11,339 matches
-
de presa secolului al XIX-lea Publicistica dezvoltată la începutul secolului al XIX-lea poartă încă aluviunile epocii anterioare, dar schimbările încep să apară, sub impactul influenței modelelor jurnalistice europene. Asistăm acum la o primenire a lexicului politic, prin împrumuturi masive din limbile latină, franceză și italiană. Constituirea unei clase politice contribuie la preluarea din afară a unei terminologii capabile să denumească noile realități ale timpului. Limbajul politic al epocii trădează încă semnele retoricii pașoptiste, marcată de patosul exprimării, o "retorică
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din secolul al III-lea Secolul al III-lea corespunde unei epoci de criză pentru întreaga lume romană. Cauzele și aspectele acestei crize sînt foarte complexe și adesea încă puțin cunoscute, dar pentru Galia unul dintre faptele determinante este invazia masivă a grupurilor germanice. Invaziile. Instalați încă de la începutul Imperiului pe granițele de la Rin, germanii sînt o amenințare permanentă, oprită cu greu de fortificațiile *limesului. Sosirea unor noi elemente accentuează această presiune. La est, goții și vandalii sînt cei care devastează
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-lea, susținînd prima mare creștere a economiei europene. Acestei creșteri îi este asociată în mod tradițional noțiunea de mari defrișări din Evul Mediu. Expresia are meritul de a sublinia caracterul cu precădere rural al creșterii. Este vorba de o creștere masivă a producției agricole și mai ales a producției de cereale. Ea se datorează mai întîi extinderii suprafețelor cultivate prin defrișarea pădurilor și a landelor, dar și prin desecarea văilor umede și a mlaștinilor. Astfel au fost cîștigate din mlaștini 150
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
timp respectați și ajutați, ca imagini ale lui Hristos. Dar, în secolul al XVI-lea, se vede pretutindeni în ei un pericol pentru ordinea socială și se încearcă închiderea lor pentru a-i pune la muncă. Această tentativă de strîngere masivă a săracilor, reluată în special de autoritatea monarhică la mijlocul secolului al XVII-lea, se soldează, de fapt, cu un eșec: locurile de internare sînt insuficiente, iar vagabonzii prea numeroși. Pe de altă parte, viața socială nu merge fără tensiuni. Cînd
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mare parte a provinciilor și încurajează desțelenirea pămînturilor necultivate. Dar această "agromanie" nu are decît efecte foarte limitate: întinderea pămînturilor defrișate este nesemnificativă, pîrloaga rămîne regulă aproape pretutindeni, randamentele cerealiere nu se îmbunătățesc decît foarte puțin, răspîndirea cartofului nu devine masivă decît la sfîrșitul Vechiului Regim. Totuși, cîteva mici progrese la nivelul suprafeței și al randamentului terenurilor semănate cu grîu și mai ales o conjunctură climatică favorabilă între 1726 și 1767 permit producției agricole să crească în aceeași proporție cu populația
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al mărginii gingivale libere. Mai întâi se produce o vasodilatație a plexului gingival și subepitelial, urmată de migrarea PMN în epiteliul de joncțiune și chiar în sulcus; PMN și monocitele infiltrează de asemenea și conjunctivul epitelial. Se produce o migrare masivă de celule cu acumulare celulară și exudație de proteine serice spre țesutul conjunctiv înconjurător, dinspre colagenul, mai întâi perivascular și apoi din porțiunea coronara a epiteliului de joncțiune. În ciuda funcțiilor lui de apărare, epiteliul joncțional și cea mai mare parte
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
mortalitate la pacienții vârstnici (15), ceea ce subliniază necesitatea atât a unui diagnostic precoce, cât și instituirea unui tratament prompt. Măsurile suportive trebuie inițiate tuturor pacienților și acestea includ: analgezie, oxigenoterapieși reechilibrare hidroelectrolitică. Ghidurile actuale recomandă ca pacienții cu embolie pulmonară masivă și cu instabilitate hemodinamică sau disfuncție ventriculară dreaptă să beneficieze de terapie trombolitică. Conform unui studiu amplu publicat de Stein și colaboratorii săi în 2012, mortalitatea a fost mai redusă la pacienții instabili hemodinamic care au primit terapie trombolitică, comparativ
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
5.340 din 22.780 (23,4%). Studiul a arătat că, indiferent de vârsta pacientului sau de comorbiditățile asociate, mortalitateaa fost mai mare la pacienții care nu au primit terapie trombolitică (61). În concluzie, având în vedere că embolia pulmonară masivă la vârstnici se caracterizează printr-un prognostic infaust (62), orice posibil risc de sângerare este cel mai probabil compensat de potențialele beneficii. La pacienții cu embolie pulmonară non-masivă, stabili hemodinamic, anticoagularea reprezintă terapia optimă. Eficiența heparinei nefracționate privind scăderea recurenței
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
în adîncul ei. Din acest punct de vedere, libertatea în sens laic poate fi privită ca un reflex îndepărtat, dar valorificabil, a ceea ce constituie rostul ultim al umanului : libertatea verticală, eliberarea de condiționări prin participare la divin. Există, desigur, o masivă problematică religioasă a liberului arbitru, care, bine exercitat, pregătește eliberarea omului. Totuși, libertatea nu își atinge sensul maxim dacă e privită numai ca libertate de alegere, ca opțiune, oricît de nobilă, între mai multe posibilități. Chiar plaja de variante în cadrul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și rosturi? în măsura în care conștiința rădăcinii ei transcendente e păstrată, a gîndi diferențiat persoana umană nu produce fracturarea, ci buna ei ierarhizare interioară. în teologie și în textele spirituale, distincțiile privind etajele ființei umane, raporturile, conflictele, armonizarea lor constituie un capitol masiv. Se știe ce reticențe exprimă literatura creștină a pustiei față de sentimentalism și imaginație, ce tehnici recomandă ea pentru a le ține în frîu, pentru a le supune duhului sau intelectului. Se știe ce religiozitate kitsch poate rezulta atunci cînd trăirea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
modernitatea noastră asigură condiții de posibilitate noutății, o creditează și o celebrează. Pe deasupra, în modernitatea tîrzie, întîlnirea culturilor, explozia informațională, mentalitatea pluralistă produc accelerat noutate, ne pun la dispoziție cantități inepuizabile de nou. Tema noului are, pentru noi, un profil masiv, familiar, atrăgător, respectabil. Or, dacă e transmutată vertical, pofta de nou nu duce nici ea lipsă de analogii simbolice, de concomitențe spirituale. Captivată și mereu decepționată de noul perisabil, ea poate la limită trezi atenția față de acea noutate cu totul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ființă mîndră de autonomia ei, așezîndu-l implicit într-un raport mai fragil, dar, într-un anume fel, și mai direct, cu credința. Studiind efervescenta viață religioasă a secolului al XVII-lea occidental, L. Ko\akowski a putut reuni un foarte masiv volum privitor la creștini fără Biserică, dovadă că adeziunea și inovația religioasă începuseră să se reverse dincolo de cadrele instituției. Astăzi se vorbește despre un creștinism difuz, dereglat, improvizat 1 ca mod des întîlnit de a folosi datele creștine, împreună cu date
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
conform TIMI (tabelul 21.3). Coronarografia asociată ecocardiografiei, coroborate în contextul general impus de statusul clinic al pacientului, permit luarea unei decizii terapeutice juste, tratament medical, intervențional sau chirurgical. Există situații particulare în care în vederea evaluării miocardului restant după infarcte masive sau repetate se impun evaluări scintigrafice sau tomografie cu emisie de pozitroni (PET) care justifică oportunitatea intervenției chirurgicale. Criterii de selecție a procedeelor intervenționale în boala coronariană Oportunitatea tratamentului intervențional se evaluează după examinarea clinică, stabilirea extensiei și naturii afectării
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
semnate de autorul „Morții căprioarei”. Alături de cele patru monografii care i-au fost consacrate (Ștefan Bitan, Labiș, Albatrosul ucis, 1970; Lucian Raicu, Nicolae Labiș, 1977; Ion Bălu, Nicolae Labiș, 1982; Gheorghe Tomozei, Urmele poetului Labiș, 1985) dispunem și de un masiv volum ce reconstituie fragmente de biografie și împrejurările accidentului - Moartea unui poet, alcătuit de Gheorghe Tomozei (1972), ca și de mărturiile aduse de către Stela Covaci (Cezar Ivănescu, Stela Covaci, Timpul asasinilor, 1997) și mai nou de cărțile cuprinzând amintirile lui
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
coaptării cuspelor (dilatare idiopatică cu ectazie anuloaortică, disecție de aortă cu prolaps cuspidian) constituie tulburarea hemodinamică esențială care condiționează apariția modifi- cărilor cardiace din cadrul IA. În IA acută secundară endocarditei sau disecției de aortă de tip A, volumul sanguin regurgitat, masiv și brusc, surprinde un VS de dimensiuni normale, neadaptat, și determină creșterea- rapidă și brutală a presiunii în VS și atriul stâng (AS), conducând la insuficiență ventriculară acută, edem pulmonar, șoc cardiogen, situații care impun intervenția chirurgicală în urgență. În
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
integre, se indică reconstrucția rădăcinii aortice prin tehnica David, care presupune plastia valvei aortice și plasarea unui tub de Dacron ce înlocuiește aorta ascendentă și în care se reimplantează arterele coronare. Insuficiența aortică secundară EI Procesul endocarditic poate determina distrucția masivă a rădăcinii aortice, ceea ce impune reconstrucția complexă. Pe cât este posibil se evită materialele plastice sau valvele mecanice caracterizate prin susceptibilitate crescută la reinfecție, utilizându se valve biologice homogrefe sau xenogrefe. Insuficiența aortică asociată bolii coronariene Prezența stenozelor coronariene semnificative asociate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
inelului secundare alterărilor degenerative (15). Calcificările mitrale sunt accelerate de prezența DZ, dislipidemiei, insuficienței renale și afectează în grade variabile inelul valvular, miocardul adiacent sau mușchii papilari, alterări manifeste prin regurgitare mitrală, stenoză mitrală sau combinarea acestora. Calci - ficările inelare masive stimulează evoluția tumorilor cardiace, iar ulcerația maselor calcificate ale țesutului cuspal determină tromboză și endocardită. Severitatea stenozei mitrale În mod normal, orificiul mitral are o deschidere de 4-6 cm2. Reducerea suprafeței orificiului mitral determină apariția simptomelor de SM, suflu diastolic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
din ploi sau zăpezi, constituie măsuri pentru înlăturarea cauzelor care produc alunecările. Alte măsuri menite să localizeze fenomenul prăbușirii trebuie să privească fixarea cornișelor deschise, prin scarparea peretelui vertical și plantarea perdelelor de fixare. Pe pantele deluviale sunt necesare plantări masive forestiere de protecție, lucru mai greu de realizat, deoarece trebuie alese esențe rezistente la secetă, puțin pretențioase la sol, dar cu creștere rapidă și înrădăcinare adâncă. În afară de întărirea și fixarea pantelor este necesar să se ia măsuri pentru
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
printre acestea numărându-se și unele sate de pe Miletin (ex:Păturniceni,1445) . Asigurarea forței de muncă,mai ales în sec.XVII-XVIII a impus organizarea unor forme de așezări noi,, ,slobozii”,cu regim special. Așezarea Șipote a cunoscut și ea plecarea masivă a populatiei, din cauza obligațiilor față de stat și mănăstire, apoi repopularea și scutirea totală a populației de dări și munci, atât pentru stat, cât și pentru proprietar. Instabilitatea așezărilor și dinamica fluctuantă a populației a continuat și în orânduirea capitalistă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
deplasările pentru muncă s- au amplificat, cuprinzând exploatarea lemnului, lucrările din agricultură(recoltarea fânului, a strugurilor,a fructelor)șantierele de construcții. Construcția platformelor industrial-urbane și a zonelor rezidențial-urbane au antrenat sezonier un însemnat volum de forță de muncă De asemenea, masive deplasări au solicitat construcția centralelor electrice (Turceni, Rogojel,Ișalnița,Porțile -de- Fier I, Bicaz, Argeș ș.a.) și canalul Dunăre- Marea Neagră. Aceste migrații pentru muncă a căror cauză a reprezentat-o procesul de industrializare socialistă și colectivizarea forțată au antrenat și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
redus numărul de locuri de muncă(cazul fostei I.M.A.I. A.), fie că s-a desființat întreprinderea (cazul Filaturii). În ceea ce privește orașul Iași, care asigura salariul unei părți a populației, pe de o parte au avut loc și aici masive restructurări, iar pe de altă parte, naveta a devenit atât de scumpă, încât foarte puțini și-o mai pot permite. Având în vedere structura populației active pe cele trei mari sectoare economice ( industrie-construcții, agricultură - silvicultură,servicii) se poate spune că
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
13000 t (1985 )și 8000 t (1989). Scăderea suprafețelor cultivate (122 ha) și a producției (2048 t) începând cu anul 1999 se datorează dificultăților financiare prin care trec fabricile de zahăr, ce se confruntă cu șomajul tehnic, dar și importurilor masive de zahăr, nefavorabile creșterii în pondere a culturii sfeclei - de -zahăr. În aceste condiții producția medie a scăzut de la 29,9 t/ha în 1990 la 18 t/ha în 2001, situație asemănătoare cu cea de la nivelul județului Iași (18
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
deciziei planificatoare a regimului politic din acea vreme. În 1990-1992 s-a mai păstrat un efectiv de bovine apropiat de perioada anterioară, dar după anul 1992, politica ambiguă a guvernului privind sectorul de creștere al animalelor a condus la pierderi masive de șeptel. După cum reiese și din tabelul nr. 20 si fig. nr. 20, s-a ajuns la înjumătățirea efectivelor (în 1994-1449 capete bovine, în 1995-1383 capete). Menținerea numărului de bovine la aceste cifre s-a datorat totuși gospodăriilor individuale, sectorul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
este dezvoltată În mod deliberat. Nu Întâmplător Însăși dezvoltarea conceptului de creativitate se produce În secolul XX, când problema creativității a devenit o chestiune de politică economică și de politică a educației. Secolul XX se caracterizează, printre altele, prin pătrunderea masivă a științei, modalitatea cea mai Înaltă de manifestare a creativității umane, În sfera producției materiale, conducând la Îngemănarea noțiunilor de știință și tehnică În termenul generic de tehnoștiință. Un rol important În acest context l-a avut inițial Friederik Winslow
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
este dezvoltată În mod deliberat. Nu Întâmplător Însăși dezvoltarea conceptului de creativitate se produce În secolul XX, când problema creativității a devenit o chestiune de politică economică și de politică a educației. Secolul XX se caracterizează, printre altele, prin pătrunderea masivă a științei, modalitatea cea mai Înaltă de manifestare a creativității umane, În sfera producției materiale, conducând la Îngemănarea noțiunilor de știință și tehnică În termenul generic de tehnoștiință. Un rol important În acest context l-a avut inițial Friederik Winslow
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]