7,852 matches
-
le aprobă și la care nu acceptă să participe cu trup și suflet. Atunci când nu poate face binele, atitudinea sa este una rezervată. Nu ea ia, așa cum crede Doina Ruști, "măsuri pentru izolarea Lupului a cărui inteligență o sperie"35. Naratorul însuși, purtător de cuvânt al poziției autorului, de regulă extrem de parcimonios cu laudele la adresa altor personaje, este chezașul corectitudinii Brehnacei: Deci dintr-acéstea pasiri, Brehnacea, precum să videa, sau din sine plecată, sau din a Lupului vârtoase argumenturi și adevărate socotéle
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
păsări, adevărul, e clar, există și are greutate. Așa se explică și tentativele lor, naive în fond (o naivitate proprie intelectualului), de a-l aduce pe habotnicul tiran pe calea cea bună. În fine, un alt pasaj esențial în care naratorul intervine și clarifică poziția Brehnacei poate lămuri cu totul problema. Nu e vorba de un personaj care să întruchipeze corectitudinea absolută sau puritatea morală; autorul nu uită că el deține locul din proximitatea Corbului, pe care îl depășește net în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
căci nu este o chestiune de alegere, nu îi impune și un comportament violent, brutal, ca celorlalte surate. Brehnacea nu este, e limpede, un personaj instinctual. Dimpotrivă, rațiunea și echilibrul par a o defini cu asta e de acord și naratorul. Ea e mai degrabă un mediator, caută să împace taberele, să stabilească adevărul și să aplaneze conflicte care par de nestins. Surprinsă într-o ipostază reflexivă, Brehnacea își dezvăluie (prin intermediul unui monolog interior) permanenta preocupare: aceea ca "în tot trupul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
morale care pentru celelalte animale rămân simple noțiuni abstracte. El nu este nici crud, nici viclean lipsit de scrupule, așa cum apare în unele fabule orientale, ci decis să lupte pentru adevăr și convins că slujirea acestuia răscumpără orice neajuns. Deși naratorul îl căinează ("Săracul Ciacalul, măcar că și el de viclean ieste lăudat, însă "cu bucățeaoa dulce a Vulpii înghiți și undița otrăvii amară"), animalul are suficient discernământ pentru a ști în ce se amestecă și care vor fi urmările pe care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
steampunk romanului Confessions d'un automate mangeur d'opium / Confesiunile unui automat opioman (Fabrice Colin și Mathieu Gaborit, 1999), sau trimit direct la lectura romanelor de epocă după exemplul lui Frankenstein Unbound / Frankenstein descătușat (Brian W. Aldiss, 1974), în care naratorul o întâlnește pe Mary Shelley și creatura pe care aceasta este pe cale s-o inventeze. Este și cazul romanului Moreau's Other Island / Cealaltă insulă a doctorului Moreau (Brian W. Aldiss, 1980). Referința la epocă este uneori prezentă prin aluzii
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
uneori asocierea unor noțiuni cu imagini poetice, care furnizează un temei universului bizar care ni se înfățișează, pentru a fi apoi dezvoltat de-a lungul întregului text. Numeroase povestiri SF trec astfel de la focalizarea zero (punctul de vedere al unui narator omniscient) la focalizarea internă (punctul de vedere al unui personaj), ceea ce are drept consecință faptul că le permite punctelor de vedere și tonalităților să varieze, trecând, de pildă, de la ironie la descrieri lirice. Personajele nu mai sunt simple instrumente narative
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de a crea lumi numai prin puterea gândului, după o variantă eretică extrasă din Cratilos de Platon. Ei pot "să-și schimbe, prin intermediul anagramelor, mediul" spre a concepe "lumi [...] ficțiuni în care un om ar putea trăi". Totuși, cum remarcă naratorul, pentru a distinge această operă de textele occidentale de SF, "trebuie evidențiat faptul că gorfii nu dezvoltaseră nici o tehnologie convențională. Jocul Divin le era suficient și ca știință, și ca artă". Dar unul dintre acești extratereștri, Koax, hotărăște într-o
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
românească, Cătălin Ghiță Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake, Cătălin Ghiță Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar, Cristina Sărăcuț Fantasticul în literatură, George Bădărău Genul SF, Roger Bozzetto Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan În căutarea naratorului perfect, Dragoș Varga Literatură și convertire, Adrian Vasile Sabău Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre Marile teorii ale teatrului, Marie-Claude Hubert Monica Lovinescu. O voce a exilului românesc, MihaelaNicoleta Burlacu Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în atâta am pledat în favoarea industriei române, încât am izbutit să întorc inima lui Vodă în favoarea domnului Kogălniceanu, încât Vodă m-a însărcinat să spun domnului Kogălniceanu casă se ducă la El. În continuare sunt relatate alte fapte făcute de narator în favoarea lui Kogălniceanu, inclusiv reușitele în deputăție. „După cele de mai sus spuse oricine ar fi în drept să creadă cu siguranță, că eu aș fi fost ajutat de domnul Kogălniceanu, în tot cursul vieții mele. Domnia sa cu plăcere a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îl conduce în așteptarea sa, în suspens-ul, întârzierile sale către inconsistenta imagine a lui însuși căreia scriitura dandy îi întârziase prin multe și multe ocoluri apariția care totuși nu a fost niciodată cu adevărat ignorată, cel mult refulată 275. Dacă naratorul îi întinde o cursă martorului cu mimul dorinței, cititorul este nevoit să constate că "textul cu trimiteri nu trimite decât la el însuși, fiindcă povestirea nu este secundară decât prin efectul unei stereotipii specioase, fiindcă teatrul este fără piesă." Cu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ca modele de virtute. Ironia flaubertiană se distinge nu numai în semnătură ("Și iată povestea sfântului Iulian Ospitalierul, cam așa cum o găsim, pe un vitraliu de biserică, în ținutul meu" - în care "cam așa cum" semnalează dualitatea narațiunii, fidelitatea și infidelitatea naratorului) dar și în titlu care poartă în el însuși un clivaj, o diviziune, fiindcă acest Iulian este neospitalier prin excelență: el și-a omorât oaspeții cărora soția lui le oferise propriul pat. Între cele două paturi ale ospitalității, între crimă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ascunzătoarea, culcușul său. Este vorba într-adevăr de a descoperi individul ca istorie și de a-l face să se destăinuiască, să se povestească, să mărturisească. Tânăra fată și fugarul este romanul absolut pasionant al unei ospitalități constrânse în care naratorul este un intrus care se introduce cu forța în casa celui, care îi va fi, fără voia sa, gazdă, o gazdă ursuză, puțin amabilă, vizibil mânioasă pentru această intruziune necuviincioasă. Naratorul este anonim și nu îi vom ști niciodată numele
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
romanul absolut pasionant al unei ospitalități constrânse în care naratorul este un intrus care se introduce cu forța în casa celui, care îi va fi, fără voia sa, gazdă, o gazdă ursuză, puțin amabilă, vizibil mânioasă pentru această intruziune necuviincioasă. Naratorul este anonim și nu îi vom ști niciodată numele. Prin aceasta el ar putea fi dublul autorului însuși, despre care știm că are o importantă parte autobiografică imaginară în operele sale, dar mai ales, acest anonimat îi conferă un statut
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o importantă parte autobiografică imaginară în operele sale, dar mai ales, acest anonimat îi conferă un statut straniu și particular care nu numai că dă povestirii un aspect misterios, dar tinde să semnifice, în narațiunea la prima persoană că acest narator subiectiv este finalmente cel al cărui secret nu va fi niciodată descoperit, că el este un subiect "alb", o subiectivitate deschisă, în rătăcire, în vacanță, care încearcă să forțeze o casă, să-i forțeze secretele cu vana speranță de a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
transgresiv față de legile politeții și ale ospitalității, are o anumită agresivitate. Dar lucrurile sunt mai complexe și istoria, psihologia personajelor și secretul care zace în inima casei sunt după chipul labirintului care constituie arhitectura însăși a casei. Mânat de curiozitate, naratorul face o inspecție a fiecărui colțișor al casei, în detrimentul locuitorului ei, dar foarte curând cititorul înțelege că este vorba mai mult decât de curiozitate sau, mai degrabă, că ceea ce animă această curiozitate este o dorință de nemărturisit. "Nu era desigur
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Raconto d'autunno ("Poveste de toamnă") este evident o rescriere inspirată de Prăbușirea casei Usher ca și de Ligeia ale lui Edgar Allan Poe. Maestrul fantasticului italian este vizibil inspirat de către scriitorul american plasându-și povestirea, care îl conduce pe narator către o antică locuință cu arhitectură simbolică și semnificativă, sub semnul unei "zile de toamnă, zi apăsătoare, întunecată și mută"427 cu nori grei și joși într-un cer lugubru. Singurătatea, rătăcirea și melancolia însoțesc mersul fugarului, urmărit și persecutat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lugubru. Singurătatea, rătăcirea și melancolia însoțesc mersul fugarului, urmărit și persecutat într-o "întunecime întristătoare", fără hrană, ud până la piele pe o ploaie înghețată, în căutare de refugiu. Prăbușirea casei Usher este și ea, într-adevăr, o chestiune de ospitalitate: naratorul chemat de un vechi prieten, vine să stea câtva timp lângă gazda sa chinuită de un secret angoasant care îl macină. Din ne-spus în aluzii, teama câștigă progresiv teren până în momentul funestei revelații, cea unui secret refulat care reapare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nimic de mulți ani? Mai întâi este vorba de a găsi lângă un prieten o societate în lupta cu singurătatea, un reconfort pentru chinul său, o ușurare a bolii sale. Dar și (fiindcă Roderick a fost un prieten intim al naratorului și îl cunoaște așadar bine) ca să-i împărtășească angoasa și nebunia. Gazda își primește cordial oaspetele, dar cu o cordialitate empatică "asemănătoare cu efortul unui om de lume plictisit, care se supune unei circumstamțe". În ciuda unei sincerități de care naratorul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
naratorului și îl cunoaște așadar bine) ca să-i împărtășească angoasa și nebunia. Gazda își primește cordial oaspetele, dar cu o cordialitate empatică "asemănătoare cu efortul unui om de lume plictisit, care se supune unei circumstamțe". În ciuda unei sincerități de care naratorul nu se îndoiește, totul în atitudinea gazdei este dublu, ambiguu. Gazda rămâne mută, paloarea sa cadaverică, o anumită incoerență sau inconstanță în manierele sale stârnesc mirarea. "Acțiunea sa era când vioaie, când indolentă". Comportamentul lui Roderick urmărește să-l ia
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să se disculpe, al unei drame despre care el nu dă nici o explicație. Pictură, muzică și poezie oferă spectacolul unei stări în măsură să suscite totodată milă și teamă. Cât despre Mad Trist nu din întâmplare ajunge el în mâinile naratorului care îl decorează cu titlul favorit al lui Roderick Usher. Povestea naivă și barocă (după cum o califică naratorul) este o punere în abis a ceea ce se întâmplă în casa Usher, o poveste de ospitalitate refuzată (cavalerul Etherred udat de ploaie
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
spectacolul unei stări în măsură să suscite totodată milă și teamă. Cât despre Mad Trist nu din întâmplare ajunge el în mâinile naratorului care îl decorează cu titlul favorit al lui Roderick Usher. Povestea naivă și barocă (după cum o califică naratorul) este o punere în abis a ceea ce se întâmplă în casa Usher, o poveste de ospitalitate refuzată (cavalerul Etherred udat de ploaie și temându-se de izbucnirea unei furtuni încearcă să intre în casa pustnicului) care se termină prin achiziționarea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
adevăr neospitalitatea ei funciară, neospitalitate fizică mai întâi, în închiderea, singurătatea, claustrarea ei, în părăginirea și secretul ei. Stăpânul casei este ultimul descendent al familiei care nu va mai primi niciodată supuși noi în sânul ei. Ceea ce se oferă vederii naratorului, înainte ca el însuși să devină victimă, este spectacolul excluderii, prin locul său de martor ignorant (ignorând cauzele răului), neputincios în fața manifestărilor unui Eros negru și aruncat, în cele din urmă, afară, din acest sumbru conac care, în mod narcisist
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cauzele răului), neputincios în fața manifestărilor unui Eros negru și aruncat, în cele din urmă, afară, din acest sumbru conac care, în mod narcisist, face implozie în el însuși pentru a dispărea "la picioarele sale", lăsat prada, iremediabil, unei singurătăți înghețate. Naratorul lui Landolfi, zărind un fum măturat de vânt, "fum foarte melancolic în sine" care se ridică în aerul umed și aproape întunecat, descoperă o casă așezată pe un platou, rezidență burgheză sau conac în care caută "adăpost și hrană". Casa
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu furie, aproape agresiv, cum trosnesc copacii mari din jur și acest zgomot mă cufunda în cea mai copleșitoare melancolie"). Mai târziu, o ceață sufocantă (maladivă, "morbidă") îl va împiedica să iasă din casă. Ca și în Prăbușirea casei Usher, naratorul este cuprins de o "anumită teamă nerațională și nedefinnită" în fața frumuseții sălbatice a unui loc bântuit de un farmec obscur care pune nervii la încercare 429, teroare care totuși nu este lipsită de curiozitate: "Dincolo de nevoia de a găsi un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
totuși nu este lipsită de curiozitate: "Dincolo de nevoia de a găsi un adăpost, încercam de fapt nevoia de a termina cu povestea asta". Care poveste? Nu știm și nici nu o vom ști. În acest climat nu lipsit de onirism, naratorul care fuge de o misterioasă persecuție, găsește un loc care ar putea aduce un răspuns la ceea ce constituie secretul misterioasei sale identități. Și aceasta sub forma unei dorințe de ospitalitate care pune în mișcare o asemenea căutare, atât de insistentă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]