8,306 matches
-
căpitanul Abramovici care, în plus față de nume, avea și față de evreu. Nu i-am aflat niciodată numele adevărat. A fost, de altfel, avansat curând la gradul de maior. Un individ ciudat. Era mult mai fin decât primitivul de la început. Era mândru că știa și câteva vorbe în franceză. Oricum, era mai bine, căci avea ceva cultură și nu era o brută. Dar continua cu amenințările, ca să spun ce făcusem, ce văzusem, cu cine vorbisem. Îmi dădusem seama foarte repede că știau
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
de femeie care, în fața problemelor vieții, nu ezita să dea sfaturi. Ea fusese aceea care-l împinsese spre căsătoria cu actuala lui soție, cea de a treia. Primele două căsătorii nu prea reușiseră. Deși era un bărbat foarte frumos și mândru, cu mult succes la femei, nevestele îl aleseseră pe el, și nu invers. Bunăoară, odată era în manevre cu trupele sale, nu departe de o casă de țară, în România. Acolo fusese cucerit de fiica gazdelor și se întâmplaseră multe
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
afective; folosind această listă, indicați în ce măsură ați simțit astfel de stări în timp ce citeați articolul. Puneți un X în căsuța care descrie cel mai bine stările pe care le-ați simțit. 1. Interesat Neinteresat 2. Atent Dezinteresat 3. Entuziast Indiferent 4. Mândru Rușinat 5. Implicat Detașat 6. Nesatisfăcut 7. Supărat Bucuros 8. Frustrat Relaxat 9. Dezgustat Încântat 10. Vinovat Nevinovat 11. Furios Calm 14. Pe o scală de la 1 la 7, în care 1 reprezintă "foarte puțină încredere ", iar 7 "foarte multă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
asemenea, acest fapt îmi creează o satisfacție deosebită, deoarece firma are ca profil de activitate lucrări energetice, lucrări legate de formația mea profesională săvârșită în amfiteatrele și laboratoarele secției Electroenergetice a Facultății de Electrotehnică din Iași, de care sunt foarte mândru. In preajma Centenarului acestei prestigioase facultăți, prima de acest profil din România, amintirile se succed cu repeziciune, iar, din devălmășia lor, se pot lesne întrezări profilele unor dascăli redutabili ai facultății : Profesorii dr.ing. Alexandru Poeată, Nicolae Gavrilaș, Mihai Crețu, Petru
EXCEPTIONALUL AN, 2010. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Constantin COMANESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1011]
-
existența, să dea înțeles imediatului. Așa încît e aproape obligat să devină activ în raport cu sensul, să-l caute, să-l descopere, să-l asimileze, folosind, desigur, datele tradiției, dar integrîndu-le în propria cercetare. Modernitatea a făcut din individ o ființă mîndră de autonomia ei, așezîndu-l implicit într-un raport mai fragil, dar, într-un anume fel, și mai direct, cu credința. Studiind efervescenta viață religioasă a secolului al XVII-lea occidental, L. Ko\akowski a putut reuni un foarte masiv volum
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
un pact mutual respectat. Iubirea e tratată într-un mod terestru, realist. Eroticul capată o tulburătoare dimensiune afectivă caracteristică raporturilor umane exemplare, evidentă în Creion : „Am mers ca doi tovarași alături, alături și pereche... Azi, fără șovăire ne dezlegăm și mândri, Precum atunci când fost-am alături și pereche.” Una din pulsațiile poeziei lui Labiș e reprezentată de nesupunere, nesubordonare. Ea face din lirica sa o mândră expresie a libertății, o replică dată spiritului de supunere oarbă. Balada Meșterul ar fi o
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Am mers ca doi tovarași alături, alături și pereche... Azi, fără șovăire ne dezlegăm și mândri, Precum atunci când fost-am alături și pereche.” Una din pulsațiile poeziei lui Labiș e reprezentată de nesupunere, nesubordonare. Ea face din lirica sa o mândră expresie a libertății, o replică dată spiritului de supunere oarbă. Balada Meșterul ar fi o liniștită reluare a motivului mitic de nu s-ar simți în ea această pulsație. Replica nesupunerii se dă numai în cazuri de nevoie. Un eveniment
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Pașii ți-i înseamnă pe cărări cu lună... Pentru ce și astăzi lăcrămezi și vii Când la stână fluierele sună? El, cu ochi ca mura, tras ca prin inel, El, cu plete negre-n vânturi scuturate, N-are să mai poată mândrul ciobănel Înaintea ta să se arate...” În finalul creației, imaginea mamei se proiectează pe fundalul unui cer sumbru, unde rostogolirea nourilor închipuie trecerea turmelor la iernat, iar mioara cu glas tragic se topește sub zările depărtării: „Ostenești... O clipă numai
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
acest oraș, ci locul unde am văzut lumina zilei, TANSA, cu oameni harnici, veseli, fântâna, curtea, scrânciobul (zbanța). Sfătoși, buni gospodari, țărani, olari, lemnari, sobari, au trimis spre toate colțurile României peste 100 de învățători, doctori, profesori, ofițeri, miniștri... Sunt mândră că sunt tansancă și doresc prin această carte, să reînvie tradițiile și obiceiurile de iarnă, ce înseamnă adevărată artă. Nunțile cu fanfară, șezătorile, clăcile, petrecerile de sărbători au ceva aparte la Tansa. Rămân unicate obiceiurile de iarnă: jocul în drum
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
întâlnire. Anul Nou și Anul Vechi cântă. Frunzuliță doi bujori Când plecai din cer din nori Văzui colo la izvor (bis) Cum se-alină dor cu dor (bis) Doruleț de unde vii Vin din munți de prin câmpii De-a mea mândră (bis) Ce mai știi (bis) Știu că-i bine sănătoasă Șade la masă și coasă Nu știu coasă ori descoasă (bis) Dar la lacrimi știu că varsă(bis) Câte lacrimi a vărsat Făce-am o fântână-n sat Fântână cu cinci
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
una de alta: Subdeal, Chetrărie, Boatcă, Toacă, Podiș, Odăi și Văleoane. Ș-apoi tănsănii și pe vremea aceea nu erau numai șa oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și suveica de vuia satul de vatale în toate părților, cu biserică frumoasă, cu preoți, dascăli și poporani ca aceia de făceau mare cinste satului lor. Știați că din Tansa au plecat spre
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
aici, să lucrăm, Să povestim, să ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete mici Așași petrec nopțile Descrețindu-și frunțile Torcându-și fuioarele. (fetele în cor) Busuioc cu flori, hai veniți, feciori Aici, la șezătoare, Unde-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță. În picioare am opincuțe Și la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță. În picioare am opincuțe Și la brâu port tricolor În cap năframă cu flori Am altiță-n patru ițe. Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât mi-am pus mărgele Tot dintr-ale mamei mele Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță! Iată-mă sunt românaș. Tat zice
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
umbla-n jos Ca să nască pe Hristos. Mai târziu găsi apoi Un staul frumos de oi Și acolo, pe fân, jos S-a născut Domnul Hristos. Cete de îngeri coboară Staulul de-l înconjoară Îngerii cu flori în mână Împletesc mândră cunună. Pe cunună-i scris frumos Astăzi s-a născut Hristos, Care cu puterea sa Va împărăți lumea. Din an in an Din an în an sosesc mereu la geam cu Moș Ajun, E ger cumplit, e drumul greu da
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
un iepuraș Domn, Domn să-nălțăm Să facă din blana lui Domn, Domn să-nălțăm Veșmânt frumos Domnului. Domn, Domn să-nălțăm După dealul cel mai mare După dealul cel mai mare, Velerim și Veler Doamne. Răsărit-a mândril sore, Mândrul soare nu era, Ci era o mănăstire, Cu pereții de-alămâie Și cu ușa de tămâie. Și într-însa ci ne șade? Moș Crăciun cu Moș Ajun, Cu barba de ibrișin, Cu mustățile de fân, Moș Ajun îi tot spunea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Hristos, Raza soarelui, floarea soarelui Săne fie de folos. Veselește-te, domn bun Veselește-te, domn bun Că vă vin și junii buni. Florile dalbe, flori de măr, Florile dalbe, flori de măr Junii buni, colindători, Ciocanind pe la chietori. Așa mândru 'mpodobiți, Cum suni pomii înfloriți, Cât în casă au venit, Casa toat' s-a veselit. Daru, daru ce și aducu? Crucea sfanta 'n mâna stângă, Și de a dreapta, busuiocu. Și la brau, un spic de grău. La pieptare, trandafiru. Daru
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
timid, obiectă: “Totuși, poate cândva am putea fi și noi de folos. Cel puțin să alungăm cu cozile noastre muștele din grajd”. Îngerul le spuse: “Voi sunteți aceia de care am nevoie”. Conversație la iesle Un băiețel era nespus de mândru că bunicul său știe să sculpteze. Era fascinant când vedea cum, puțin câte puțin, dintr-o bucată de lemn luau naștere figuri apropae vii. Băiețelul era așa cuprins de lumea acestor figuri sculptate, încât gândurile sale se amestecau cu această
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
brațe, rostindu-i un descântec din folclorul nostru minunat (ia această carte cu tine, cititorule): Bun găsit, frate (numele copacului), În pământ te-ai împlântat, În lumină te-ai scăldat, Vânturile te-au înfruntat Până când te-ai înălțat. Ai crescut mândru sub soare Cu curaj și cu răbdare. Eu sunt tu și tu ești eu Și la bine și la rău! Vei simți în vine o forță sporită fizică, iar în adâncul făpturii o măreață tărie sufletească, necesară înfruntării cu stoicism
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
acest oraș, ci locul unde am văzut lumina zilei, TANSA, cu oameni harnici, veseli, fântâna, curtea, scrânciobul (zbanța). Sfătoși, buni gospodari, țărani, olari, lemnari, sobari, au trimis spre toate colțurile României peste 100 de învățători, doctori, profesori, ofițeri, miniștri... Sunt mândră că sunt tansancă și doresc prin această carte, să reînvie tradițiile și obiceiurile de iarnă, ce înseamnă adevărată artă. Nunțile cu fanfară, șezătorile, clăcile, petrecerile de sărbători au ceva aparte la Tansa. Rămân unicate obiceiurile de iarnă: jocul în drum
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
întâlnire. Anul Nou și Anul Vechi cântă. Frunzuliță doi bujori Când plecai din cer din nori Văzui colo la izvor (bis) Cum se-alină dor cu dor (bis) Doruleț de unde vii Vin din munți de prin câmpii De-a mea mândră (bis) Ce mai știi (bis) Știu că-i bine sănătoasă Șade la masă și coasă Nu știu coasă ori descoasă (bis) Dar la lacrimi știu că varsă(bis) Câte lacrimi a vărsat Făce-am o fântână-n sat Fântână cu cinci
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
una de alta: Subdeal, Chetrărie, Boatcă, Toacă, Podiș, Odăi și Văleoane. Ș-apoi tănsănii și pe vremea aceea nu erau numai șa oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și suveica de vuia satul de vatale în toate părților, cu biserică frumoasă, cu preoți, dascăli și poporani ca aceia de făceau mare cinste satului lor. Știați că din Tansa au plecat spre
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
aici, să lucrăm, Să povestim, să ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete mici Așași petrec nopțile Descrețindu-și frunțile Torcându-și fuioarele. (fetele în cor) Busuioc cu flori, hai veniți, feciori Aici, la șezătoare, Unde-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță. În picioare am opincuțe Și la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță. În picioare am opincuțe Și la brâu port tricolor În cap năframă cu flori Am altiță-n patru ițe. Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât mi-am pus mărgele Tot dintr-ale mamei mele Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță! Iată-mă sunt românaș. Tat zice
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
umbla-n jos Ca să nască pe Hristos. Mai târziu găsi apoi Un staul frumos de oi Și acolo, pe fân, jos S-a născut Domnul Hristos. Cete de îngeri coboară Staulul de-l înconjoară Îngerii cu flori în mână Împletesc mândră cunună. Pe cunună-i scris frumos Astăzi s-a născut Hristos, Care cu puterea sa Va împărăți lumea. Din an in an Din an în an sosesc mereu la geam cu Moș Ajun, E ger cumplit, e drumul greu da
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
un iepuraș Domn, Domn să-nălțăm Să facă din blana lui Domn, Domn să-nălțăm Veșmânt frumos Domnului. Domn, Domn să-nălțăm După dealul cel mai mare După dealul cel mai mare, Velerim și Veler Doamne. Răsărit-a mândril sore, Mândrul soare nu era, Ci era o mănăstire, Cu pereții de-alămâie Și cu ușa de tămâie. Și într-însa ci ne șade? Moș Crăciun cu Moș Ajun, Cu barba de ibrișin, Cu mustățile de fân, Moș Ajun îi tot spunea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]