8,110 matches
-
privi istoria ca pe un domeniu peste care nu mai sînt stăpîne, care le scapă. Crizele religioase ale Occidentului, făcătoare de modernitate, nu și-au avut în Răsărit echivalentul în același timp traumatizant și fertil. în secolul al XIX-lea, modernitatea a venit asupra acestor comunități din afară, așa cum în Rusia a venit, la începutul secolului al XVIII-lea, prin decret imperial. Ca reacție automată de apărare, a existat în Răsăritul creștin un refuz al istoriei și al modernității, pe care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
XIX-lea, modernitatea a venit asupra acestor comunități din afară, așa cum în Rusia a venit, la începutul secolului al XVIII-lea, prin decret imperial. Ca reacție automată de apărare, a existat în Răsăritul creștin un refuz al istoriei și al modernității, pe care monahii tradiționaliști îl mai predică și astăzi. Disputa dintre slavofili și occidentaliști în secolul al XIX-lea rusesc sau cea dintre tradiționaliștii și moderniștii români în prima parte a secolului XX au făcut să se ciocnească aprig refuzul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și dificultățile de a articula istoria/cultura Occidentului european și tradițiile locului. Sîntem eternii țărani ai istoriei, exclama Noica, în vreme ce Eliade vorbea despre teroarea istoriei care apasă peste Europa de Răsărit. Totuși, pentru a se integra în istorie și în modernitate, ortodoxia oficială a găsit un mijloc foarte la îndemînă, care nici în Occident nu se demodase pe deplin. Ea s-a înfățișat cu dreptate ca păstrătoare, vreme de secole, a identității diferitelor comunități est europene, care, în secolul al XIX
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
nu se demodase pe deplin. Ea s-a înfățișat cu dreptate ca păstrătoare, vreme de secole, a identității diferitelor comunități est europene, care, în secolul al XIX-lea, s-au transformat în națiuni. însă, în trecerea de la vîrsta premodernă la modernitate, raportul dintre religie și identitate s-a răsturnat. Biserica a fost etatizată, iar ortodoxia a fost naționalizată. Odinioară garant spiritual al identităților etnice, pe care le învăluia și le depășea prin universalitatea lui, creștinismul răsăritean s a instalat odată cu survenirea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
raportul dintre religie și identitate s-a răsturnat. Biserica a fost etatizată, iar ortodoxia a fost naționalizată. Odinioară garant spiritual al identităților etnice, pe care le învăluia și le depășea prin universalitatea lui, creștinismul răsăritean s a instalat odată cu survenirea modernității în limitele diverselor națiuni, a fost subordonat categoriei naționalului. Mai mult, prin ceea ce Paschalis Kitromilides numește unul dintre cele mai mari anacronisme ale istoriografiei balcanice, această răsturnare a fost proiectată asupra întregului trecut est-european, pentru a da conceptului modern de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
conceptului modern de națiune o vastă și venerabilă preistorie. Acceptîndu-și naționalizarea, ortodoxia nu a făcut decît să se acomodeze cu categoriile secolului, să-și afle loc în ele, fără ca totuși specificitatea ei spirituală să lucreze, precum un ferment axial, în modernitatea și în istoria est-europeană. în preajma revoluției sovietice, Biserica rusă se pregătea e adevărat de o reformă instituțională pe care puterea bolșevică a retezat-o. Dar de o gîndire spirituală creatoare de modernitate nu ortodoxia oficială s-a îngrijit. A pune
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
spirituală să lucreze, precum un ferment axial, în modernitatea și în istoria est-europeană. în preajma revoluției sovietice, Biserica rusă se pregătea e adevărat de o reformă instituțională pe care puterea bolșevică a retezat-o. Dar de o gîndire spirituală creatoare de modernitate nu ortodoxia oficială s-a îngrijit. A pune în termeni creștin-răsăriteni întrebarea despre sensul istoriei, despre persoana-în-istorie, a extrage din modernitate o nouă situare mentală, fertilă pentru scrutarea adevărului creștin, la asemenea provocări au răspuns revoluția religioasă a intelectualilor ruși
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
adevărat de o reformă instituțională pe care puterea bolșevică a retezat-o. Dar de o gîndire spirituală creatoare de modernitate nu ortodoxia oficială s-a îngrijit. A pune în termeni creștin-răsăriteni întrebarea despre sensul istoriei, despre persoana-în-istorie, a extrage din modernitate o nouă situare mentală, fertilă pentru scrutarea adevărului creștin, la asemenea provocări au răspuns revoluția religioasă a intelectualilor ruși, la începutul secolului XX, sau alți gînditori aparte, întrucîtva izolați. Abia astăzi, presate de intrarea țărilor est-europene în Uniunea Europeană, Bisericile Ortodoxe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
acum jumătate de secol, privitoare la faptul că, pentru comunitățile răsăritene, istoria (încă) nu advine 3, par să fie chiar și astăzi parțial îndreptățite. Dacă Bisericile est-europene și au făcut de acum un loc recunoscut în istoria modernă, în schimb modernitatea nu și-a făcut încă un loc semnificativ în gîndirea ortodoxă. Vorbind despre tipologia spirituală a ramurilor creștine, fiecare cu geniul, dar și cu limitările ei, André Scrima menționează neîncrederea în istorie a ortodoxiei, teama ei că ar putea fi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
discernerii fără separare, a conjuncției incomensurabilelor. I-ar rămîne așadar să aplice acest model asupra realului imediat, asupra actualității. Deocamdată însă discursul eclezial curent se mulțumește să insiste declarativ pe o moștenire spirituală vertiginoasă și totodată pe participarea ortodoxiei la modernitate, dar înaintează șovăitor spre articularea efectivă a celor două teme. Efortul de articulare e cu atît mai lent cu cît (mai) nimic din realitatea socială nu pare să-l solicite. Creștinismul răsăritean nu stă sub pericolul de a-și vedea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
spiritual și cultural, sigură pe asocierea ei cu identitatea națională, curtată de politicieni după căderea comunismului, ortodoxia pare să fie mulțumită de performanța ei socială în epoca post-totalitară. Cît despre intelectualii credincioși care își permit să semnaleze criza ortodoxiei în raport cu modernitatea, ei sînt tratați cel mult cu un respect distant și formal, dar nu prea sînt luați în seamă. Angajarea lor religioasă, din care fac parte reflexia, studiul, interogația critică, e incomodă. De ce ar trebui ea să tulbure antanta confortabilă dintre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
păstrează suveranitatea. Printre alți gînditori contemporani, Koakowski, cu tăișul lucidității raționale, Berdiaev, cu suflul revoluționar al intuițiilor sale, ne pun din nou sub ochi modelul distanței verticale dintre divin și lume. Mai mult decît atît, pentru amîndoi, datele specifice ale modernității oferă un suport privilegiat pentru atenția, dacă nu pentru adeziunea față de acest model. în decuplarea istoriei și a civilizației moderne de la religie, ei nu văd o catastrofă, ci prilejul unui salutar discernămînt. De cîteva decenii totuși, în Occident cel puțin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
astăzi instituțiile religioase privesc individul în singularitatea, nevoile, crizele lui, și mai puțin colectivitățile compacte. Pe de o parte, atenția față de individ e perfect racordabilă la logica transcendentă a religiilor. Asumînd importanța pe care categoria individualului a căpătat-o în modernitate, religiile îi pot sublinia acesteia valoarea spirituală, dar și limitele, parțialitatea în raport cu statura completă a persoanei, cu destinul ei total. Ce alt rost au credința, religia, spiritualitatea decît să lucreze pe axul metafizic, să dea omului suport pentru a-și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
interior, pentru a tinde spre modelul lui divin? Pe de altă parte totuși, nu pentru aceste specialități verticale sînt solicitate astăzi credințele, religiile, spiritualitatea, ci mai cu seamă pentru a hrăni și a fortifica trăsături individuale. Consumatorii de religie din modernitatea tîrzie par să caute mai ales securitate, căldura unui grup afinitar, material pentru propria identitate într-o lume care a răvășit apartenențele tradiționale sau, în sfîrșit, îndreptar pentru o viață nobilă. Iar așa fiind, distanța între divin și lume riscă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
să vadă același peisaj transcendent. științele religiei : gestionarea savantă a distanței Pînă acum cîteva decenii, știința făcea parte, alături de istorie și social, din triada în fața căreia religia trebuia să se încline sau să se retragă în spațiul privat, de vreme ce, în modernitate, științele preluaseră de la religie funcția explicativă în ce privește realul obiectiv (ștințele naturii) și chiar subiectiv (științele umane). Din modestie ori din suficiență, omul modern nu mai recunoștea, ca formă de cunoaștere tare, decît cunoașterea științifică, față de care religia putea oferi cel
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ale divinului, le dă la o parte din drum, restabilind astfel atît conștiința unui divin de necuprins în concepte, cît și elanul cunoașterii spre această țintă : e, ca atare, un moment apofatic . Atitudinea critică, ateismul purificator nu sînt, desigur, monopolul modernității tîrzii. Orice Reformă se revoltă în fața unui tradiționalism care a secularizat întrucîtva absolutul. Dar, atunci cînd revolta/reforma se instituționalizează în cîmpul credinței, ea poate produce, alături de critici legitime și rectificări, mutații mai grave decît carențele pe care a vrut
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fiecărei tradiții , putem presimți diferența de nivel dintre formele sub care transcendentul se comunică și natura lui de neîngrădit, incomprehensibilă. Putem aproxima astfel distanța verticală care, despărțindu-ne de el, ne interpelează. Pluralismul și condiția perspectivală încrederea în diversitate în modernitatea tîrzie, unitatea pare să-și fi pierdut prestigiul, puterea de atracție, caracterul de normă spre care aspirăm. Suverană de cînd lumea, în mentalitățile vechi și chiar pînă la mijlocul secolului XX, i se preferă astăzi multiplicitatea. Unitatea a devenit suspectă, evocă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ieșire nu numai din propriile limitări, ci și din nivelul individualului. Moartea-înviere împreună cu celălalt revine la a da loc Polului transcendent să își manifeste, în comuniunea interlocutorilor, noutatea inepuizabilă. încrederea în diversitate nu apare așadar numai ca o descoperire a modernității laice, ca principiu specific societăților liberale contemporane. Ea poate fi așezată foarte bine într-un cadru spiritual, poate primi solide argumente religioase. și mai important e faptul că dominate de atmosfera pluralistă societățile occidentale pot oferi un bun teren pentru ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
că teoria tare a secularizării nu se confirmă în afara terenului occidental (ba nici măcar acolo pe deplin) și că ea exprimă mai ales mentalitatea autorilor săi. Cu o anume lipsă de obiectivitate, cercetătorii au aplicat asupra realității religioase de pretutindeni grila modernității triumfătoare, cu un unic chip, treptat, dar inexorabil secularizantă. Credincioși dogmei laice a progresului, a evoluției liniare, ei au luat ca model situația occidentală, pentru a declara profetic că în lumea viitorului religia nu va mai avea relevanță publică în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a declara profetic că în lumea viitorului religia nu va mai avea relevanță publică în mod cert din punct de vedere politic, dar poate nici cultural , ea retrăgîndu-se în sfera convingerilor private. Printr-o reorientare teoretică, specialiștii privilegiază acum imaginea modernității drept criză și a religiei ca flexibilitate. Se referă la capacitatea religiilor de a reacționa creator la delocalizări, de a da sens individului și comunităților pe drumul traumatizant al modernizării ; pun o lumină puternică pe varietatea religioasă, pe care nimeni
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a reacționa creator la delocalizări, de a da sens individului și comunităților pe drumul traumatizant al modernizării ; pun o lumină puternică pe varietatea religioasă, pe care nimeni nu o poate ignora astăzi. în ce privește religia, spune Geertz, ceea ce e modern în modernitate este diversitatea credințelor, diversitatea de credință și de angajament religios. Nu numai că recunoaștem diversitatea de facto culturală, etnică, religioasă a lumilor noastre, dar o și respectăm, o susținem, o Poate și mai semnificativ este faptul că însăși conștiința religioasă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de către ierarhia eclezială și cu instaurarea unui model de credință monopolist, girat de puterea politică atunci cînd creștinismul devine religia oficială a Imperiului Roman tîrziu. în Origen, vede în același timp un tip de teolog care redevine exemplar odată cu apariția modernității. într-adevăr, pentru specialiștii de azi, ca și pentru gînditorii Renașterii sau pentru un filozof ca Berdiaev, Origen reprezintă teologul libertății : nu numai fiindcă așază libertatea persoanei în centrul doctrinei lui, ci și fiindcă practică o teologie în libertate, mizînd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
instanță nesituabilă, fără poziție, care desfășoară din Privirea ei întreg spațiul de poziții sau de perspective al universului. Pentru cardinal, lumea este o imensă (și indefinită) sferă de centre perspectivale care converg spre Polul divin. Esențial rămîne faptul că, spre deosebire de modernitatea noastră, cardinalul tratează universul ca pe un simbol în același timp imprecis și dinamic al realității absolute. Tocmai imprecizia universului în raport cu perfecțiunea divină, tocmai caracterul de conjectură participativă la rădăcina lui metafizică dau universului dinamica pe care se poate sprijini
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
convergența participativă spre ea. Omul are simultan conștiința că se află într-un dialog unic, intim, absolut cu această Privire și că toate persoanele au același tip de raport cu ea, aceeași demnitate, că sînt capabile de aceeași convergență. în modernitatea de tip cusan, nu numai că persoana în singularitatea ei nu e subordonată unei ierarhii sau autorități colective, obiectivate, dar asupra libertății și a demnității ei nu apasă nici o dogmă culpabilizantă, de tipul căderii, nici o catastrofă primordială care să fi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
persoană să își realizeze deplin posibilitățile perspectivale, să tindă spre Limita trans-perspectivală a umanului. Prin accentul pus pe libertatea neculpabilizată a omului, pe creativitatea lui de la cea tehnică la cea intelectuală și spirituală , Cusanus este un foarte îndrăzneț inițiator de modernitate. Prin accentul pus pe convergența persoanei în calitate de centru perspectival spre Polul transcendent, Cusanus este inițiatorul unui alt fel de modernitate decît a noastră. într-adevăr, modernitatea noastră se definește prin faptul că suspendă/ignoră/evacuează tema convergenței umane spre Pol
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]