7,505 matches
-
în agricultură se datorează faptului că plantele cultivatesunt pentru nevoile proprii, fără a fi implicate în comerț. În ceea ce privește suprafață totală a orașului, 4111ha, aceasta este împărțită după cumreiese din tabelul de mai jos, în: -suprafață agricolă care include: suprafață arabila, pășuni, fânețe, însumând 917hha; -suprafață neagricola care include: fondul forestier, ape, suprafața drumurilor, a construcțiilor și terenuri neproductive, totalizând 3194ha; Dintre ramurile industriale, cea a mineritului reprezintă activitatea de bază a locuitorilor chiar dacă s-a ajuns la un număr foarte mic
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
Ucraina ,Belarus, Lituania și Polonia. Disensiunile au început dintre secțiunile nordice și sudice ale Imperiului Mongol, ca invazia suspectă a lui Hulegu în vestul Asiei ce a rezultat eliniminarea lui Batu. Miza conflictului era Azerbadjanul, important ca zonă cu multe pășuni, cu importanță strategică pentru armate, o bază logistică importantă de controlat și o zonă cu venituri comerciale mari. Azerbadjan fusese motiv de conflict și între Batu și Guiuc, dar după moartea lui Guiuc, Batu hotărâse cu Mongke ca Azerbajdanul să
Imperiul Mongol () [Corola-website/Science/298572_a_299901]
-
cernoziom levigat, solurile brune de pădure și solurile brune de fânațe. Condițiile de relief, sol și climă au determinat o vegetație specifică de silvostepă reprezentată de vegetație de lac și teren mlăștinos (papură, stuf, pipirig, stânjeni de baltă), vegetație de pășune și fâneață pe dealuri și vegetație de pădure (stejar, gorun, salcâm, arbuști etc.). Pădurile ocupă 346 ha, iar fondul cinegetic este bogat (căprioare, mistreț, vulpi, iepuri, etc). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cătina se ridică la de locuitori
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
în 1866 fiind turnat din nou. Pe clopotul mic s-a imprimat inscripția Turnat în lauda domnului către ecclesia reformată din Dârja de către familia Varsány la 1753. Parohia reformată din Dârja a primit în proprietate, în 1732, teren arabil și pășune pentru 10 care de fân. La sfârșitul secolului al XIX-lea avea în stăpânire 21 de jugăre de teren și o gospodărie agricolă anexată școlii. A beneficiat de-a lungul timpului de diferite donații venite din partea credincioșilor, din care amintim
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
Monumentelor Istorice a încercat reabilitarea castelului, dar din lipsă de fonduri nu a putut efectua nici o acțiune concretă în acest sens. Castelul a fost folosit mai departe ca depozit de materiale de construcții, iar parcul s-a transformat treptat în pășune, copacii devenind lemn de foc. După căderea regimului comunist, din cauza stării de degradare în care se afla, în anul 1999 World Monuments Watch a inclus castelul pe Lista celor 100 Cele Mai Periclitate Situri din Lume, la propunerea Fundației Transilvania
Castelul Bánffy de la Bonțida () [Corola-website/Science/299597_a_300926]
-
sunt Columbia Britanică, Ontario și Quebec. Pădurea acoperă 54% din suprafața Canadei, iar 45% din suprafața împădurită o constituie taigaua. Numai 5% din suprafața Canadei este teren arabil, iar din acesta nicio parte nu poate fi folosită pentru culturi permanente. Pășunile permanente însumează 3% din suprafața Canadei. Suprafața de teren irigată este de 7,200 km², potrivit unei estimări din 1993. În Canada se cultivă in, ovăz, grâu, porumb, orz, sfeclă de zahăr, secară, cartofi. Fructele și legumele sunt cultivate în
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
27 km.Orașul este situat la 2 km de la traseul internațional Chișinău-Tighina-Odesa. Suprafață totală a orașului este de 2.277 ha, dintre care terenuri agricole - 1491 ha (76,5% sunt terenuri cu destinație agricolă), vii - 51 ha, livezi - 15 ha, pășuni - 137 ha, păduri - 111 ha, iazuri - 74 ha. Cea mai mare parte din terenurile cu destinație agricolă o ocupă pământul arabil - 1.491 ha. Suprafață terenului intravilan este de 458 ha, iar a terenurilor destinate industriei - 70,6 ha. Fondul
Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/299703_a_301032]
-
au fost tragerea cu arcul, aruncarea suliței, toate efectuate călare. Principala lor formă de hrană erau carnea și laptele, produse de turmele lor. Se spune că își păstrau carnea sub șaua de cal. Călăreau din loc în loc în căutare de pășuni, jaf și pradă, iar când poposeau, isi întindeau corturile. Hunii erau considerați a fi niște creaturi hidoase în sursele antice. Copiilor li se turteau nasurile cu ajutorul unor scândurele fixate cu fâșii de pânză și își crestau față ca să nu se
Attila () [Corola-website/Science/299098_a_300427]
-
vol II - I. Manifestările spirituale: 1. Școala 2. Biserica 3. Teologia populară 4. Știința populară 5. Arta populară: arhitectura; literatura 6. Ceremonii și obiceiuri - vol III - II. Manifestările economice: 1. Categorii economice în satul Nerej 2. Munca pământului 3. Exploatarea pășunilor naturale 4. Creșterea vitelor 5. Exploatarea forestieră 6. Industrii diverse 7. Comerțul 8. Unități economice: gospodăria și bugetele țărănești III. Manifestările morale și juridice: 1. Viața juridică în trecut 2. Viața procesivă la Nerej 3. Codul pădurilor IV. Manifestări administrative
Metoda monografică () [Corola-website/Science/299166_a_300495]
-
cu un potențial turistic ridicat, care ar putea contribui la dezvoltarea orașului și a zonei, în cazul în care ar fi valorificat. Agricultura este reprezentată prin existența unei suprafețe agricole de 6.011 hectare, din care: suprafață arabilă 253 hectare, pășuni 3.115 hectare, fânețe 2.638 hectare, livezi 5 hectare. Efectivele de animale existente în oraș sunt reprezentate de: 1.600 capete bovine, 749 capete porcine, 4.022 capete ovine și peste 13.000 păsări. Rețeaua de învățământ cuprinde 14
Broșteni () [Corola-website/Science/299253_a_300582]
-
18″ latitudine nordică (pe aceeași paralelă cu orașul german Augsburg) și 27°20′09″ longitudine estică. Comuna are suprafața totală de 34,46 km², dintre care vatra satului ocupă 3,3 km²; pădurile - 1,53 km²; iazurile - 1,65 km²; pășunile, livezile și terenurile arabile - 28 km². Comuna se învecinează la nord cu regiunea Cernăuți din Ucraina, fiind amplasată într-o zonă de silvostepă, în nord-estul Podișului Basarabiei de Nord (altitudinea maximală pe teritoriul comunei este de 292 m - dealul Kalinovski
Hădărăuți, Ocnița () [Corola-website/Science/299274_a_300603]
-
drumului Frasin - Valea Suhei (către Ostra) și la exploatările miniere de pe Valea Suhei. În anul 1816, la Frasin, patronul german Anton Mauz construiește o fabrică de potasiu. Pentru minerii germani aduși în această localitate, arendează de la fondul bisericesc păduri și pășuni, atât la Frasin, cât și la Bucșoaia, Doroteia și Plutonița, în scopul statornicirii acestora. Comuna Frasin s-a dezvoltat într-un loc propice circulației mărfurilor, pe drumul comercial multisecular, ce lega Moldova de Transilvania, către orașul Bistrița. Tradițiile și obiceiurile
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
desfășoară în teritoriu și anume: exploatarea și prelucrarea lemnului, exploatarea și valorificarea produselor de balastieră, exploatarea produselor de sondă, creșterea animalelor, turismul. Agricultura este reprezentată prin existența unei suprafețe agricole de 3.060 hectare, din care: suprafață arabilă 560 hectare, pășuni 1.285 hectare, fânețe 1.210 hectare, livezi 5 hectare. Pădurile și terenurile cu vegetație forestieră ocupă o suprafață de 5.351 hectare. Efectivele de animale existente în localitate sunt reprezentate din: 2.081 capete bovine, 1.230 capete porcine
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
4. RESURSE NATURALE 4.1 Resurse de teren • Evidență cadastrala - stadiul realizării Circa 5 % din teritoriul localității are realizat cadastrul • Evoluția fondului funciar al orașului-comunei Folosință terenului 1948 (ha) 1989(ha) 2000 (ha) 2007 (ha) 1. Arabil 340 320 2. Pășuni naturale (fânețe+pășune) 6215 6231 3. Livezi (pomi) 640 640 4. Pădure 8133 8133 5. Curți și clădiri 104 106 6. Alte terenuri 327 329 Total 15759 15759 • Structura fondului funciar după proprietari (anul 2007 ) Grupe de proprietari /categorii de
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
4.1 Resurse de teren • Evidență cadastrala - stadiul realizării Circa 5 % din teritoriul localității are realizat cadastrul • Evoluția fondului funciar al orașului-comunei Folosință terenului 1948 (ha) 1989(ha) 2000 (ha) 2007 (ha) 1. Arabil 340 320 2. Pășuni naturale (fânețe+pășune) 6215 6231 3. Livezi (pomi) 640 640 4. Pădure 8133 8133 5. Curți și clădiri 104 106 6. Alte terenuri 327 329 Total 15759 15759 • Structura fondului funciar după proprietari (anul 2007 ) Grupe de proprietari /categorii de folosințe Total localitate
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
ha) Proprietate publică a statului (ha) Proprietate publică a UAT (ha) Județeană(ha) Orășenească-comunală (ha) Proprietate privată (ha) Proprietate privată a UAT (ha) Proprietate privată a persoanelor fizice (ha) Proprietate cooperatista (ha) Proprietate obșteasca (ha) Terenuri arabile 320 320 320 Pășuni 4492 3153 1275 1878 1339 Fânețe 1739 1739 6 1733 Livezi 640 640 Terenuri agricole total 7191 5852 1281 4571 1339 Păduri și alte terenuri forestiere 8133 4500 4500 448 198 250 3185 Terenuri cu ape și ape cu stuf
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
2006 3,5 0,06 3,38 0,06 • Produse forestiere (cantități - volume) Obștea Izvoru Rece zmeura ; afine există posibilități 2-5 mii puieți forestieri (posibilități) An infintare: 1910; an reînființare:2000 Număr membrii la înființare: 489; număr membrii prezent: 750 Pășuni și goluri alpine:208 ha • Păduri - proprietari Obștea Mărită Proprietar - nume, adresa, telefon, reprezentant legal, administrator (Direcția Slivica, obști, alte prsoane juridice, persoane fizice - total) Obștea Mărită; sat Mărită, com.Vaideeni, jud.Valcea, președinte Giurca C.Ion; țel. 0752 307457
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
Diverse specii moi Obștea Mărită 2006 2,5 0,1 2,4 • Produse forestiere (cantități - volume) Nume Masă lemnoasa pe picior Lemn și produse din lemn Fructe de pădure Ciuperci comestibile Împletituri din rachița Semințe și puieți forestier Obștea Mărită Pășuni și goluri alpine: 100 ha An înființare:1923; an reînființare:1998 Număr membrii la înființare: 240; număr membrii prezent 240 Alte OBȘTI care dețin terenuri forestiere și pășuni pe teritoriul comunei Vaideeni a. Obștea Buciumu Zavidanu Adresa: sat Rugetu, com.
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
pădure Ciuperci comestibile Împletituri din rachița Semințe și puieți forestier Obștea Mărită Pășuni și goluri alpine: 100 ha An înființare:1923; an reînființare:1998 Număr membrii la înființare: 240; număr membrii prezent 240 Alte OBȘTI care dețin terenuri forestiere și pășuni pe teritoriul comunei Vaideeni a. Obștea Buciumu Zavidanu Adresa: sat Rugetu, com.Slatioara, jud Vâlcea Reprezentant: Popescu Emil; țel. 0723015990 Suprafață terenuri forestiere: 591 ha Suprafață pășuni și goluri alpine: 211 ha b. Obștea Corsoru Adresa: sat Corsoru, comuna Alimpesti
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
înființare: 240; număr membrii prezent 240 Alte OBȘTI care dețin terenuri forestiere și pășuni pe teritoriul comunei Vaideeni a. Obștea Buciumu Zavidanu Adresa: sat Rugetu, com.Slatioara, jud Vâlcea Reprezentant: Popescu Emil; țel. 0723015990 Suprafață terenuri forestiere: 591 ha Suprafață pășuni și goluri alpine: 211 ha b. Obștea Corsoru Adresa: sat Corsoru, comuna Alimpesti, jud.Gorj Reprezentant: Giurca Ion, țel. 0749506813 Suprafață terenuri forestiere: 100 ha Suprafață pășuni și goluri alpine: 300 ha 6.3 Agricultură • Fondul funciar, după modul de
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
jud Vâlcea Reprezentant: Popescu Emil; țel. 0723015990 Suprafață terenuri forestiere: 591 ha Suprafață pășuni și goluri alpine: 211 ha b. Obștea Corsoru Adresa: sat Corsoru, comuna Alimpesti, jud.Gorj Reprezentant: Giurca Ion, țel. 0749506813 Suprafață terenuri forestiere: 100 ha Suprafață pășuni și goluri alpine: 300 ha 6.3 Agricultură • Fondul funciar, după modul de folosință, la 31 decembrie Anul Suprafață totală Hectare Suprafață agricolă din care, pe categorii de folosință: 2007 7191 320 4492 1739 640 2006 7191 320 4492 1739
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
Obști (pentru fiecare din obștile înregistrate în localitate) (Vezi tabelele cu Obștile) Numele An Înființare ( și reinfințare) Administratori - numele reprezentanților legali (președinte, secretar, membri consiliul de administrație, adresa, telefon, fax) Nr. Membri (la înființare, în prezent) Suprafețele de teren deținute (pășune, fâneața, etc) și limitele acestora Statute, rapoarte adunări generale, proiecte aflate în evidențele primăriei - ex. dezvoltări urbane, concesionari terenuri, etc. • Administrația publică 1. Structura personalului și necesarul de instruire Nr. Post Numele persoanei care ocupa postul Instruiri la care a
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
din epoca bronzului (Muzeul Național Brukenthal). c) Un vârf de lance de fier din a doua vârstă a fierului (Muzeul Național Brukenthal). d) O fibulă de bronz în formă de ancoră din epoca romană (Muzeul Național Brukenthal). 2. În punctul "Pășunea din Deal" a fost identificată o locuire din faza B a culturii eneolitice Petrești. Așezarea se află într-o poiană situată la o înălțime de 700 m. altitudine absolută (Muzeul Național Brukenthal); Muzeul Mediaș). 3. La poalele cetății "În Șes
Agârbiciu, Sibiu () [Corola-website/Science/299826_a_301155]
-
așezat aici. A apărut și o componentă de origine etnică ucraineană. Ca și în urmă cu unul sau două secole, ocupațiile de bază ale localnicilor rămân creșterea animalelor, cultivarea cerealelor și prelucrarea lemnului. Chevereșu Mare dispune de cele mai întinse pășuni între localitățile din zonă. Moștenite din vremea Pașalâcului Timișoara, creșterea ovinelor și cultivarea cucurudzului (porumbului) sunt sectoarele agricole cu cea mai mare pondere. Doi întreprinzători au deschis în sat ateliere pentru prelucrarea lemnului, reluând o tradiție multiseculară. În ultimii ani
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
depresiune, înconjurată de dealuri cu altitudini medii de 400-500 m, cel mai înalt dintre ele fiind dealul Melcilor. Alte dealuri sunt Urușag, Gârbău, Cetatea Fetei, Sănăslau ș.a. Suprafață comunei este compusă din 1.877 ha teren arabil, 1.406 ha pășuni, 846 ha livezi, 1.207 ha păduri, 111 ha tufărișuri, ape și stuf 68 ha, teren neproductiv 145 ha, drumuri 122 ha și construcții 292 ha . Climă este una de deal și podiș, cu o temperatură anuală medie de 8
Comuna Florești, Cluj () [Corola-website/Science/299863_a_301192]