14,398 matches
-
nu uita, în adevăr, întâmplări de acum șaizeci de ani, dar nu-și mai dădea seama de ce vedea în jur". În cele din urmă, cu mințile rătăcite, bătrâna va părăsi conacul și va pleca în satul natal, în căutarea copilăriei pierdute și a căminului părintesc, semn că nostalgia cu pricina nu are decât resorturi pur biologice, și deloc spirituale. De aceea, omul superior trebuie să-și reprime "moldovenismul", pornirea aceasta elementară de a te regăsi în trecut. Fiind un scriitor prin
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pustie, "cu două bătrâne ce numărau seara broaștele". Povestea însă nu trebuia să se termine așa, în nota realistă ce ar fi transformat-o și pe Mili într-o bătrână decrepită, ducând dorul căminului părintesc și al copilăriei pe veci pierdute. În acord cu cerințele melodramei și ale compoziției ciclice, seriale, autorul îl va reintroduce pe Bizu în scenă într-un sfârșit, nu înainte de a-i rezuma, succint, biografia. În exilul său voluntar, agronomul se vindecă de boală (mai mult psihică
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
individualului, subiect detașat, exterior lumii-obiect. A doua perspectivă, individualistă și antropocentrică, întemeiată pe opoziția subiect-obiect, consfințește și originara ruptură prin care ființa umană se desprinde din totalitatea amorfă a organicului. Orgoliul rațiunii e poate de aceea dublat de nostalgia totalității pierdute" ("Eminescu și mutațiile poeziei românești", în Ioana Em. Petrescu, Studii eminesciene, ediție îngrijită, note și bibliografie de Ioana Bot și Adrian Tudurachi, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2009, p. 185). 171 Camille Paglia, op. cit., p. 34: "Personality is western
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
asumate prin semnătură doar de 147 de studenți din 113988. Mitingurile și reuniunile au continuat, iar pe la sfârșitul lunii Universitatea Liberă își închidea porțile; apăruse deja ideea fondării unei Universități Noi (Université Nouvelle), care să reînvie starea de spirit (aparent pierdută, în opinia unora, pe parcursul veacului), ce a stat la baza constituirii instituției din 183489. În toată luna februarie 1894 au continuat agitațiile, ceea ce a făcut ca pe 1 martie 1894 prelegerea lui Elisée Reclus, care totuși s-a ținut în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
biologic, incapabilă săși sacrifice o parte din concret pentru o idee...” Pe când acesta se așeza din nou pe scaun, reluându-și aceeași figură imobilă, femeia de la canton făcu un gest semnificativ cu mâna în jurul urechii, adică sărmanul este cu mințile pierdute. Cealaltă femeie se ridică deodată dreaptă cu ochii aprinși de o lumină intensă, zise: „ Aveți o lumânare, am plecat de acasă fără lumânare. Credeam că dacă plec așa n-o să moară. Ochii i se opriră asupra lămpii vechi cu petrol
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
că unora din zilele noastre, mai ales din cei care propovăduiesc părăsirea țării, li se pare ciudată, sau îmbibată cu un fals iz patriotic pornirea personajelor din filmele cu ardeleni de a se reîntoarce la Poplaca, satul lor de baștină pierdut undeva printre dealurile Transilvaniei. Dar târziu, poate uneori mult prea târziu, își vor da și aceștia seama că viața noastră este o veșnică și trudnică reîntoarcere spre peticul de lut, mai mult sau mai puțin iubit de bunul Dumnezeu, unde
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
vedere tocmai membrii Cercului literar și alternativa pe care ei o reprezentau. O alternativă care se putea relansa eventual în anii '90, legându-ne mult mai repede și mai profund de Europa. V. N.: Poate va fi cândva reluată șans-a pierdută. Pentru că, de la această categorie centrală, de la acest umanism românesc, cum îi spun eu, se putea privi înapoi la lucruri cum ar fi fost școala Ardeleană, de pildă, Junimismul, alte fenomene istorice foarte substanțiale. Atunci și Eminescu ar putea fi citit
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
mele eșecuri a fost, am mai spus asta în discuția noastră, eroarea de a-mi închipui că aș putea avea după 1990 "influență pozitivă" în România, că aș fi în măsură să dau sfaturi etc. Curată pierdere de vreme, ani pierduți ce nu se mai pot recupera... S. A.: Te vei întoarce totuși în România? V. N. : Aceasta este o întrebare-cheie. Nu, nu îmi pot imagina că voi reveni în România, decât în cine știe ce condiții neobișnuite (cum am mai spus parcă odată
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
la textualismul și nonconformismul generației optzeciste căreia îi recunoaște izbânda în fața cenzurii cu ajutorul ermetismului, sarcasmului, caricaturii, ambiguității limbajului. În emisiunea din 14 septembrie 1984 o situează pe Gabriela Adameșteanu printre cei mai buni romancieri contemporani, poziție ocupată datorită romanului Dimineață pierdută. Plăcerea lecturii romanului se simte datorită implicării afective: În fața unei astfel de revelații încerc să drămuiesc epitetele, astfel aș risca o cronică doar de semne de exclamație. Să le drămuiesc și să explic impresia de stare de excepție pe care
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a dialogului cu monologul, moduri de expunere folosite în structura romanului pentru a contura personajele. Monica Lovinescu remarcă și perspectiva narativă care alternează de la un personaj la altul pentru a le da posibilitatea de a se exprima liber, necenzurate. "Dimineață pierdută poate fi citit dintr-o singură respirație, ca un roman tradițional, și numai după aceea să-ți dai seama prin ce strategii narative a fost obținută curgerea, cât de savant fărâmițat este acest discurs ce ți-a părut linear"314
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în vederea desemnării destinatarului discursului critic, acea persoană a doua cu care dialoghează, și a numirii destinatarului direct al textului supus discursului critic, cititorul inclus în text, acel coautor care înțelege textul într-un mod personal. Monica Lovinescu vede în Dimineață pierdută un roman generos cu cititorul implicat direct, lăsat să decidă punctul de vedere din care îl citește. Lectorul are libertatea de a prefera un personaj sau altul. Asupra lui nu există constrângeri care să-l deruteze sau să-i influențeze
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
numeroase și elogioase, prin care dramaturgul nostru părea în sfârșit integrat peisajului francez, Caragiale nu și-a găsit însă nici atunci locul meritat pe vreo scenă pariziană, ci numai în catalogul teatrului universal de la L'Arche. Singura reprezentație cu Scrisoarea pierdută încercată la Théâtre de Poche prin anii '50 de Maurice Cuvelier [...] fusese un fiasco total pe care greșisem atribuindu-l doar unei traduceri căznite"400. Timpul are însă surprizele lui. În aprilie 2009, trupa de teatru l'Avant-scène401, aparținând comunității
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Humanitas, București, 2007. Marinescu, Sergiu, Aurel, Prizonier în propria țară. Volumul III, Editura Vremea, București, 1997. Marinescu, Sergiu, Aurel, O contribuție la istoria exilului românesc, Editura Vremea, București, 1999. Manolescu, Nicolae, Teme, Editura Cartea Românească, București, 1971. Morin, Edgar, Paradigma pierdută: natura umană, traducere de Iulian Popescu, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1999 Negrici, Eugen, Literatura română sub comunism. Poezia, Editura Fundației Pro, București, 2003. Negrici, Eugen, Literatura română sub comunism. Proza, Editura Fundației Pro, București, 2003. Noica, Constantin, Rugați
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Constantin Aslam, Palimpsestul identității românești. Reflecții asupra fundamentelor culturale ale filosofiei, http://www.caslam.ro/ docs/pir.pdf, p. 5. 187 Vintilă Horia, Introducere în istoria filosofiei românești moderne, Editura "Jurnalul literar", București, 1999, pp. 23-25. 188 Edgar Morin, Paradigma pierdută: natura umană, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1999, p. 79. 189 Ibidem, p. 36. 190 Emil Cioran, Convorbiri cu Cioran, Editura Humanitas, București, 2004, pp. 151-152. 191 Vintilă Horia, Introducere în istoria filosofiei românești moderne, ed. cit., p. 165
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Prefață: Fluviul Uitării (Petre Isachi) / 9 Partea întâi / 15 Partea a II-a / 141 Partea a III-a / 251 Epilog / 365 Prefață Fluviul Uitării Propunându-și să transfigureze istoria controversată a unei generații (așa-zisa generație în blugi, o generație pierdută, sacrificată pe altarul comunismului), Anton Petrovschi Bacopiatra reușește să revele sub o scriitură balzaciano sadoveniană, cunoscuta Idee din Glossa eminesciană: Tot ce-a fost ori o să fie/ În prezent le-avem pe toate. Idee "uitată" de fiecare generație ispitită de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
trecea pe lângă mine, mă prefăceam că nu o observ, însă obrajii mă dădeau de gol. Roșeau ca proștii, iar ei, hoțomanii, nu pierdeau ocazia de a mă face să recunosc până la urmă că sunt îndrăgostit lulea, deci o ființă slabă, pierdută. Totuși, în sinea mea, păstram un sâmbure de speranță, adică visam că odată, când voi fi mare, mă va iubi și ea mai ceva ca Julieta pe Romeo... Interesant! Nu eram eu aia? Nu! În nici un caz! Pe atunci nici
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
dacă mă bucuram și de trupul ființei iubite”. Sufletul tânărului era deschis nu doar studiilor, distracției, iubirii senzuale, ci și culturii, în special teatrului. Semnalul de trezire spirituală a tânărului Augustin a fost citirea cărții Hortensius de Cicero, lucrare astăzi pierdută. Din Mărturisirile sale aflăm: „într-adevăr, acea carte a schimbat simțirea mea”. Augustin ridică valoarea filosofiei undeva sus, pe un piedestal măreț, spunând că: „adevărata bucurie și fericire se găsește doar în bucuriile vieții spiritului”. Pornind de la acest dialog, Fericitul
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
a doi prieteni, care rămâne ca o perlă ascunsă în inimă, foarte scumpă, pentru că nu poate fi cumpărată. Părinții buni oferă oportunități, părinții inteligenți nu renunță niciodată Dr. Cury exagerează, poate, când spune că părinții din totă lumea se simt pierduți. Putem să acceptăm însă că părinții nu trebuie să cedeze la presiunile copiilor. Dacă copilul nu aude „ nu” de la noi, nu va fi pregătit să audă „nu” de la viață, iar emoția îi poate transforma într-un balansoar: astăzi docil, mâine
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
substanței sau în contemplarea propriei lucrări. E bucuria săvîrșirii unui fapt artistic, în care nu poate să nu încapă și un grăunte de sănătos orgoliu.... Bucuria ființării este, de fapt, sentimentul dominant al acestei cărți în care se refac cărările pierdute ale unor cuvinte, se reconstituie fazele unor îndeletniciri aflate în preajma neantizării, se reinterpreteză ritualuri și obiceiuri pe care le credeam înghețate, se încearcă a se media viețuirea pașnică a omului cu natura. Spre a da o ideie cititorului despre temele
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
găsit în sat, la Dănești. Să-l ascultăm. Nu e vorbă acuma de la mine, ci așa spunea cu mult înainte marele nostru Iorga : A ciopli o piatră, un gard, un toiag, o lingură, un taler începe a se crede vreme pierdută. Talere se iau de fabrică și rasa vechilor olari meșteri se pierde. Muzeul Buraga asta vrea: ca cei tineri să nu uite și nimic să nu se piardă. Că am spus noi în ,,Dăinuiri... “ : etnograful cu suflet învață a ști
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
pildă) - timp realsubiectiv: durată interioară, timp psihic (timpul magic al copilăriei, timp den sificat al clipei înveșnicite prin iubire/timp dilatat prin cunoaștere etc.) - timp ireal, imaginar: al aventurii imaginare, al visului; atemporalitatea eului creator, timp regăsit, al recuperării unității pierdute; indeterminarea timpului basmic; timpul fantastic etc. - timp simbolic: timp limitat (durată trecătoare: clipa, ceasul, ziua, anii; timp ciclic, rotitor; „fugit irre parabile tempus“, „râul heraclitean“ al timpului)/ilimitat (vecia, veacurile, prezentul etern al naturii, eternitatea creației)/timp bivalent (universal și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lui HarapAlb de I. Creangă). - Incipitul modern apelează la semnale metatextuale care reliefează convenția ficțiunii/convenția producerii textului. Incipitul de tipul ex abrupto prezintă elemente textuale ca și când ar fi deja cunoscute lectorului (Sărmanul Dionis de M. Eminescu, O scri soare pierdută de I.L. Caragiale). Punerea în abis schițează un „desen“ emblematic care esențializează structurile textuale ( Dimineața pierdută de Gabriela Adameșteanu). Incipitul de tipul „prefeței pragmatice“ „negociază“ convenția narațiunii, oferind cititorului un cod de lectură (Romanul adolescentului miop de M. Eliade, Insula
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ești o noapte, eu sunt o stea / Iubita mea. (M. Emi nescu); Măînchin la soareleînțelept, / Că sufletui fântână în piept (I. Barbu); Tăcerea se face vânt albăstrui (N. Stănescu); Poezia este ochiul care plânge (N. Stănescu); Amintirile sunt icoanele timpului pierdut. (M. Eliade) Metafora explicită - indiferent de tipul construcției sintactice prin care se realizează - poate deveni metaforă oximoronică, precum în versurile: Nu peste mult tu vei fi cerul răsfrânt, / eu voi fi soarele negru, pământul. (Șt. Augustin Doinaș); Doar steaua neagră
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Cărtărescu); Și nu mai vreau să știu pânla sfârșit / Cinea iubit frumos, cinea greșit / Cinea făcut spre noapte primul pas / Cinea plecat din joc, cinea rămas / Cine șia smuls pereții rând pe rând / Cine santors mereu cu ziuan gând / Cinea pierdut și cinea câștigat / De toate înlănțuit sau dezlegat. (Gh. Țărnea) Hiperbola este o figură stilistică de gândire ce constă în exagerarea dimensiunilor, a proporțiilor reale ale unui obiect, fenomen etc. cu scopul sporirii expresivității. Hiperbola evidențiază o modificare semnificativă în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
moravuri ale societății, situații hazlii, comedia apelează la limbaje scenice complexe pentru a provoca râsul. Cel care desăvârșește aceste limbaje și comportamentul scenic al personajelor comice în spațiul comediei românești este I.L. Caragiale. Strălucit precursor al teatrului modern, autorul Scrisorii pierdute ilustrează cu virtuozitate toate trăsăturile definitorii ale comediei: conflicte derizorii care au întotdeauna un deznodământ fericit, orientarea observației psihologice spre generalitate și tipologie, asocierea comicului cu umorul și satira, cu ironia, sarcasmul sau grotescul, utilizarea unor tehnici dramatice specifice (travestiul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]