul, nici măcar nu m-am indignat. Democrați nevoie mare, țărăniștii și liberalii în cauză se comportă, când se ridică problema interesului propriu, ca niște handicapați. O spun cu tristețe și sprijinindu-i din toată inima: distinsele nulități parlamentare au toată dreptatea! Oare n-a ajuns Parlamentul cea mai spectaculoasă zonă defavorizată a
"Mondo cane" cu epoleți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16623_a_17948]
-
complementaritate: Franța (solară, carteziană, cu o cultură - sau une architecture raisonnée, după sintagma consacrată a lui Viollet Le Duc) și Mitteleuropa (teritoriul afirmării simbolice a inconștientului, a nocturnului, a femininului). Parisul reprezintă de altfel principala atracție și modelul tradițional pentru liberalii și intelectualii vienezi. Numai între epocile în care se formează și creează cei doi apare un ușor decalaj - dacă ținem într-adevăr la scrupulozitate. Faima pe care ei au dobândit-o a încetat de mult - îndeosebi în cazul lui Sacher-Masoch
Între literatură și psihopatologie by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16644_a_17969]
-
acestor hidoșenii partinice care pretind că vor binele țării a ieșit la iveală ca într-o fotografie de înmormântare. După ce, patru ani de zile, n-au urmărit decât căpătuiala micului grup de mafioți din care fac parte, în pediști și liberali s-au trezit orgoliile și demnitatea de mari profesioniști și patrioți. Cârâiturile uliilor colectați de prin grădinile zoologice ale lui Ceaușescu sunt cele mai înspăimântătoare sunete ce-au străbătut jungla românească în ultimii zece ani. Nici măcar pedeseriștii n-au dovedit
Magul și ciomagul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16657_a_17982]
-
arătată, în doar câteva ore, de oamenii lui Petre Roman și Valeriu Stoica. Subordonații lui Văcăroiu mai au și acum, la atâția ani după ce favoritul lui Iliescu a pus lumânarea pe coliva unei țări defuncte, cuvinte admirative despre fostul șef. Liberalii și pediștii - nu. Mari învârtitori în ciorba de potroace a națiunii, acești îngâmfați de mahala ar fi trebuit ca, înainte de a-și înjunghia mișelește, pe la spate, șeful, să-și dea demisia. Rebuturile balcanice au uitat împrejurările în care dl. Isărescu
Magul și ciomagul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16657_a_17982]
-
de apărare. Ceea ce poate că e și mai grav: PNȚCD n-a deprins nici tehnica picăturii chinezești cu ajutorul căreia PDSR s-a instalat în fruntea opțiunii alegătorilor, iar PD s-a putut detașa, pînă la un punct, de greșelile guvernării. Liberalii, care au învățat din mers această tehnică, firește că au dat drumul la robinet tot asupra PNȚCD. Liderii penețecediști știu că guvernarea erodează, știu că atacurile împotriva lor slăbesc încrederea alegătorilor, dar nu au găsit o formulă prin care să
Picătura chinezească în politică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16674_a_17999]
-
căilor noastre către U.E. să fie redistribuite. Indiferent de meciurile pe care le are cu Opoziția, Guvernul nu poate arunca pe Stolojan sau pe Băsescu vina că România a intrat în colimatorul Uniunii, fiindcă nu îndeplinește criteriul politic al integrării. Liberalii, chiar și țărăniștii extraparlamentari și-au pus obrazul în Parlamentul Europei pentru ca negocierile cu România să nu fie întrerupte. Nu cred că asta a contat prea mult în decizia europarlamentarilor, dar Cabinetul Năstase nu se poate plînge că „a fost
România a luat cartonașul galben by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13100_a_14425]
-
Cristian Teodorescu Despre Viorel Cataramă s-au scris mai multe sute de metri de coloane de ziar. Unele pro, cele mai multe contra. A fost privit pe rînd drept spărgător al PNL, apoi drept unificator al acestui partid, drept liberal mai catolic decît toți liberalii, iar ulterior că un fel de acompaniator politic al ideilor fostului premier, Nicolae Văcăroiu. În cele din urmă, Viorel Cataramă s-a refugiat în idei politice nici liberale, nici etatiste, după ce s-a văzut liderul
Capitalul politic si capitalul pentru politică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17635_a_18960]
-
Despre Viorel Cataramă s-au scris mai multe sute de metri de coloane de ziar. Unele pro, cele mai multe contra. A fost privit pe rînd drept spărgător al PNL, apoi drept unificator al acestui partid, drept liberal mai catolic decît toți liberalii, iar ulterior că un fel de acompaniator politic al ideilor fostului premier, Nicolae Văcăroiu. În cele din urmă, Viorel Cataramă s-a refugiat în idei politice nici liberale, nici etatiste, după ce s-a văzut liderul unui partid neparlamentar alături de un
Capitalul politic si capitalul pentru politică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17635_a_18960]
-
de proza. Dramaturgia să, acea splendită trilogie istorică, va veni mai tîrziu, în 1909 (Apus de soare) și 1910 (Viforul și Luceafărul). Și, oricum, vocația oratoriei manifestată în dramaturgia să, a fost anunțată de oratoria parlamentară. Devenise, deci, în 1884 liberal, intrînd în parlament ca deputat, în noiembrie 1894, la o alegere parțială. Țara era condusă de guvernul conservator Lascăr Catargiu care a fost premier din noiembrie 1891. Dar conservatorii guvernau țara încă din martie 1888, adică de șase ani, depășind
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
1894, la o alegere parțială. Țara era condusă de guvernul conservator Lascăr Catargiu care a fost premier din noiembrie 1891. Dar conservatorii guvernau țara încă din martie 1888, adică de șase ani, depășind, deci, legislatură obișnuită de patru ani. Însă liberalii, conduși de I.C. Brătianu, nu guvernaseră mai înainte, țara timp de 12 ani? Asta părea a nu conta în ochii lui Delavrancea. El protesta, ca deputat liberal împotriva preaîndelungatei guvernări conservatoare, pe care o consideră aproape ilegală, desi fusese investita
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
Delavrancea. El protesta, ca deputat liberal împotriva preaîndelungatei guvernări conservatoare, pe care o consideră aproape ilegală, desi fusese investita, legal, de suveran și verificată prin alegeri. Acum, în 1894, într-un lung discurs rostit de pe tribuna Camerei Deputaților, se declară liberal decis, altfel zicînd "soldat cinstit și convins, să-mi fac datoria conform cu credințele și conștiința mea". Asta pentru că i se reproșa că, înainte de a deveni liberal, fusese colaborator activ al ziarului conservator "Epoca". I-a răspuns aprig, la această acuzație
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
inconsecventa, conservatorului N. Filipescu, cerîndu-i să-și aducă aminte că, după o colaborare de o lună de zile la conservatoarea "Epoca", a plecat, de acolo, prin demisie. Să trecem, deocamdată, peste faptul oricum inconsecvent, ca în 1898, va părăsi pe liberali, trecînd în Partidul Conservator, păstrîndu-și totuși mandatul de deputat liberal. Acum, însă, în 1894, inca liberal că apartenența politică avea mîndria de a se declară a fi țăran: "Da șunt țăran. Părintele meu n-a fost nici boier, nici negustor
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
pătate de ilegalitate, pătate de violarea secretului votului, pătate de ingerințe brutale, materiale, manifestate prin bătăi și teroare". În principiu, deputatul liberal Delavrancea avea dreptate. Actul electoral în sine era brutal falsificat. Dar era asta numai o culpă a conservatorilor? Liberalii nu procedau, de regulă, aidoma? Ba da. Acesta era un viciu al sistemului electoral românesc și sub auspiciile Constituției de la 1866 și ale celei din 1923. Prerogativă suveranului precizează că regele numește și demite miniștrii. Potrivit acestei prerogative regele desemna
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
dar nu în sensul de precare, ci mai curînd de fundamentale fără a putea deveni privilegiul unei ideologii distincte. Aceste valori sînt protejarea propriilor opțiuni și dorințe, reconciliante însă cu opțiunile și dorințele altora. "Cetățeanul" acestei comunități liberale este ironistul liberal: ironist pentru că are suficientă percepție a relativității propriilor sale convingeri, si liberal pentru că el consideră cruzimea drept cel mai rău dintre lucrurile pe care le putem face. Or, cruzime înseamnă, chiar în materialitatea cuvîntului, strivire, chinuire, distrugere a celuilalt. Am
SINGUR ÎN MULTIME by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18124_a_19449]