7,104 matches
-
cavaler, cum îl arată coiful. Deși tătar, Haroboe este "cuprins de un simțimânt necunoscut până atunce" la vederea Brandei, mireasa trimisă de Domnul din Misia pentru fiul lui Dragoș. Toate peripețiile în jurul acestei călătorii sunt ariostești. De notat sanctuarul Dochiei, păzit de Nona, un soi de vestală, și de o ciută: "Aice un spectacol nou se desfășură înaintea ochilor ei, un ocean de neguri plutea deasupra coamelor de pini urieși, stânci manine ăgreleî, răsturnate de cutremur, parcă erau aninate deasupra capului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cosmopolit cu mizeria tartară. Prezentarea eroilor e nu se poate mai cromatică: "Un frumos landou de Viena venea înhămat de patru telegari roibi. Vezeteul în vechi costum rusesc, cu barba lungă, îi mâna cu hățuri coperite cu ținte de argint, păzind un aer grav vrednic de un magistrat." Intriga sentimentală cade pe plan secundar. Esențial e stilul wertherian al melancoliei: "Mă simțeam foarte trist. Voiam să plâng și nu puteam. Am deschis fereastra. Ceriul era turburat; nori groși se primblau ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
frumos Să fiți siguri că ne vine de undeva un nor gros. Orice copil ar râde azi cu hohote citind în Hristoitie sfaturi ce presupun o stare de animalitate superlativă: Când vei fi la adunare Sau vorbești cu oarecare, Te păzește foarte tare, Ca nu din vreo rea dedare, Să-ți fie mâinile ajunse Spre părțile cele ascunse, Au să te scarpini cu ele Spre locurile acele, Că e lucrul de rușine Și a fi nu se cuvine. Cumulul de elemente
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
simetric trinitar artificios și vibrează de înfocare lirică, din care, nu-i vorbă, ies câteodată imagini uimitoare. Moscova e "o imensă pădure, prin care sălta o fiară sălbatecă, numită Ivan cel Groaznic"; patria noastră ar trebui să devină un rai "păzit la hotarele sale de mii de îngeri cu săbii înflăcărate". Fragmentul de roman Copilăriile lui Iancu Moțoc, retipărit sub titlul Ursita, localiza în epoca lui Ștefan cel Mare și a lui Ștefăniță ideea destinului sangvinar implacabil în virtutea căruia eroul nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
loc, debitul poate fi matematic supravegheat și anarhia răspândirii lor în tot orașul suprimată. Primarul a fost impresionat de vechiul simț de grupare din Babilonia, unde toți elefanții de piatră ai unei regiuni erau puși alături pe două rânduri, ca să păzească intrarea în templu. Ceea ce izbutise deocamdată era fericitul ansamblu al felinarelor pe care le-a transportat din municipiu pe un deal, lipind lămpile una de alta." Adevăratul nucleu al pretinsului roman Cimitirul Buna-Vestire este capitolul despre învierea morților, ce pare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de la trepte Am intrat în odaie, Ferestrele deschise: Nu s-a uitat, Albe și drepte Fata cea bălaie Trepte-am urcat; (Îngerul din odaie) ' Mi-ntinsese mâna și murise. Când plouă, "bat îngerii în tobe de nori", îngerii zidesc raiul, păzesc la poduri, albinele sunt "îngeri iuți", avionul e "un arhanghel de fier". În mistica lui V. Voiculescu întîlnim și o formă specială de devoțiune. Prin mijlocirea îngerilor, omul se pune în legătură cu Dumnezeu în chipul unei voluptăți de a fi risipit
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
exemplu iubirea și însăși faptele de dreptate și de pace), pentru care nu există o măsură stabilită, deoarece raza expresiei și a aplicației lor este amplă. De aceea în Cartea Proverbelor (4,23) se recomandă: „Mai mult decât tot ce păzești, ocrotește-ți inima, căci din ea ies izvoarele vieții!” Din inimă izvorăște conduita morală, decisivă pentru viață. Știm și noi că lucrurile care contează mai mult în viață sunt o chestiune a inimii mai mult decât un bilanț juridic al
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
adevărul, stăm pe aceste meleaguri de mai multe luni pentru a vă putea vorbi despre problemele noastre, dar portarii dumneavoastră ne-au împiedicat mereu să intrăm și nu v-am putut vedea fața. Acum nu se mai îngrijesc să vă păzească, fiindcă nu mai speră la nimic. Cu toate acestea, noi vă vom spăla trupul dumneavoastră, fiindcă spune Ecleziastul la capitolul 7: Nici morților să nu le refuzi mila ta (Sir 7,33Vg). La puține zile după aceea, a fost ales
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
adică a acelora care evită judecata Bisericii din dispreț, cu ajutorul aceluia care, încă de când se afla închis în sânul Fecioarei, a ocupat întreaga lume cu puterea sa; a răpit armele în care își punea încrederea cel bine înarmat ce își păzea casa și a împărțit prada pe care o avea (cf. Lc 11,21-22) și i-a dus în robie pe sclavii săi (Ef 4,8), în omagiu lui Isus Cristos. 6. De aceea, după ce a biruit dușmanul întreit, pe când era
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cinstea? Nu prea cred. Adevărul rămâne adevăr, chiar și atunci când ia forma Înșelătoare a bunului-simț. Așa cum observă Tom Peters În The Circle of Innovation, dacă un lucru este spectaculos nu Înseamnă neapărat că e și nou. Introduceretc "Introducere" „Învățătura va păzi căile vieții drepte, dar Învățătura nepusă la Încercare șpoateț rătăci.” Pildele lui Solomon, 10,17 Vă puteți imagina cum ar fi să pierdeți un client de două milioane de dolari pentru 60 de cenți? Așa ceva s-a Întâmplat acum câțiva ani
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Fabia coborând în valea unde membrii familiei Veienti le-au întins o capcană. Ovidiu participă trup și suflet cu fantezia la acest moment foarte dramatic: "O, generos neam, unde te grăbești? Rău faci că te încrezi în dușmani. Nobilime naivă, păzește-te de perfidele arme!"363. Quo ruitis, generosa domus? Male creditis hosti. Simplex nobilitas, perfida tela cave! Fraude perit virtus... Poetul a rupt planul istoriei pentru a se situa în cel al realității prezente imediate. Figură poetică, se va spune
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
un paznic tinerei fete, tu faci un lucru zadarnic: femeia trebuie apărată de temperamentul ei. Dacă una, nu din teamă, rămâne castă, aceea e cu adevărat castă; cea care nu înșeală, pentru că nu poate, aceea înșeală. Chiar dacă îți vei fi păzit bine corpul, sufletul este adulterin; sufletul nu poate fi supravegheat ca să nu vrea, nici nu-ți poți feri corpul, chiar dacă închizi totul: închiși pe-afară cu toții, adulterul va fi înăuntru. Cine poate păcătui, păcătuiește mai puțin; posibilitatea însăși slăbește impulsul
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
simte ocrotit, apt pentru contemplație, deschis fără rezerve spre universul din afară. Repetiția unor elemente (În Zburătorul și alte poeme) ar indica opțiunea pentru peisajul și ora indecisă a serii, Într-un decor de dealuri misterioase, Încărcate de simboluri istorice, păzite de sentinelele munților. Aceleași date le aflăm Însă și la alți poeți din epocă și, apoi, Heliade arată aceeași Însuflețire și nerăbdare față de alte zone ale geografiei imaginare. El se simte bine peste tot, căminul său este acolo unde se
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Unde turturice geme și suspină pîn’ce moare. Acolo de sub o stîncă o Încîntătoare Izvorînd de cristal apă, focul inimii alină Și lîngă care o grotă umbra sa făgăduiște, Unde amorul șade cu degetul la guriță semn că tace și păzește.” Același poem este localizat și de Gheorghe Asachi: Soția la modă. Poemul are un caracter mai apăsat programatic: „iar eu zic: c-o moldovancă, să rămîn tot moldovan!”... Junele boier se plînge altuia de soția ce-a deprins noua modă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
talentului său de moralist și gustului său de a cîrti. Autorul Povestei vorbei este, În fond, un ironist, un poet integral ironist, primul la noi de asemenea proporții. Sfaturile lui au, uneori, un haz extraordinar. În conversație, avertizează el, te păzește „să-ți fie mîinile-ajunse/spre părțile cele ascunse / Au să te scarpini cu ele / Spre locurile acele/că e lucru de rușine / Și a fi nu să cuvine”*. Vorbind „nu strîmba din gură”, este de ocară „să te-ntinzi fără
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pentru că În Spitalul Amorului numai astfel de doftorii alină durerile. Priimiți dară acest Spital al Amorului și preumblîndu-vă Într-Însul veți vedea mulțime de nenorociți tînguindu-se În dureri, pe carii nedefăimîndu-i să luați de pildă patimile lor și să vă păziți a, nu Încăpea Într-Însele.” CÎntecele de lume propriu-zise nu mai păstrează distanța ironică. Pann nu se deosebește prea mult de ceilalți autori din antologie. De aceea le este greu specialiștilor să identifice poemele sale. Un accent mai apăsat moral
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cîntece.” Pann recomandă, În privința moralei, o linie de mijloc: nici prea aspră, nici prea Îngăduitoare. Nici ca Împăratul Eraclie, neomenos și intolerant față de fiica lui, nici atît de plecat, lipsit de autoritate, În fond, ca Pezostrat. Omul e bine să păzească „hotarul cel de mijloc” pentru ca astfel să se Împace Înțelepciunea bătrînului cu „grabnica și iute Înfierbințeală a tinerilor”... În fine, Pann cere tinerilor ascultare față de părinți. Să stăpînească amorul, să nu se lase pradă pornirilor, să nu-și Întineze Încai
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ține, Petrece cu fiecine, Pe nimeni cu osibește...” Poemul se termină printr-o juxtapunere de proverbe despre iubire și moravurile ei. Iată cîteva: „Unde c dragoste multă e și uriciune multă. Bărbatul temător Își Învață nevasta curvă.” .................................................................................... „Decît să-și păzească cineva nevasta, mai bine crîngul cu iepurii...” .................................................................................... „Ci cînd vei să-ți iei nevastă, Uite-te la mumă-sa și cunoaște pe fie-sa”. Unele aluzii la moralitatea femeii sînt crude: „Cățeaua pîn’ nu pleacă prin mahala Clinii nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
îngerașul meu Ce mi te-a dat Dumnezeu Întotdeauna fii cu mine Și mă-nvață să fac bine. Eu sunt mic, tu fă-mă mare, Eu sunt slab, tu fă-mă tare, În tot locul mă-nsoțește Și de rele mă păzește. Amin! 103 În ziua de paste de Elenă Farago Toți copii, azi, se-mbracă, Cu ce au ei mai frumos, Și părinților le cântă: Învierea lui Cristos. Și la masă, ciocnesc, astăzi, Toți copiii cei cuminți, Ouă roșii și pestrițe
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
De la aste mici fapturi Cum tot mișcă din lăbuța? O, cât e de frumușel! Ia și tu învățături. De ce face ea așa? Trupul pentru ce-i lucește? Hainele să-ți îngrijești Ea se spală, draga mea. Draga mea, el se păzește. Trupul să ți-l curățești. 107 Culori de Ion Țîrlea Într-o intersecție, Învățăm o lecție Dacă-i roșu, ne-am oprit, Răbdător și liniștit; Iar cand verde e culoarea, E permisă traversarea De respecți ce-ai învățat Drumul tău
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Niscai boabe de secara! Pe cuvânt de lighioana, Voi plăti cinstit, cucoana, Cu dobânzi, cu tot ce vrei!.... Dar furnică, harnica Are un ponos al ei: Nu-i din fire darnica, Și-i răspunde cam răstit: Asta vară ce-ai păzit? Dacă nu e cu banat Zi și noapte am cântat. Pentru mine, pentru toți.... Joacă astăzi dacă poți! (La Fontaine) 112 BIBLIOGRAFIE 1. Adler A., 1995 „Psihologia școlarului greu educabil”, Ed. IRI, București; 2. Ajuriaguerra J., (coaut.), 1980 „Scrisul copilului
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
trândăvia este un lucru foarte ales, în vreme ce munca câmpului, îndeletnicirea cea mai umilitoare. Așa s-ar explica, poate, și înclinările noastre profund contemplative, sublim poetice, de popor cândva pastoral, cu vechi reflexe lirice, care cântă din frunză, tolănit sub copaci, păzind visător mioare... Spiritul activ, energetic, faustic, industrios, nu este, în orice caz, foarte trac. Dar aceasta ar constitui chiar un defect, după tracomani. și încă un mic citat nu lipsit de savoare: La... traci există următoarea rânduială... își vând copiii
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de 23 noiembrie 1905, erau surprinse următoarele realități: „(...) în prezent paza orașului se face cu 40 de sergenți, căci, din totalul de 50, zece sunt detașați tot timpul la alte servicii auxiliare poliției; (...) cei 40 de sergenți este imposibil a păzi un oraș cum este Bacăul, care are 92 de străzi, în lungime totală de aproximativ 36 de kilometri, cu aproape 20.000 de suflete (în realitate 17.500; n.n.) și 2.500 de case; paza întregului local al poliției Bacău
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
peste toate averile lor și întreprinderile lor. Dăruiască-le lor Dumnezeu, binecuvântări de bunătate, ale lor venituri și cheltuieli să-i umple pe ei de Roua Cerului, de rodnicia pământului, și Îngerul Domnului să meargă înaintea lor, călăuzindu-i și păzindu-i în toate zilele lor, înmulțindu-se viața lor întru bunătăți, aibă asupra lor binecuvântările tuturor Sfinților. Așa ne rostim cu darul cari cu mila Lui și cu stăpânirea Prea Sfântului Duh, Dat la anul 1741, Marii Voievozi ai Moldovei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
omorîți, ceea ce înseamnă, dacă Dumnezeu prin grația sa, prin bunătate și milă nu îndreaptă lucrurile, pierderea și distrugerea totală a regatului [...]. După atîtea vești dureroase primite și pentru că parizienii erau foarte înspăimîntați de asemenea calamități, s-a ordonat să fie păzite cele patru porți principale ale Parisului, să le astupe și să le închidă pe celelalte." Journal d'un bourgeois de Paris sous Francisc I-er Paris, UGE, coll. 10/18, 1963, p. 77 Dezastrul de la Pavia, din 24 februarie 1525, este
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]