7,539 matches
-
astfel încât copiii să-și însușească principiile moral-civice pozitive ale societăți în care trăiesc și să le promoveze conștient în viață. Aplicate în grupa de preșcolari, jocurile enumerate în această carte, vor duce la rezolvarea într-un mod plăcut a „micilor neînțelegeri” apărute între copii, formându-le în timp acestora conpetența de a-și gestiona singuri situațiile conflictuale. Sperând că v-am trezit interesul, vă urez lectură placută! Alina Nicoleta Bursuc JOCURI șI ACTIVITĂȚI PENTRU DEZVOLTAREA șI OPTIMIZAREA COMPETENȚELOR EMOȚIONALE 11 1
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
modulația tonului vocal vor fi în măsură să restabilească liniștea și atmosfera propice de lucru. Arta de a comunica este o cerință esențială atât pentru pacient, cât și pentru terapeut; la fel și dialogul, care trebuie să elimine toate eventualele neînțelegeri dintre aceștia, precum și să ajute la înțelegerea și explorarea în fiecare moment a trăirilor interioare ale pacientului, la găsirea unei punți de legătură prin care să se aducă la un numitor comun intențiile kinetoterapeutului și disponibilitățile pacientului, esențiale pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
delegați, 1 la 100 și erau plătitori de impozite în valoare în valoare de 48 de lei, la sate și 80-100 lei la orașe; alegătorii direcți erau cei care plăteau un impozit de 4 galbeni. În ianuarie 1865, în urma unor neînțelegeri cu domnitorul, M. Kogălniceanu a demisionat.. În calitate de ministru de externe a contribuit la cucerirea independenței și a luptat pentru binele țării alături de Ion C. Brătianu, la Congresul de pace de la Berlin. S-a stins din viață la 1 iulie 1891
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
cunoscându-se faptul că atitudinea afectivă a mamei are un rol primordial pentru dezvoltarea normală a copilului. Avitaminoza afectivă apare în urma îndepărtării copilului de familie, mai ales în cazul copiilor abandonați încă de la naștere, dar și din pricina calității mediului familial (neînțelegeri între părinți, atitudinea autoritară sau de indiferență a părinților, părinți alcoolici etc.). Carențele afective determină efecte, uneori ireversibile, în sfera afectivă, morală, comportamentală și caracterială, manifestate prin apatie, neangajare în activitățile ludice și școlare, reținere față de persoanele adulte, insecuritate afectivă
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
clici iar lipsa sprijinului între colegi duce de multe ori la singurătate și izolare. Apar resentimente față de capacitățile și realizările celorlalți, neîncrederea și lipsa prieteniei. * Comunicare slabă. Aceasta reprezintă solul cel mai fertil pentru conflict. Cele mai multe conflicte pot fi atribuite neînțelegerii sau percepției greșite a intențiilor, sentimentelor, nevoilor și acțiunilor celorlalți. Elevii nu știu să-și exprime în mod pozitiv nevoile și dorințele sau le este frică să facă asta. Ei nu pot să-i asculte pe ceilalți. * Exprimarea nepotrivită a
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
diminua cei 5 factori enumerați mai sus. De asemenea, puteți provoca apariția sau escaladarea conflictelor prin așteptări exagerat de înalte față de elevi, conducând clasa prin reguli inflexibile, bazându-vă în permanență pe utilizarea autorității, instaurând o atmosferă de teamă și neînțelegere. Între agresiune și inacțiune există o gama foarte largă de răspunsuri. A câștiga sau a pierde, ca individ, nu sunt singurele ieșiri posibile dintr-un conflict. Cea mai bună soluție este cea în care ambele parți câștigă. Utilizarea repetată și
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
trebuie să știe că pot câștiga ceea ce doresc fără să fie agresivi. Autocontrolul nu înseamnă suprimarea emoțiilor, ci un mod pozitiv de a le exprima. c. Conflictele între profesori și părinți Principalele cauze ale acestor conflicte sunt: * Comunicarea defectuoasă datorită neînțelegerilor sau numărului mic de contacte pe parcursul unui an școlar. Conflictul de valori și lupta pentru putere: parinții au prejudecăți bazate pe experiențele lor anterioare sau nu le este clar care este rolul lor / profesorilor în viața copiilor. Îmbunătățirea relațiilor cu
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
în timpul prezentării stadiului la care s-a ajuns, se face o eroare în interes propriu; În desfășurarea oricărei negocieri trebuie evitate câteva erori comportamentale: * agresivitatea (agresiunea și furia întunecă înțelegerea fenomenelor); * personalizarea (legarea unei situații conflictuale de o anumită persoană); * neînțelegerea (înțelegerea greșită a unor gesturi, afirmații care țin de un anumit specific cultural); * uni-raționalismul (să se considere ca unic adevărul propriu); * neascultarea (lipsa abilităților de a asculta). 4.Încheierea negocierii - se face prin evaluarea a ceea ce se poate obține prin
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
13. Se poate observa încercarea de a instaura în Biserica Ortodoxă Română teorii cezaro-papiste, într-o perioadă (1927) în care Roma se detașa de asemenea idei, reînviind teoria puterii indirecte 14. Termenul de putere indirectă s-ar putea preta unei neînțelegeri. S-ar putea crede că dreptul în discuție nu atinge temporalul decât prin repercusiunea măsurilor luate referitoare la spiritual; de fapt, acest drept privește temporalul numai în virtutea spiritualului. Ceea ce se desemnează astfel este puterea pe care Biserica o are asupra
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Aceste două atitudini demonstrau cât se poate de clar necesitatea reinstituirii autorității bisericești, precum și a creării unei discipline unitare 5. Propunerea lui Nae Ionescu de a înființa școli confesionale nu a fost bine primită în cercurile ortodoxe, dintr-o profundă neînțelegere a "disciplinei lăuntrice". Din păcate, acest proiect a fost rapid abandonat în detrimentul altor proiecte mai puțin inspirate. De aceea, singura soluție pentru revigorarea teologică consta în restaurarea vechiului învățământ enciclopedic, cu valabila sa ierarhie a științelor în care studiul teologiei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
reunește, de asemenea, câteva mari autorități ale teologiei răsăritene și ale filosofiei europene: N. N. Glubokovsky 14, Thomas Greenwood 15. Glubokovski publică un studiu despre esența Ortodoxiei (L'Orthodoxie dans son essence), oferind o solidă argumentare istorică menită să elimine toate neînțelegerile (mal-entendus) cu care era privită Ortodoxia, în Occident. Teologul rus formulează esența Ortodoxiei din perspectiva neopatristicii: Ortodoxia nu se ridică deasupra celorlalte confesiuni prin orgoliul dominării, ci prin faptul că ea reprezintă un tot unitar în raport cu alte fracțiuni. Ortodoxia îi
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de abordare. De asemenea, în literatura de specialitate consacrată teoriilor despre familie, în particular, raportului funcționalism-confictualism, se vorbește (vezi, de exemplu, Leeder, 2004) de teorii critice radicale, începând cu cele care încearcă să explice stări și fenomene ale micromediului familial (neînțelegeri, violențe, disrupții) prin inegalități macrosociale (de clasă, de etnie, de gen social, de vârstă) și până la aplicarea teoriei sistemului mondial, datorată lui I. Wallerstein (1974). Mizând de data aceasta nu numai pe inegalitățile din interiorul unei țări, ci prioritar pe
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nu s-a pornit de la „mari teorii”, pe marginea datelor culese s-au făcut eforturi de elaborare de microteorii. Un exemplu elocvent îl constituie teoriile bazate pe investigații concrete, elaborate în această perioadă, cu privire la așteptările de rol, care susțin că neînțelegerile și divorțurile pot fi explicate în mare măsură prin diferența dintre rolul anticipat al vieții de familie și situația reală din căsnicie, adică diferența dintre „la ce s-a așteptat” și „ce a găsit”. Astfel încât nu atât lipsa de teoretizare
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nucleul factorial al reușitei este mult mai greu de circumscris; b) nu există osimetrie între factorii ce conduc la tensiuni grave în familie și cei ce asigură reușita.Consumul exagerat de alcool, de exemplu, duce aproape cu necesitate la grave neînțelegeri și destrămări (legale sau nu) în familie, dar absența lui nu înseamnă automat reușita (și cu atât mai mult fericirea) în familie. Condiția erotico-sexuală este poate mai decisivă, „mai simetrică”, în sensul că nepotrivirea duce direct sau indirect la tensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sine, ele aflându-se într-o țesătură fină de intercondiționări: banii pot fi mai puțini din cauza băuturii, refugiul în alcool poate fi determinat de o condiție materială mizeră, șomaj, boală. În același timp, „discuțiile contradictorii” pot fi un efect al neînțelegerilor pe teme de participare la sarcinile casnice. În propunerea mea de nuclee sindromice, am avut în vedere mai ales factori ce pot fi sub controlul celor doi, variabile ce țin de interiorul familiei, și mai puțin de exterior. Deși aflate
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
controlul celor doi, variabile ce țin de interiorul familiei, și mai puțin de exterior. Deși aflate în conexiune, problemele cu care se confruntă familia - dintre care în țările mai puțin dezvoltate, lipsa banilor - nu trebuie confundate cu motivele grave de neînțelegere. Potențialul tensional este prezent în orice cuplu și familie. Înțelepciunea celor care vor să păstreze mariajul este de a evita ca tensiunile să se manifeste la cote maxime și să se transforme în conflicte sau, dacă acest lucru s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pasiv, dar optimist de a aștepta să se îmbunătățească situația. Persoana loială partenerului său și statutului său marital speră și, eventual, se roagă ca lucrurile să se rezolve de la sine. Acest tip de răspuns este caracteristic indivizilor care consideră că neînțelegerile nu sunt grave, nu trăiesc insatisfacția la cote înalte și, oricum, nu prea văd alte variante. • Neglijarea (neglect) este tot o așteptare pasivă, dar neînsoțită de speranța de mai bine, ci, dimpotrivă, de gândul că relația tot se va sfârși
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aparență pozitivă, ascunde serioase riscuri de disrupție, fiindcă ea este adesea acompaniată de falsa percepție din partea celuilalt: tu crezi că ești loial cu partenerul (și declari ca atare), dar odată întrebat, acesta va răspunde că nu a simțit așa ceva. Oricum, neînțelegerile grave din familie, nerezolvarea lor, însoțite de insatisfacții cronice sau episoade emoționale tulburătoare, conduc, în cele din urmă, la disoluția cuplului, chiar dacă nu întotdeauna aceasta înseamnă separare legală. 6.4. Ciclul vieții familialetc " 6.4. Ciclul vieții familiale" Un traseu
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
directă a divorțului, dar și o variabilă intermediară, în sensul că ea cumulează efectele unor factori sociali și psihologici (situație materială precară, incompatibilitate de statut educațional, consum de alcool, lipsă de afectivitate, mentalitate de dominanță etc.), fiind rezultatul unor grave neînțelegeri pe care le întreține și le amplifică. Într-adevăr, un număr impresionant de studii arată că majoritatea bărbaților care își bat nevestele consumă și abuzează de alcool. Consumul exagerat de alcool (și alte droguri) conduce în general la agresivitate, atât
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
trebuie să fie tratat și cultivat ca atare, după toate normele optimului social, susținut de atuul că, în afara calculului rece, funcționează ca suport genetic altruismul consangvin. O serie de cercetări demonstrează că la majoritatea familiilor, chiar dacă nu sunt ferite de neînțelegeri și probleme, răspunsul nu este abuziv, ci unul de solidaritate și înțelegere autentică. Într-o investigație recentă, M. Warr și C. Ellison (2000), punând în paralel temerile și îngrijorările față de siguranța propriei persoane în fața criminalității (atacuri fizice pe stradă, răpiri
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nimeni nu mai este acuzat de neglijarea familiei, de impotență, de adulter sau de alte vicii sau deficiențe este un mare câștig pe linia libertății individuale și a dreptului la intimitate. Cei doi parteneri nu sunt obligați nici măcar să invoce neînțelegerile, deci să le facă publice, ci pur și simplu declară că vor să divorțeze. Acest tip de divorț promovează egalitatea și echitatea. „Virtutea” și loialitatea nu mai trebuie să fie răsplătite financiar și nu se pornește de la obligativitatea ca după
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu acumularea de capital marital. Investițiile psihologice în mariaj (atașament, sentimente, grija față de ceilalți membri ai familiei etc.) au mecanisme și efecte asemănătoare investițiilor economico-monetare: angajându-te mai mult intelectual și emoțional, te costă mai mult despărțirea; atunci când percepi însă neînțelegeri grave și o eventuală ruptură, nu te angajezi psihic în prea mare măsură. Se pare că o variabilă independentă importantă pentru mărimea investițiilor psihologice este atitudinea față de divorț. Dacă ea este restrictivă, atunci investițiile vor fi mari. Astfel, atitudinea față de
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
foarte accentuat și individul este presat de rude și comunitate -, dar în general factorii descriși de sociologi, antropologi și nu de puține ori și cei identificați de psihologi acționează indirect asupra partenerilor. Ei se traduc în probleme ce duc la neînțelegeri și tensiuni în cuplu. Unele dintre aceste mecanisme de trecere de la factorii „obiectivi” la cei „subiectivi” au fost deja descrise, altele urmează în pasajele următoare. 7.1.4. Divorțialitatea ca proces temporaltc " 7.1.4. Divorțialitatea ca proces temporal" În
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sarcinilor gospodărești, violența verbală și fizică, gelozia, infidelitatea (vezi 5.3.2.). Într-o cercetare asupra tinerei familii, alături de aceste motivații, A. Bejan și D. Buruiană (1989) descoperă că și dimensiunea „preferințe diferite în petrecerea timpului liber” este foarte importantă. Neînțelegerile și tensiunile din viața matrimonială se acumulează, gestează și se manifestă mai mult sau mai puțin exploziv, recurent sau foarte rar și uneori decisiv. Literatura de specialitate insistă că despărțirea (de fapt sau de drept) are în spate o istorie
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este afectată mai mult (negativ) la familiile cu conflicte decât la cele monoparentale (Cooper et al., 1983). Însă și alte comportamente ale sinelui și personalității sunt negativizate mai pronunțat în familiile cu tensiuni majore decât în cele monoparentale. Când la neînțelegerile grave din cuplu se adaugă abandonul, abuzul, uneori sexual, față de copii sau dereglările mentale, apare limpede pericolul pentru sănătatea fizică și psihică a copiilor. Pe drept cuvânt, se consideră că mediul cel mai propice al dezvoltării tinerelor ființe umane este
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]