6,993 matches
-
și nu-și afla locul nicăieri. Ar putea părea că Jonathan și Pauline sunt centrul romanului, dar ceea ce a avut Lodge probabil în minte în primul rând a fost revolta interioară a oricărei ființe umane care se trezește strivită de mizeriile vieții de soldat în termen. Întruchiparea acestei revolte este Mike Brady, iar motivul care o stârnește e moartea lui Percy. In timpul unei săptămâni petrecute la Palma de Majorca cu Pauline, Jonathan așterne pe hârtie întreaga istorie cu înfierbântare, spre
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
000 de copii între care trebuia să fie și Iisus Christos. Nașterea creștinismului este începutul unei noi ere și al unor noi secole de prigoniri de schingiuiri și crime, din partea păgânilor idolatri. În această istorie atât de contorsionată, în atâtea mizerii și lupte, numărul răniților, mutilaților, îmbolnăviților e de crezut că a fost foarte mare ca și nevoia de îngrijire de asistență medicală, de medici. Ierusalimul, în noua lui cădere sub Titus (67 - 70) se va umple de răniți și de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Agenții patogeni n-au frontiere. Sănătatea popoarelor europene e pusă în pericol. Ciuma traversează secolul, cu puseuri maxime, în Italia (1630), în Anglia (1665). Variola o acompaniază ajungând în 1670, la starea de endemie. Aceste maladii sunt dublate de bolile mizeriei: tuberculoza, holera, difteria, febra tifoidă etc. Luesul a mai diminuat dar nu eradicat. Morbiditatea e mare. Mortalitatea infantilă face ravagii. Alimentația este precară, apar anemii, febre, sunt medicamente puține. Instrumentarul medical este insuficient și rudimentar. Medicii sunt la datorie, fac
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Pascal (1623 - 1662), expresie a progresului matematicilor și fizicii vor duce în principiu, la crearea statisticii medicale atât de necesară epidemiologiei și demografiei. Medicina e din nou pusă la grea încercare. Oamenii mor înainte de timp. Popoarele vor să scape de mizerie, boli, foame. Orașele vor să se elibereze de milogi, infirmi, senili, nebuni, delicvenți, prostituate etc. Statul nu mai lasă pe seama bisericii asistența medicală dar aceasta, cu surorile ei de caritate în costume albe, lungi cu cruce roșie la piept și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de colorare 179 a bacteriilor și ciupercilor de culturi și preparate histologice. A organizat științific lupta antiepidemică, s a preocupat de medicina socială familială, preconizând alimentarea cu apă controlată sanitar, a orașelor și satelor. A militat pentru scoaterea țăranilor din mizerie. S-a distins ca profesor de patologie și bacteriologie la Facultatea de Medicină din București. Elevul său, Constantin Levaditi (1874 - 1953) se afirmă în Institutul Pasteur din Paris, ca microbiolog, virusolog, imunolog. Mulți studenți români s-au format pe lângă el
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
asigurarea sănătății copilului se fac eforturi financiare de eradicare a bolilor specifice vârstei prin vaccinări obligatorii, controale sanitare în școli, medici școlari, o atenție sporită acordându-se bolilor infecțioase între care hepatita, boală a neglijențelor igieniconutriționale și tuberculoza, boală a mizeriei, împotriva căreia, măsurile educaționale și de ameliorare a condițiilor de viață, se utilizează tuberculostatice de mare eficiență descoperite în a doua jumătate a sec. XX. La noi, în 1901 iau ființă Societatea pentru profilaxia tuberculozei; în 1908 Societatea pentru combaterea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
care te ține pe genunchi (AC, 11, martie 2008, p.19) Nu-i pasă că unii suferă... e un monstru ascuns într-o bunăciune de femeie înaltă, slabă și brunetă (www.utilecopii.ro/forum, 2007) Dar ea, amazoana, vexată că mizeria mea de Passat "secandhendî" cerșește un loc în fața-i, dă bice la caii-putere (AC, 14, 9-15 aprilie 2008). Dacă N2 este un nume propriu de persoană, adjectivul calificativ și adjectivele deictice însoțesc automat elementul din prima poziție: Oare dobitocul ăsta
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
G. Adameșteanu, Dimineață pierdută) Dau 10000 de parai la toți negrii mei să îi spargă pe ciorile astea de rapidiști cu tot cu Copos al lor și pe hahalerele astea de dinamoviști care se cred spartani (poze-haioase.hopa.ro, 2007) − acord fluctuant: Mizeriile astea de crenvurști n-ar trebui mâncați/mâncate (Vișan 2004: 677) Atât în română, cât și în franceză, acordul se realizează aproape întotdeauna cu N2 dacă acesta este [+ Animat], pentru că el posedă trăsături semantice inerente de gen care se transmit
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
a căsătorit cu Fujiwara no Muneyo, guvernatorul unei provincii, cu care a avut o fiică. După moartea soțului, s-a călugărit, a trăit rătăcind de la o mânăstire la alta și din mila oamenilor. A trăit în singurătate, a sfârșit în mizerie. Contemporana ei, Doamna Murasaki Shikibu (978-1016), rivala ei, autoarea operei Genji Monogatari / Povestea lui Genji, altă valoare a literaturii clasice japoneze, a descris-o ca fiind o arogantă ce se credea deșteaptă și care era de fapt o ușuratecă. Însemnări
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
convingerilor ei, și-a luat un ibovnic, un muzicant cerșetor care o bătea mereu și care în cele din urmă a părăsit-o. Disperată, s-a hotărât să facă trotuarul. Și astfel, spune autorul, societatea își cumpără o sclavă de mizerie, de la foame, de la frig, de la singurătate, de la sărăcie. Fantine își vânduse trupul și sufletul pentru o bucată de pâine. Într-o seară, un chefliu s-a distrat sâcâind-o pe nefericita femeie ce dădea târcoale unei cafenele în care se
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
căutat-o pe Berneretta, i s-a părut ciudat că nu a găsit-o și nu a fost greu să-și dea seama că-l înșela cu un bărbat de a cărui relație putea profita, se săturase să fie jucăria mizeriei. A fost ademenită de bărbatul respectiv, apoi a părăsit-o. Frederic s-a supărat și i-a trimis o scrisoare de adio. Ea a încercat să se sinucidă, dar a fost salvată și a revenit la viață. Prietenul Gérard i-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
câștigă prin suferință, că omul nu se naște pentru fericire, ci își cucerește dreptul la fericire prin suferință, prin puterea îndurării, este temeiul explicativ al crimei comise de studentul Rodion Raskolnikov. Acestui temei i se adaugă impulsurile motivaționale ale crimei: mizeria, convingerea că face parte din categoria oamenilor neobișnuiți, extraordinari (precum Solon, Cezar, Napoleon) și de aceea poate încălca normele morale. Astfel își dezvoltă forțele creatoare cumulate cu ale altor oameni extraordinari, pentru progresul societății. Tânărul student Rodion Raskolnikov, înalt, frumos
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
stabilimentele erau de condiție proastă, erau frecventate exclusiv de soldați, lucrători, borfași, într-un cuvânt, de oameni sărmani. Prețul scădea la 50 de copeici, acesta era prețul femeilor care prestau servicii sexuale oricărui gen de client. În toate bordelurile era mizerie, pereții erau scorojiți, paturile, murdare, cearceafurile, zdrențuite. Femeile, mereu obosite, dezamăgite, aveau chipurile pline de zgârieturi sau învinețite de lovituri primite de la patroane, portari, polițiști și clienți. Stabilimentele erau frecventate tot restul anului, cu excepția ultimelor trei zile din Săptămâna Patimilor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
aceasta, dacă nu o murdărie mizerabilă, pentru că aceste evenimente ne emoționează cu atât mai mult, cu cât suntem, pentru a ne vedea într-atât de afectați, mai puțin sănătoși. Limbajul curent, este adevărat, spune, când avem noi înșine de pătimit, mizerie, când îi compătimim pe alții, mizericordie. Dar ce fel de mizericordie, la urma urmelor, cu privire la niște evenimente fictive puse în scenă? Ele nu provoacă auditoriul la a simți ușurare, ci îl invită să sufere, și cu cât suferă, cu atât
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
astfel încât să nu provoace suferință, spectatorul își părăsește locul: este dezgustat, critică; dacă, dimpotrivă, suferă, rămâne, ascultă atent, se bucură. Și ce! lacrimi și suferință, ne sunt pe plac? Haida-de! Vrem și noi ca toată lumea să simțim bucurie. Oare pentru că, mizeria neplăcând nimănui, ci mizericordia, numai din cauza ei, să ne placă suferința?" (pp. 62-63) "Dar mie, în mizeria mea, îmi plăcea să sufăr, și căutam subiecte de suferință, în timp ce în legătură cu o nefericire străină, prefăcută, mimată, jocul actorului îmi plăcea cu atât
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
atent, se bucură. Și ce! lacrimi și suferință, ne sunt pe plac? Haida-de! Vrem și noi ca toată lumea să simțim bucurie. Oare pentru că, mizeria neplăcând nimănui, ci mizericordia, numai din cauza ei, să ne placă suferința?" (pp. 62-63) "Dar mie, în mizeria mea, îmi plăcea să sufăr, și căutam subiecte de suferință, în timp ce în legătură cu o nefericire străină, prefăcută, mimată, jocul actorului îmi plăcea cu atât mai mult și mă prindea cu atât mai tare, cu cât îmi storcea lacrimi. Ce-i de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cuprinde lucruri care li se întâmplă de obicei oamenilor în funcție de condiții, de vârste, de moravuri și de pasiuni, așa cum este verosimil ca un negustor să caute să câștige, ca un copil să facă imprudențe, ca un cheltuitor să ajungă în mizerie, ca un laș să fugă de pericol, și ceea ce decurge în mod obișnuit de aici; al doilea, cel extraordinar, care se preocupă de lucrurile ce se întâmplă rar și în afara verosimilului obișnuit, ca un om șiret și un răutăcios să
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
s-a îmbogățit demn din muncă. Mercier îl arată, într-o scenă rămasă celebră, cu roaba încărcată cu aur22. Autor angajat, Louis-Sébastien Mercier este și mai ambițios în proiectul său decât Diderot. El vrea să zugrăvească, sub toate formele ei, mizeria socială, încă niciodată adusă pe scenă. "Îmi voi spune că poetul este interpretul nenorocirilor, oratorul public al celor oprimați; că menirea lui este de a aduce jelaniile la urechile cele mândre care, oricât de lipsite de milă ar fi, vor
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
prezentul, spune Hugo în Prefața la Ruy Blas; poporul, orfan, sărac, inteligent și puternic; aflat foarte jos, și aspirând foarte sus; având marcate pe spinare urmele servituții și în inimă premeditările geniului; poporul, valet al marilor seniori, și îndrăgostit, în mizeria și abjecția lui, de singura figură care, în mijlocul acestei societăți prăbușite, reprezintă pentru el, într-o divină strălucire, autoritatea, caritatea și fecunditatea. Poporul ar putea fi Ruy Blas." Investit cu o înaltă funcție morală, teatrul romantic va permite educarea poporului
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
fim lucrătorii cei mai utili și cei mai morali ai genului uman? De aceea s-a indignat adesea în fața nedreptății acuzației contemporanilor săi ce-i taxau opera de imoralitate sub pretextul că zugrăvește acolo viciul. Dacă se străduiește să descrie mizeria și nebunia umană sub toate formele sale, o face în scopul moral de a descoperi cauzele răului social, cu speranța de a le eradica. În Prefața la Cârciuma (L'Assommoir), în 1877, el exclamă: "Cârciuma este cu siguranță cea mai
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
roman despre popor care nu minte și care are mirosul poporului. Și nu trebuie să tragem concluzia că întreg poporul este rău; căci personajele mele nu sunt rele, sunt numai ignorante și depravate de mediul de muncă aspru și de mizerie în care trăiesc." 6.1. Refuzul neverosimilului Condamnarea pe care Zola o face să apese asupra dramei romantice este fără drept de apel. "Cele mai frumoase modele ale genului nu sunt, cum s-a spus, decât opere de mare spectacol
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de ce atâtea nazuri, cu acest cuvânt de lacheu? de ce să plângi în hohote? de ce să te otrăvești? Stranie inconsecvență: nu are nimic dintr-un lacheu și moare pentru că este un lacheu. Ajungem aici la exagerarea făcută pentru un cuvânt, la mizeria poveștilor inventate; s-a spus adesea că o primă minciună cere o serie întreagă de minciuni, și nimic nu este mai adevărat în literatură; dacă părăsim terenul cel solid al realului, ne pomenim aruncați în absurd, în fiecare clipă trebuie
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a creat o lume artificială în care se mișcă niște paiațe. "Talentul Domnului Sardou (...) este făcut în esență din abilitate și spirit, scrie Zola în Causeries dramatiques: el nu ar putea crea personaje reale și nici să pătrundă în profunzimea mizeriilor umane." Zola nu vede, în teatrul lui Emile Augier (1820-1889), care are meritul de a face satira burgheziei bogate, decât o urzeală de șabloane. Zugrăvirea mediului burghez pe care o oferă opera lui Henri Becque (1837-1899) nu-l satisface cu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
preocuparea lui pentru acuratețea reconstituirii interioarelor și a cadrelor exterioare. Înrâurirea lui Balzac, invocată de exegeți, rămâne incertă. În Ciocoii vechi și noi se încheagă, astfel, o ambianță caracterizată fie de opulența obosită, agonică, fie de fastul grosolan, fie de mizeria tristă. Dacă finalitatea etică îngroșată, structura hibridă, inegală, stilistica ezitantă, prinsă între „presiunea retorică a vremii” și „noua îndrumare realistă” (Tudor Vianu) țin de statutul de începător al autorului, dar și de incipiența unui gen, Ciocoii vechi și noi își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
hapiru nu este o denumire etnică, ci mai degrabă sociologică. Hapiru nu formează un popor, ci un strat al populației care trăiește deplorabil. De aceea îi regăsim printre mercenari sau în slujba marilor regate și imperii. Câteodată sunt reduși în mizerie și constrânși la o viață în afara legii. Pentru a supraviețui atacă sate sau cetăți. Trebuie să fim prudenți, așadar, înainte de a-i echivala pe evreii Bibliei cu hapiru din scrisorile de la Tell el-Amarna. 7. Filistenii și popoarele mării Un ultim
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]