8,233 matches
-
Ionescu. Pe timpul ministeriatului său au fost adoptate o serie de legi importante în domeniu, cum ar fi: "Legea asupra organizării administrației centrale a Ministerului Instrucțiunii Publice și Cultelor" (1892), "Legea clerului mirean și a seminariilor" (1893) și reglementarea pentru fixarea parohiilor (1894). Una dintre problemele politice majore cu care s-a confruntat guvernarea conservatoare a fost înlocuirea mitropolitului primat Iosif Gheorghian cu Ghenadie Petrescu, afacere care a clătinat din temelii Biserica Ortodoxă Română și s-a sfârșit peste trei ani cu
Ghenadie Petrescu () [Corola-website/Science/313662_a_314991]
-
de la Someșul Rece se păstrează și astăzi ca punct de atracție pentru turiști. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Așezată la poalele nord-estice ale Munților Apuseni, pe râul Someșul Rece, afluent al Someșului Mic, parohia poartă numele acestui rău, pe malurile căruia sunt așezate cele aproximativ 280 de gospodării. Arheologii au descoperit aici urme de viețuire din perioada dacică. Aici se găsește pe o suprafață de 10 hectare, o așezare dacică întărită cu un val
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
Aici se găsește pe o suprafață de 10 hectare, o așezare dacică întărită cu un val de pământ, iar în interiorul ei s-au găsit bordeie și fragmente de ceramică și unelte. Această cetate de pământ se ridică deasupra satului și parohiei Someșu Rece, în imediata apropiere a vetrei acestora și poartă numele de „Cetatea lui Dariu”. În jurul acestei cetăți de pământ s-a dezvoltat și satul, iar mai târziu parohia Someșu Rece. În acest spațiu au trăit de mii de ani
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
și unelte. Această cetate de pământ se ridică deasupra satului și parohiei Someșu Rece, în imediata apropiere a vetrei acestora și poartă numele de „Cetatea lui Dariu”. În jurul acestei cetăți de pământ s-a dezvoltat și satul, iar mai târziu parohia Someșu Rece. În acest spațiu au trăit de mii de ani localnicii care au stat cuminți și harnici la casele lor. De-a lungul Evului Mediu, a făcut parte din marele domeniu feudal care cuprindea 40 de sate cu reședința
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
proporție de 80 % și erau de religie ortodoxă. După unirea Transilvaniei cu Țara Românească și datorită măsurilor ce s-au luat în favoarea populației și a preoților români ortodocși, pe aceste meleaguri se poate pomeni de comunități de creștini organizați în parohii și filii. La Someșu Rece, se știe că multă vreme, populația fiind puțină, nu s-a putut construi biserică, neputându-se vorbi aici de parohie. Pe la anul 1700, se pomenește de un număr de 14 familii de credincioși de religie
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
preoților români ortodocși, pe aceste meleaguri se poate pomeni de comunități de creștini organizați în parohii și filii. La Someșu Rece, se știe că multă vreme, populația fiind puțină, nu s-a putut construi biserică, neputându-se vorbi aici de parohie. Pe la anul 1700, se pomenește de un număr de 14 familii de credincioși de religie ortodoxă, care abia la 1723, au reușit să-și clădească din bârne de brad, pe tălpi de stejar, o bisericuță cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
familii de credincioși de religie ortodoxă, care abia la 1723, au reușit să-și clădească din bârne de brad, pe tălpi de stejar, o bisericuță cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt”. Preot local nu aveau, ci erau deserviți de preoții din parohia vecină- Stolna. În turnul actualei bisericuțe, actlualmente monument istoric, se găsește un mic clopot inscripționat cu anul 1642, dând de înțeles că ar fi fost posibil să mai fi existat și o altă biserică tot din lemn, care ar fi
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
bisericuțe, actlualmente monument istoric, se găsește un mic clopot inscripționat cu anul 1642, dând de înțeles că ar fi fost posibil să mai fi existat și o altă biserică tot din lemn, care ar fi fost arsă. Despre existența unei parohii la Someșu Rece se poate vorbi doar după anul 1849, după luptele pentru desființarea iobăgiei și asigurarea egalității în drepturi când îmbărbătați de Avram Iancu, locuitorii acestui sat, au luptat pentru obținerea acestor drepturi. La 1849 exista preot în Someșu
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
este pomenit preotul Simion Teotelecan, fiul lui Petru. Numărul românilor ortodocși la această dată era de 476. Acesta a păstorit 15 ani, urmându-i preotul Nicolau Stănescu, care a păstorit până la anul 1918, când a plecat la Someșul Cald, lăsând parohia fiului său, Ioan Stănescu care a păstorit pănă în 1962. Numărul credincioșilor crescând a fost nevoie de o biserică mai încăpătoare și a fost zidită din cărămidă cu hramul „Sfântul ierarh Nicolae” între anii 1931-1932. Între anii 1935-1936, biserica a
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
fost nevoie de o biserică mai încăpătoare și a fost zidită din cărămidă cu hramul „Sfântul ierarh Nicolae” între anii 1931-1932. Între anii 1935-1936, biserica a fost pictată în tehnica tempera grasă de pictorii frați Profeta. Pe perioada scurtă 1962-1963, parohia a fost păstorită de preotul arhimandrit Coroiu Nichita, iar din 1963 până în 1972 de preotul Sîncrăian Ioan. Între anii 1972-1974 a păstorit aici și preotul Tuluceanu Tudor. De la 1 decembrie 1974 și până în prezent, parohia Romeșu Rece este păstorită de
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
Profeta. Pe perioada scurtă 1962-1963, parohia a fost păstorită de preotul arhimandrit Coroiu Nichita, iar din 1963 până în 1972 de preotul Sîncrăian Ioan. Între anii 1972-1974 a păstorit aici și preotul Tuluceanu Tudor. De la 1 decembrie 1974 și până în prezent, parohia Romeșu Rece este păstorită de preotul Crișan Vasile. Parohia numără la ora actuală 280 de familii și 850 de suflete. Între anii 2009-2010, s-au făcut lucrări de întreținere a bisericii parohiale, prin înlocuirea tencuielilor interioare și a picturii care
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
de preotul arhimandrit Coroiu Nichita, iar din 1963 până în 1972 de preotul Sîncrăian Ioan. Între anii 1972-1974 a păstorit aici și preotul Tuluceanu Tudor. De la 1 decembrie 1974 și până în prezent, parohia Romeșu Rece este păstorită de preotul Crișan Vasile. Parohia numără la ora actuală 280 de familii și 850 de suflete. Între anii 2009-2010, s-au făcut lucrări de întreținere a bisericii parohiale, prin înlocuirea tencuielilor interioare și a picturii care era degradată și a fost repictată în tehnica „fresco
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
au făcut mai multe reparații de întreținere, dar cea mai importantă lucrare s-a făcut în anul 2010, când acoperișul distrus de intemperii a fost înlocuit cu un altul, tot de șindrilă. Lângă această bisericuță se găsește oficiul parohial. În parohia Someșu Rece există și credincioși aparținători cultelor baptiști și penticostali, cu care credincioșii parohiei trăiesc în bune relații. , comuna Gilău, monument istoric, a fost ridicată în 1763, conform inscripției de pe portalul de la intrare. Este construită din bârne de brad, prinse
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
făcut în anul 2010, când acoperișul distrus de intemperii a fost înlocuit cu un altul, tot de șindrilă. Lângă această bisericuță se găsește oficiul parohial. În parohia Someșu Rece există și credincioși aparținători cultelor baptiști și penticostali, cu care credincioșii parohiei trăiesc în bune relații. , comuna Gilău, monument istoric, a fost ridicată în 1763, conform inscripției de pe portalul de la intrare. Este construită din bârne de brad, prinse în „cheotoare nemțească”, și așezate temeinic pe piatră de râu. Planimetric, biserica evidențiază aceeași
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
obligațiile parohului local în conformitate cu noile dispoziții. Pe aceeași linie de redresare a școlii se înscrie și Orlatul prin directorul „școlii normale”, Moise Panga, care se adresează în 1857 parohului Petru Florianu, urmând o dispoziție a Blajului prin care se cereau parohiilor răspunsuri la 17 întrebări privind starea materială a școlii, încadrarea ei cu docenți și modul de remunerare al acestora, date privind populația școlară, etc.. Eforturile de redresare a învățământului racovicean se încadrau în cel general, căruia autoritățile de stat căutau
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
Porumbacu de Jos, Porumbacu de Sus și Scoreiu, părtași la cota cuvenită Companiei a VII-a din „Fondul școlastic”. În cercetările sale, Cornel Lupea ia în considerare posibilitatea ca acestă școală să fi funcționat, bazându-se pe existența în arhiva parohiei Racovița a unui document intitulat „"Tabela sumaria privind statul scolei poporali si normale din Racoviția"”. Lipsită de un local corespunzător, această „școală normală” a fost abandonată odată cu începerea operațiunilor pregătitoare pentru înființarea „școlilor grănicerești”. Începând cu anul 1871, rând pe
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
Biserică „Sfântă Cruce” este o biserică romano-catolică din București situată pe Sos. Mihai Bravu nr. 259, sector 3. A fost filiala a Parohiilor romano-catolice Bărăția și Biserica Romano-Catolică Sfântă Fecioara Maria Regina din Cioplea, până în anul 1987, cănd Arhiepiscopul Ioan Robu, Mitropolit de București, a declarat-o parohie. Biserică romano-catolică „Sfântă Cruce” este o biserică relativ nouă în peisajul Bucureștiului, aflată în sectorul
Biserica Sfânta Cruce din București () [Corola-website/Science/314090_a_315419]
-
din București situată pe Sos. Mihai Bravu nr. 259, sector 3. A fost filiala a Parohiilor romano-catolice Bărăția și Biserica Romano-Catolică Sfântă Fecioara Maria Regina din Cioplea, până în anul 1987, cănd Arhiepiscopul Ioan Robu, Mitropolit de București, a declarat-o parohie. Biserică romano-catolică „Sfântă Cruce” este o biserică relativ nouă în peisajul Bucureștiului, aflată în sectorul 3, pe șoseaua Mihai Bravu nr. 259, care deservește un numar de 1785 de suflete conform recensământului din 2005. Că parohie aparține decanatului București-Sud (format
Biserica Sfânta Cruce din București () [Corola-website/Science/314090_a_315419]
-
București, a declarat-o parohie. Biserică romano-catolică „Sfântă Cruce” este o biserică relativ nouă în peisajul Bucureștiului, aflată în sectorul 3, pe șoseaua Mihai Bravu nr. 259, care deservește un numar de 1785 de suflete conform recensământului din 2005. Că parohie aparține decanatului București-Sud (format din următoarele parohii: Preasfântul Mântuitor, Santa Maria Gratiarum ( Biserică Bărăția din București),Sfântă Fecioara Maria Regina (Biserică Romano-Catolică din Cioplea), Sfântă Ana, Sfântă Elenă, Giurgiu, Popești-Leordeni), din cadrul Arhiepiscopiei romano-catolice de București. Parohia romano-catolică „Sfântă Cruce” nu
Biserica Sfânta Cruce din București () [Corola-website/Science/314090_a_315419]
-
Sfântă Cruce” este o biserică relativ nouă în peisajul Bucureștiului, aflată în sectorul 3, pe șoseaua Mihai Bravu nr. 259, care deservește un numar de 1785 de suflete conform recensământului din 2005. Că parohie aparține decanatului București-Sud (format din următoarele parohii: Preasfântul Mântuitor, Santa Maria Gratiarum ( Biserică Bărăția din București),Sfântă Fecioara Maria Regina (Biserică Romano-Catolică din Cioplea), Sfântă Ana, Sfântă Elenă, Giurgiu, Popești-Leordeni), din cadrul Arhiepiscopiei romano-catolice de București. Parohia romano-catolică „Sfântă Cruce” nu are filiale. Parohia nu dispune de un
Biserica Sfânta Cruce din București () [Corola-website/Science/314090_a_315419]
-
recensământului din 2005. Că parohie aparține decanatului București-Sud (format din următoarele parohii: Preasfântul Mântuitor, Santa Maria Gratiarum ( Biserică Bărăția din București),Sfântă Fecioara Maria Regina (Biserică Romano-Catolică din Cioplea), Sfântă Ana, Sfântă Elenă, Giurgiu, Popești-Leordeni), din cadrul Arhiepiscopiei romano-catolice de București. Parohia romano-catolică „Sfântă Cruce” nu are filiale. Parohia nu dispune de un cimitir propriu. În actuala biserică romano-catolică se celebrează liturghii în riț latin (romano-catolice) și bizantin (greco-catolice). Hramul bisericii romano-catolice „Sfântă Cruce”, este sărbătorit la 14 septembrie, data în care
Biserica Sfânta Cruce din București () [Corola-website/Science/314090_a_315419]
-
București-Sud (format din următoarele parohii: Preasfântul Mântuitor, Santa Maria Gratiarum ( Biserică Bărăția din București),Sfântă Fecioara Maria Regina (Biserică Romano-Catolică din Cioplea), Sfântă Ana, Sfântă Elenă, Giurgiu, Popești-Leordeni), din cadrul Arhiepiscopiei romano-catolice de București. Parohia romano-catolică „Sfântă Cruce” nu are filiale. Parohia nu dispune de un cimitir propriu. În actuala biserică romano-catolică se celebrează liturghii în riț latin (romano-catolice) și bizantin (greco-catolice). Hramul bisericii romano-catolice „Sfântă Cruce”, este sărbătorit la 14 septembrie, data în care se celebrează „Înălțarea Sfintei Cruci”, atât în
Biserica Sfânta Cruce din București () [Corola-website/Science/314090_a_315419]
-
fiind membri de partid și numai 11 figurând a fi încadrate în Comitetul Democrat Armenesc (de altfel, toți aceștia nici nu frecventau Biserică din Mihai Bravu)"". Această comunitate a armenilor catolicii s-a dizolvat în timp, din cauza emigrării armenilor iar parohia s-a transformat într-o parohie romano-catolică pentru familiile catolice române. ""Între anii 1956-1987, aici a fost o filială a Bărăției, apoi a parohiei Cioplea,(vezi și Biserica Romano-Catolică Sfântă Fecioara Maria Regina din Cioplea iar din anul 1987 prin
Biserica Sfânta Cruce din București () [Corola-website/Science/314090_a_315419]
-
11 figurând a fi încadrate în Comitetul Democrat Armenesc (de altfel, toți aceștia nici nu frecventau Biserică din Mihai Bravu)"". Această comunitate a armenilor catolicii s-a dizolvat în timp, din cauza emigrării armenilor iar parohia s-a transformat într-o parohie romano-catolică pentru familiile catolice române. ""Între anii 1956-1987, aici a fost o filială a Bărăției, apoi a parohiei Cioplea,(vezi și Biserica Romano-Catolică Sfântă Fecioara Maria Regina din Cioplea iar din anul 1987 prin decizia IPS dr. Ioan Robu, Arhiepiscop
Biserica Sfânta Cruce din București () [Corola-website/Science/314090_a_315419]
-
Mihai Bravu)"". Această comunitate a armenilor catolicii s-a dizolvat în timp, din cauza emigrării armenilor iar parohia s-a transformat într-o parohie romano-catolică pentru familiile catolice române. ""Între anii 1956-1987, aici a fost o filială a Bărăției, apoi a parohiei Cioplea,(vezi și Biserica Romano-Catolică Sfântă Fecioara Maria Regina din Cioplea iar din anul 1987 prin decizia IPS dr. Ioan Robu, Arhiepiscop și Mitropolit de București, devine parohie de sine stătătoare"." "Conform cererii Părintelui Clemens, adresată Ministerului Cultelor, datata în
Biserica Sfânta Cruce din București () [Corola-website/Science/314090_a_315419]