7,806 matches
-
ai dreptate, dar eu tot așa simt". b) Să acceptăm dreptul la opinie al celui ce ne critică Se va întâmpla adesea să fim în dezacord cu ceea ce prevăd criticii noștri referitor la consecințele comportării noastre. "Dacă te duci Ia plimbare atât de târziu seara, vei fi probabil jefuit". Dacă vei cheltui în continuare atâția bani pe haine, o să ajungi la azilul de săraci". "O să te îngrași dacă mănânci atâtea macaroane". Nu putem fi absolut siguri că nu vom fi jefuiți
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
lucra fără să aibă mere putrede în sertarul biroului și o perdea roșie la fereastră. Caragiale scria pe tencuri de foi ținute pe genunchi. Coșbuc scria cu plăcere mai mult seara. Poeziile le compunea cântândule: Beethoven compunea în gând în timpul plimbărilor lungi, Wagner își elabora piesele muzicale într-o cameră purpurie, îmbrăcat în catifea și mătase foșnitoare și parfumat cu esențe tari, iar Brahms compunea mai bine lustruindu-și ghetele. Kipling scria numai cu cerneală neagră. Turner se închidea câte opt
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
teamă, jenă, disconfort sau primejdii potențiale asupra unor persoane. Tabuurile sunt legate de religie și tradiții, fiind specifice mediului cultural al individului. Exemple de tabuuri: intrarea femeii în altarul bisericii, spălatul rufelor de Bobotează, urinatul în public, nașterea în public, plimbarea bărbaților ținându-se de mână, folosirea unor accesorii vestimentare atribuite celuilalt sex, etc. Când lucrezi la o problemă, în condițiile intimității minții tale tabuurile pot fi violate. Nimeni nu ne obligă să traducem în act orice gând care ne trece
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
regulă, absolut la întâmplare. Cei din încăpere vor căuta, de fiecare dată, se lege aprinderea și stingerea becurilor de ceva anume, să găsească o regulă. Al doilea experiment: imaginați-vă o pantomimă în care un individ își scoate câinele la plimbare. Mâna îi este întinsă cum ar ține lesa câinelui. Când mâna se mișcă încoace și încolo parcă vedeți câinele care se tot mișcă mirosind câte ceva pe trotuar. Cu toate că cele mai animate elemente sunt câinele și lesa, ele nici măcar nu există
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
încercări vor eșua, dar altele pot conduce la idei diferite, iar dintre acestea unele idei pot fi originale. V. Ideile pot veni atunci când vă plimbați Sunt cunoscute multe situații în care idei geniale au apărut în timp ce persoana se afla la plimbare și nu se gândea la problemă: inginerul Nikola Tesla când se plimba prin parc și declama versuri, matematicianul H. Poincare când se plimba cu trăsura, poetul M. Eminescu când se plimba în liniștea pădurii, fizicianul și matematicianul I. Newton când
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
când se plimba prin parc și declama versuri, matematicianul H. Poincare când se plimba cu trăsura, poetul M. Eminescu când se plimba în liniștea pădurii, fizicianul și matematicianul I. Newton când se plimba pe țărmul mării. Goethe făcea câte o plimbare de câte ori căuta o idee nouă. Freud, în călătoriile sale în munți, a deslușit rolul inconștientului în cadrul proceselor psihice. Mai mult, el scria unui prieten că a scris „Interpretarea viselor” dorind ca efectul cărții să fie asemenea unei plimbări într-o
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
câte o plimbare de câte ori căuta o idee nouă. Freud, în călătoriile sale în munți, a deslușit rolul inconștientului în cadrul proceselor psihice. Mai mult, el scria unui prieten că a scris „Interpretarea viselor” dorind ca efectul cărții să fie asemenea unei plimbări într-o pădure întunecată în mijlocul căreia apare deodată un luminiș. Plimbarea îi stimula și le reîmprospăta mintea acestor iluștri creatori. Este cunoscut faptul că atunci când conștientul este relaxat inconștientul poate trimite soluții valoroase. În plus, în timpul plimbării simțurile sunt în
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sale în munți, a deslușit rolul inconștientului în cadrul proceselor psihice. Mai mult, el scria unui prieten că a scris „Interpretarea viselor” dorind ca efectul cărții să fie asemenea unei plimbări într-o pădure întunecată în mijlocul căreia apare deodată un luminiș. Plimbarea îi stimula și le reîmprospăta mintea acestor iluștri creatori. Este cunoscut faptul că atunci când conștientul este relaxat inconștientul poate trimite soluții valoroase. În plus, în timpul plimbării simțurile sunt în armonie între ele și în acord cu întreg organismul. Ele sunt
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
fie asemenea unei plimbări într-o pădure întunecată în mijlocul căreia apare deodată un luminiș. Plimbarea îi stimula și le reîmprospăta mintea acestor iluștri creatori. Este cunoscut faptul că atunci când conștientul este relaxat inconștientul poate trimite soluții valoroase. În plus, în timpul plimbării simțurile sunt în armonie între ele și în acord cu întreg organismul. Ele sunt deosebit de active și preiau informații noi: vedem obiecte, afișe, panouri colorate; auzim sunete, muzică; mirosim flori, chipsuri, floricele de porumb cu miros plăcut; savurăm gustări, dulciuri
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
lor. Acest fenomen apare rar, în zilele de iarnă când ceața se transformă în particule de gheață la contactul cu firele electrice, dar pagubele materiale pot fi mari, mai ales dacă rămân nealimentați consumatori importanți de energie electrică. După o plimbare, cineva din grup s-a întors cu un borcan de miere cumpărat de la magazinul de lângă hotel. A sugerat că ar putea să fie puse borcane de miere pe fiecare stâlp de tensiune, borcanele ar atrage urșii, care cățărându-se să
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
face o „dogmă” din „nesupunerea totală”, din „sabotaj”, din faptul de „a nu mai aștepta altceva decât violență”, ei găseau că menirea lor era „recuperarea totală a forței noastre psihice”, prin „coborârea vertiginoasă în noi, iluminarea sistematică a locurilor ascunse [...], plimbarea perpetuă în plină zonă interzisă”. Preconizata „recuperare” urma să culmineze cu accederea în „acel punct al spiritului din care viața și moartea, realul și imaginarul, trecutul și viitorul, comunicabilul și incomunicabilul, susul și josul nu mai sunt percepute contradictoriu”. O
SUPRAREALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
să înțeleagă că nici bogăția, nici puterea nu-l vor putea pune la adăpost de experiența bolii, a bătrâneții și a morții. El a conștientizat treptat suferința și caracterul iluzoriu al vieții. În fine, prințul iese pentru pentru o ultimă plimbare, pe poarta de nord, merge cât merge, și vede un om, aproape gol, a cărui față era plină de seninătate. „Dar omul acesta cine este?” - întreabă el suprins. I se răspunde că cel pe care tocmai îl văzuse este un
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
din vremea sa. După cum spune legenda, zeii însă au vegheat ca destinul său să se împlinească. Ei au luat forma unui bolnav, a unui bătrân, a unui mort și a unui călugăr, pe care prințul Siddhărtha i-a întâlnit în plimbările sale, iar aceste întâlniri au rodit în sufletul său. Tânărul a înțeles că viața este o continuă suferință și și-a propus să găsească o cale de eliberare de sub povara suferinței. Cu acest scop și-a părăsit familia și a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
să zică: „Doamne, ce mă fac?”. El era ca și cum ar fi fost În facultate, indiferent... Nici nu băga În seamă toate nenorocirile care se Întâmplau În Închisoare, că ne loveau cu bâta când intram, când mergeam sau când veneam de la plimbare, sau când ne Înjurau, sau mai știu eu ce... Nici o problemă. Intra liniștit În celulă și zicea: „Haideți, astăzi vorbim despre cutare”... Și-atuncea, gata, toată mizeria a trecut și toți eram concentrați asupra lui. Și lui Îi făcea plăcere
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
sticla albă, și cu un băț din lemn, ascuțit, scriam pe ea. Și-a găsit-o odată milițianul sub patul meu, da’ nu știu a cui o fost, cred că a colegului de deasupra mea... Și ne-a scos la plimbare, că ne scotea la plimbare din când În când prin curte, mă rog, să facem un rond de jur-Împrejurul țarcului. Bineînțeles că n-aveam voie nici să vorbim, nici să facem vreun gest, nimic. Și În timpul cât am fost la plimbare
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
băț din lemn, ascuțit, scriam pe ea. Și-a găsit-o odată milițianul sub patul meu, da’ nu știu a cui o fost, cred că a colegului de deasupra mea... Și ne-a scos la plimbare, că ne scotea la plimbare din când În când prin curte, mă rog, să facem un rond de jur-Împrejurul țarcului. Bineînțeles că n-aveam voie nici să vorbim, nici să facem vreun gest, nimic. Și În timpul cât am fost la plimbare, el s-a dus În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
plimbare, că ne scotea la plimbare din când În când prin curte, mă rog, să facem un rond de jur-Împrejurul țarcului. Bineînțeles că n-aveam voie nici să vorbim, nici să facem vreun gest, nimic. Și În timpul cât am fost la plimbare, el s-a dus În celulă și-o găsit sticla aceea, că nefericitul care-o scris-o o pus-o la vedere acolo. Și-o zis: „A cui e patul ăsta?”. Zic: „A meu”. „Sticla asta a cui e?” Zic
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ani. Era profesorul Mocanu, un ofițer Capotă, un preot... iar restul eram studenți. Dar la Pitești a fost cea mai relaxantă perioadă din pușcărie. Pentru că nu eram judecați, am fost toți Într-o cameră, și acolo ne scoteau zilnic la plimbare. Când ați ajuns În Pitești? În septembrie? Da, da, prin septembrie ’48. Am fost băgați toți clujenii Împreună, Într-o cameră mare-mare... Era Bohotici printre noi, Ion Munteanu și alții. Unul Matei Rusvid, arădean de-al meu, care, deși era
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
probabil, de către mai mulți. Și oricine din ăștia, din cei mari, din locotenenți, din personalul care conducea aceste anchete, dacă vedea că există o nesincronizare Între data respectivă care o pui tu acolo... „pe data de... ne-a dus la plimbare” și pe data respectivă nu putea să te ducă la plimbare, pentru că tocmai atuncea Întregul lot În care erai și tu era la bătaie... era un neadevăr, și atuncea te lua că de ce ai mințit, de ce n-ai spus adevărul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
din locotenenți, din personalul care conducea aceste anchete, dacă vedea că există o nesincronizare Între data respectivă care o pui tu acolo... „pe data de... ne-a dus la plimbare” și pe data respectivă nu putea să te ducă la plimbare, pentru că tocmai atuncea Întregul lot În care erai și tu era la bătaie... era un neadevăr, și atuncea te lua că de ce ai mințit, de ce n-ai spus adevărul... și mâncai iar bătaie. Erau niște chestiuni foarte bine Încrângate, din
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În ’52 fusesem scos și dus la Jilava pentru rejudecarea cazului ăsta și m-a ținut opt luni de zile la camera 8 reduit. Acolo, iar am avut de suferit... La un moment dat, eram bolnav și ne scosese la plimbare, și i s-a părut lu’ Iamandi, un caraliu, că m-am Încruntat la el, și când să ne bage Înapoi În cameră, mie mi-a schimbat direcția și m-a luat să mă ducă la o cameră din asta
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Când era, eram de servici, făceam pe rând câte doi, să scoatem vasele afară, murdăriile... Noi, care eram de servici, vărsam alea Într-un loc, Într-o canalizare... Și ieșeam afară, În rând, toți, toată camera, și ne ducea la plimbare... Și intram Într-o Încăpere cu ziduri și nu ne vedeam cameră cu cameră, om cu om, și ne păzea unul din prepelac și noi ne Învârteam pe acolo, un sfert de oră, 20 de minute, după cum alegeau ei să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
-s de acord să merg acolo. Dacă spuneam că nu, poate că nu mergeam, da’ acolo aș fi vrut să lucrez, pentru că În celulă n-aveai ce face, și plus foametea... Cei mai În vârstă, când ieșeau la aer, la plimbare, cădeau... de trebuia să-i ducem noi... Acolo l-am fi mâncat și pe dracu’, dacă l-am fi prins... Dacă am ajuns să mâncăm o sfeclă pentru porci și aia Înghețată... că or reușit unii să pună mâna pe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu lanțuri mergeam pe picioare când eram În deplasare. Eu am avut noroc că am prins Gherla după ce s-o făcut greva foamei... Pe urmă, gardienii stăteau cu bâtele de-o parte și de alta și, când Îi duceau la plimbare câte 10-15 minute, apăi Îi loveau pe care cum Îi nimereau. Și când se Întorceau la fel... Și la Aiud, când am fost eu, am avut parte de izolare... Atunci Koller a introdus și el bătaia... Am auzit că mai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Și mă Întreabă anchetatoru’: „Ce faci toată ziua?”. Zic: „Domne, stau și mă gândesc”. „Și desenezi?” „Da, mai desenez.” Ce știu eu ce credeau, că Îmi fac planuri de evadare sau ce Dumnezeu... Într-o zi, când am fost scos la plimbare, că ne scotea câte o dată În fiecare zi, pe pervazele ferestrei am văzut vreo zece ace cu gămălie și le-am luat și le-am dus În celulă. Voiam să fac sistemul de pârghii cu ele... Am scos ață din
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]