7,124 matches
-
persistentă, cum e cea din poemul amintit: „Plouă, plouă, plouă”) sau e umezeală. O mărturisire prețioasă asupra epocii în care ea apare e cea a povestitorului din Craii de Curtea-Veche: „Era spre căderea iernii, o vreme de lacrimi. Deși nu plouase, tot era umed; jgheaburile plîngeau, ramurile copacilor desfrunziți picurau, pe tulpine și pe grilaje se prelingeau, ca o sudoare rece, stropi groși. Ăsta e timpul care îndeamnă cel mai mult la băutură”. E nevoie însă de o anumită dispoziție sufletească
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
publicații avidă de senzațional. Bacovia revopsește, dacă pot spune așa, cuvîntul (reamintesc: aurora e „șofranie” la Homer, „roză”/ „trandafirie” la mai mulți autori, „roză verde” la Baudelaire, „portocalie” în cîteva dicționare), și cînd îi dă un vernis sărbătoresc („Aurora violetă/ Plouă rouă de culori -”, sau: „Aurore de aur,/ Și rubin la orizont”), și cînd o înfățișează în ultima fază cromatică („Aurora violetă/ Se pătează de culori”). în „Alb” însă cuvîntul „auroră” dobîndește un soi de majestate din cauza entuziasmului cu care e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Prin urmare „bacovieni” sîntem/sau putem deveni nu atît prin circumstanțe, cît prin experiențe. Ca să simți ca Bacovia, trebuie să trăiești ca Bacovia. Formula „e ca-n Bacovia”, folosită și în discuțiile obișnuite, atestă că poetul a devenit o referință. „Plouă ca-n Bacovia”, „Ninge ca-n Bacovia”, „E trist și pustiu ca-n Bacovia” etc. Dar nu numai în natură găsim întîmplări care îl confirmă, ci și în societate: „Greve, sînge, nebunie” etc. Toate aceste constatări echivalează cu niște superlative
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dintre acestea l-a entuziasmat pe Ovidiu Genaru: „Ninge ca în Petersburg”. „Auzi, bătrîne, mi l-a repetat el: «Ninge ca în Petersburg»!” M-am arătat mai rezervat pentru că mie îmi sună déjà lu. Ceva similar se găsește în Topîrceanu: „Plouă ca-n Parisul lui Verlaine...” Sau la I. Peltz, într-o proză de-a căruia am dat peste următoarea propoziție: „...Afară ningea egal ca într-o poveste rusească”. Versul din pagina lui Bacovia (o pagină cu exerciții de scriitură: scris
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
oarecare/ spun ceva dar să fie frumos/ și se face o albă lumină/ ca un mânz foarte alb și lucios// mai apoi mă ridic și aștept/ mă stropesc peste creștet cu rouă/ căci bursucii o știm/ mai ales vin atunci când plouă// sunt acum mânzul alb sunt lumină/ ei se-ascund undeva mult mai jos/ eu mai fac iar un semn oarecare/ spun ceva însă mai frumos". Cea de-a doua ipoteză are în vedere constanta revenire a poetului la motivul dedublării
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
drama personală și reliefând minusurile discursive. Riscurile sunt vizibile mai ales în cazul textelor care dovedesc ceea ce un comentator al ultimului volum scris de Indira Spătaru numea "bovarism cultural" maladie, într-adevăr, din ce în ce mai cultivată de poetele noastre: "Ore fixe când plouă/ În interiorul tău/ oriunde te-ai afla/ ore ciudate îmbrăcate în lințolii/ petrec un particular trecut/ spre un amalgamat viitor/ al aceleiași hărți./ Zvâcni fecioara, Europa,/ coapsele zburânde, călărind taurul/ și toate popoarele înfrățite/ învățară în cor/ idiomul privirilor mute, cuvintelor
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
țăran întrebat în revistă despre recentele schimbări din societatea țărănească] cei din comunitatea rurală se ajutau. Cîntau, oamenii se iscodeau, țăranul avea întotdeauna o vorbă bună, o zicală despre vremea sau despre recoltele din acel loc, de genul: "Iată, va ploua, un șarpe a trecut drumul." Preotul oficia cum trebuie, rînduia familiile. Trebuiau să aibă grijă unii de alții, era nevoie de toți pentru recoltă. Acum sîntem concurenți, invidioși, nu mai credem în nimic. Este aceasta o observație la obiect sau
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mobile, vechi de cînd lumea, care nu și-au găsit loc nicăieri și au fost strînse aici așa cum strîng nebunii din balamuc tot felul de hîrburi ale civilizației. Poți vedea de pildă un barometru, cu un călugăr capucin care cînd plouă iese din chilia lui; gravuri de o sluțenie care-ți taie pofta de mîncare, toate în ramă de lemn negru lustruit și cu dungi aurite; o pendulă încadrată în solzi de aramă; o sobă verde, lămpi de Argand pline de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
prelungă și deschisă [...]", paragraful terminîndu-se prin "e suficient atît, puteți continua"4. B. Sistarea iluziei referențiale Se realizează printr-o ignorare sau manipulare a reperelor tradiționale. Acesta este rolul aserțiunilor referențiale contradictorii: (77) Sînt singur aici, acum, la adăpost. Afară plouă, afară oamenii merg prin ploaie cu capetele plecate [...] Afară este soare, nu există un copac, un tufiș care să facă puțină umbră [...]. A. Robbe-Grillet, Dans le labyrinthe, p. 9 Dar acesta este și rolul mișcărilor de focalizare variabile. Astfel, în
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
face [unul dintre cei care au ajutat la implementarea proiectului, fără a fi membru al grupului inițial, se ocupă astăzi de contractarea comenzilor și este un angajat de bază al atelierului, n.n.]. Vizita 3. Au apărut probleme din cauza vremii, a plouat mai mult și centrala nu a putut fi instalată la timp. A fost avizat raportul de evaluare a achiziționării centralei și contractarea instalării ei. S-a început și reamenajarea spațiului pentru care s-a dat avizul de contractare. Comisia de
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
două caracteristici ale textului liric. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL LIRIC Testul nr. 40 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: De-atâtea nopți aud plouând, Aud materia plângând... Sunt singur, și mă duce-un gând Spre locuințele lacustre. Și parcă dorm pe scânduri ude, În spate mă izbește-un val - Tresar prin somn, și mi se pare Că n-am tras podul de la mal.[...] De-
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Sunt singur, și mă duce-un gând Spre locuințele lacustre. Și parcă dorm pe scânduri ude, În spate mă izbește-un val - Tresar prin somn, și mi se pare Că n-am tras podul de la mal.[...] De-atâtea nopți aud plouând, Tot tresărind, tot așteptând... Sunt singur, și mă duce-un gând Spre locuințele lacustre. (George Bacovia, Lacustră) 1. Scrie două expresii/ locuțiuni care să conțină cuvântul gând. 2.Menționează sinonimele cuvintelor: singur, (a) izbi. 3.Transcrie o imagine dinamică și
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
mănăstirea D., jud. Vaslui, propusă de Patriarhul A. pentru uzul MAI: „Sus-amintita mănăstire este ocupată în prezent de un singur călugăr; din 28 de camere ale mănăstirii, 15 sunt bune de locuit, restul de camere necesitând reparații, întrucât în acestea plouă din cauza acoperișului stricat. Pentru încălzire, majoritatea camerelor au sobe de teracotă, acestea necesitând mici reparații. Chiliile mănăstirii sunt actualmente rechiziționate de GAS. Întreaga clădire a mănăstirii este construită din piatră. În curte se găsesc 2 biserici din care una este
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
deplasarea este motivată.” Notă Informativă sursa „Pompiliu”: Acum 2 săptămâni, venind de acasă, aflându-mă în Gara de Nord, l-am văzut pe pr. T.R. Nu-l cunoșteam personal, ci doar după figură și după scrierile sale. Era o vreme foarte urâtă, ploua, bătea foarte tare vântul și era foarte multă lume care aștepta taxi. Pentru că am găsit o mașină și pentru că-l cunoșteam pe pr. T., m-am dus la el și l-am întrebat unde merge. Mi-a spus că la
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
pe astfel de polarități semantice: v) "A fura ideile unei persoane înseamnă plagiat. A fura ideile mai multora înseamnă cercetare științifică". vi) "Banca e o instituție care îți împrumută o umbrelă cînd este frumos și ți-o cere înapoi cînd plouă". vii) " Informația pe care o ai, nu e cea pe care o vrei; cea pe care o vrei nu este cea de care ai nevoie iar pe cea de care ai nevoie nu o poți obține". Gluma operează deci o
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
păstăi (fasole). Revenind acasă au apucat-o durerile facerii. "Da Dumnezeu și cu Sf. Petru și Sf. Paul au venit la mas. Ei s-au fost făcut calici. Dumnezeu zice cătră ceilalți: Are să se nască o fată, numai de-ar ploua, să nu fie secetă când s-o naște, ca să nu fie lucru rău. Va ploua, zice Sf. Petru." A plouat, iar cei doi s-au învoit să-i dăruiască finei următoarele: "de câte ori se va scălda, să se facă aur apa
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și Sf. Paul au venit la mas. Ei s-au fost făcut calici. Dumnezeu zice cătră ceilalți: Are să se nască o fată, numai de-ar ploua, să nu fie secetă când s-o naște, ca să nu fie lucru rău. Va ploua, zice Sf. Petru." A plouat, iar cei doi s-au învoit să-i dăruiască finei următoarele: "de câte ori se va scălda, să se facă aur apa care se va atinge de ea"; "de câte ori va plânge, să ploaie"; "de câte ori va râde, să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
la mas. Ei s-au fost făcut calici. Dumnezeu zice cătră ceilalți: Are să se nască o fată, numai de-ar ploua, să nu fie secetă când s-o naște, ca să nu fie lucru rău. Va ploua, zice Sf. Petru." A plouat, iar cei doi s-au învoit să-i dăruiască finei următoarele: "de câte ori se va scălda, să se facă aur apa care se va atinge de ea"; "de câte ori va plânge, să ploaie"; "de câte ori va râde, să i se facă două flori
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
un referent ficțional, concret sau abstract. În funcție de tipul percepției senzoriale, imaginile artistice se clasifică în: - vizuale: Neguri albe, strălucite / Naște luna argintie (M. Eminescu, Crăiasa din povești) - auditive: Aud materia plângând (George Bacovia, Lacustră) - olfactive: Parfum de pene arse și ploua... (George Bacovia, Negru) - tactile: Azi sunt neputincios ca o mătasă - Emil Brumaru, Astenie) - gustative: Râzândă și plângândă cu lacrimi mari / era sărată ca sarea / slăvită la ospețe de barbari. (Nichita Stănescu, Evocare) - dinamice/motrice/chinestezice: Oho, alerg și salt și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Că singur eu lumina o întunec.” (Frământare intimă) Meșter al cuvântului și bun cunoscător al limbii vorbite, poetul utilizează cu iscusință posibilitățile ei expresive, împrumutând și prelucrând numeroase expresii pline de savoare și de pitoresc: „Porțile nourilor s-au dezlegat, Plouă cu cofa pe munți și pe sat. Mătcile seci și închise-acum fierb.” (După secetă) El folosește locuțiuni verbale și nominale determinative, clișee uzuale de limbă, formulări familiare, sintagme, toate considerate fapte de limbă cu valoare stilistică și estetică, de circulație
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
La menționata școală urmând necesitate de construirea din nou a tuturor sobelor, care, fiind foarte vechi, nu se pot încălzi și fumegă cumplit, de reparațiunea zaplazului, care este căzut și parte aproape de a căde, de cârpirea acoperământului caselor pe unde plouă etc. , subsemnatul, conform art. 71 din regulament, cu tot respectul aduce aceasta la cunoștința d-voastră, d-le primariu, rugându-vă totodată a lua de urgență măsurile ce veți socoti de cuviință; fiindcă timpul aspru se apropie ca mâne, și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
unul din cele două tipuri de EVENIMENTE narate; o schimbare de stare produsă de un AGENT și manifestată în discurs de o ASERȚIUNE PROCESUALĂ în modul lui a face; o ACȚIUNE. "Maria a rezolvat problema" reprezintă un act, în timp ce "a plouat ieri" nu reprezintă un act. 2. Un constituent sintagmatic al unei acțiuni, o acțiune fiind formată din mai multe acte. ¶Chatman 1978; Greimas, Courtés 1982. Vezi și ASERȚIUNE NARATIVĂ. act de vorbire [speech act]. Un enunț considerat a fi un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
nefericit al tragediei. ¶Freytag 1894. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG, INTRIGĂ. cauzalitate [causality]. O relație de cauză și efect între (seturi de) situații și/sau evenimente. Cauzalitatea poate fi explicită ("Mariei îi plăcea să citească pentru că era deșteaptă"), sau implicită ("Ploua, și Ion s-a udat"). Cînd e implicită, ea este deductibilă din rațiuni logice, necesare ("Toți jucătorii de cărți sînt triști. Suzana era jucătoare de cărți. Era tristă."), sau din rațiuni pragmatice, probabilistice: dacă un eveniment urmează altui eveniment în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
hoc, ergo propter hoc fallacy]. O confuzie, denunțată de scolastici, între consecuție și consecvență. După Barthes (în linia lui Aristotel), izvorul NARATIVITĂȚII se leagă de exploatarea acestei confuzii, ceea-ce-vine-după-X într-o narațiune fiind procesat ca ceea-ce-este-cauzat-de-X: fie "A început să plouă, și Maria se lăsă copleșită de nostalgie"; nostalgia Mariei tinde să fie interpretată ca fiind cauzată de condițiile meteorologice. ¶Aristotle 1968 [1965]; Barthes 1975. Vezi și CAUZALITATE. erou [hero]. 1. PROTAGONISTUL sau personajul principal dintr-o narațiune. Eroul (sau eroina
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a face" sau "a se întîmpla". Un eveniment poate fi o ACȚIUNE sau un ACT (cînd schimbarea este produsă de un agent: "Maria a deschis fereastra"), sau o ÎNTÎMPLARE (cînd schimbarea nu-i produsă de un agent: "A început să plouă"). ¶Împreună cu EXISTENTELE, evenimentele sînt constituenții fundamentali ai ISTORIEI. ¶Chatman 1978; van Dijk 1974-75. existent [existent]. Un ACTOR sau un element al MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR: subiectul și obiectul din "Suzana s-a uitat la masă" desemnează existente. ¶Împreună cu EVENIMENTELE, existentele sînt constituenții
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]