7,894 matches
-
doctorat, cu sfatul și prezența sa atât de dreaptă, de "protestantă". Ne reîntâlnim în miticul café-restaurant Dorian, așezat strategic între cartierul băncilor și Universitatea din Geneva. Decor alb, elegant, clasic, plus cea mai bună cafea espresso din Geneva. La ora prânzului nu se mai găsea nici o masă disponibilă. Oameni de afaceri, "femei de afaceri" în uniforma lor obligatorie (adică sacou elegant și pantaloni de stofă), bancheri perfect asortați și cu multe ore de fitness la activ. Spovărăiesc vesel, aparent fără griji
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
fitness la activ. Spovărăiesc vesel, aparent fără griji, complet detașați și totuși extrem de atenți la fiecare gest. O lume bogată și rafinată care își permite să cheltuie (aproape) zilnic suma rotundă de 25 de euro pentru o masă obișnuită de prânz, pentru că cea à la carte este cu mult mai scumpă. Regăsesc, rușinat de plăcerea pe care o pot resimți, o Genevă familiară, mic-burgheză și tare bine așezată, cea cu care am interacționat atât de multă vreme. O societate a cărei
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pe pământ, nu ca sofisticata scriitoare Iris Murdoch, crea toarea unor relații umane atât de complexe. La fel de simplu trăia și în splendidul ei manor din Oxford, ca și în apartamentul din Londra, de lângă Royal Albert Hall. Îmi amintesc de un prânz dintr-o zi de Crăciun - iată că mă întorc la Crăciun -, când ne-am ospătat cu o conservă de iahnie de fasole și toast, adică felii de pâine ținute de John din vârful furculiței deasupra flăcărilor din cămin. Și, desigur
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Uganda» (asta am găsit-o chiar acum și o pun deoparte). Aproape la fiecare două zile găsesc în ziare câte o astfel de știre, practic sortită exclusiv mie...” (Franz Kafka, la 24 noiembrie 1912, într-o duminică, după masa de prânz, scriindu-i iubitei sale Cécilie; traducerea de Mircea Ivănescu) PREFAȚĂ Se spune prea des și prea nedrept că ziaristul e omul eforturilor scurte și superficiale, că tenacitățile aparțin doar autorilor de romane-fluvii, că jurnalistul e consemnat pe viață în cazarma
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
și le cunosc până la știrile de două rânduri, până la mâlul fertil din care se înalță neîncetat aburul vieții pe pământ. Îmi place să stau la coadă pentru ziare. Caut Sportul și Scânteia, și Contemporanul, și Lumea, la prima oră; spre prânz nu mai au același farmec, le cunosc prea mulți - și mă simt ca un bărbat în serie cu alți o sută în jurul aceleiași femei. Caut Le Monde-ul de la gară până la Piața Palatului și mor dacă l-am pierdut, ca după
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
căzuse lângă ea o bombă. În ’68, în epoca ultrasunetelor, ultrascurtelor și ultraultra, bătrâna se duce la Portsmouth să-l primească pe Sir Alex Rose, marele navigator solitar, și uralele celor câteva sute de mii îi deschid deodată auzul. Spre prânz, când începem să obosim - și pentru a echilibra dozele prea optimiste luate pe stomacul gol -, sunt bune câteva picături din exploziile care au avut loc de curând într-o fabrică de jucării din Spania și într-o lăptărie franceză. Au
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
vot. Fractură a urmărului drept. Lady Spencer Churchill, tot la 84 de ani, suportă o operație a femurului, fracturat în urma unui accident la domiciliu. (Se reamintește, la sfârșitul lunii, dialogul dintre lady și sir Churchill, la 26 iulie 1945, la prânz, după căderea primului-ministru în alegeri. Dna: „În fond, dintr-un rău poate să iasă un bine”. Dl: „Deocamdată, draga mea, binele este admirabil ascuns”.) Emoție în Sicilia: se descoperă că medicii care practică autopsiile sunt ajutați de un măcelar. „Da
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
pe coridor, m-am întâlnit cu Enescu, pornit energic tot într-acolo, tot în pijama, cu un prosop la gât, ca boxerii spre ring, volubil din mers: „Ai văzut că n-a fost nimic? Eu ce ți-am spus?”. Spre prânz, T. se trezi tăcut, mă lăsă în pace și se primeni cu atenție, după ce se bărbierise electric, fără oglindă, controlându-și permanent obrajii; eu încercam să descopăr sticla mea de coniac, nu, nu era nicăieri, în schimb apăru un miros
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
că nu-i nici o ironie, nu citise Război și pace? Vali nu-mi răspunse, se ridică și se duse la masa alăturată ca să-i roage, în rusește, pe mongoli să mă ia și pe mine cu ei. „Să fii până la prânz înapoi, nu e un drum cu avionul.” I-am răspuns: pravilna. Tot drumul, cei trei - mongolii și ungurul - nu vorbiră cu mine, nu-mi zâmbiră, nu existam pentru ei care, oricum, se înțelegeau într-o rusă împiedicată. Pentru că nu invadasem
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
ca un triolet mozartian). Nu mă auzea și mă aduse în starea aceea neagră când stabileam pariuri existențiale: „Dacă nu se întoarce cu fața spre mine, îmi va fi tot mai rău și voi muri aici”. Așa a fost. La prânz - controlându-mi mereu limba, jucând-o între măsele și cerul gurii, nu, nu era umflată, nu era un cancer - n-am putut mânca nimic, indispunându-mi tovarășii, aducându-mi aminte că tata, când nu voiam să mă ating de furculiță
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
diagnostică sobru că sufăr de anorexie, auzeam prima oară termenul și l-am întrebat „ce-i aia?” și „cu ce se tratează?”. Mă lămuri în linii mari, încercând să glumească în final: „Se tratează cu un bun futai dimineața, la prânz și seara”, m-am prefăcut vexat de vulgaritatea lui și m-am dus în camera mea, lăsându-i să se bucure de niște papanași - „rămâne între noi, sunt foarte buni!”, cum observă cel de la Centrală. După un timp - eu, cu
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
revedere” - le-am spus de pe alt tărâm. Maladia se fixă, mai mult ca sigur, pe drumul dintre mașină și camera mea de hotel, unde am urcat în așteptarea lor; nu erau în hol, nu-i găsisem la restaurant (era ora prânzului!), am luat liftul privind-o câteva secunde lungi pe liftiera care „mă adusese mai mult mort decât viu”, ea îndemnându-mă din bărbie să nu o mai privesc, am ajuns în cameră, m-am trântit pe pat și m-a
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
lui Silviu te consideră cel mai simpatic român ajuns la Moscova...”, „hai, gata, la masă!” ne porunci contabilul; m-am dus cu ei precizându-le că nu-mi este foame, dar nu pot să nu-i însoțesc la ultimul nostru prânz; mi-am înghițit bine limba ca să nu discut despre mine, le-am urmărit cât de cât conversația, tot despre discuția de la Goskino, mâncau cu oarecare oboseală, ca după o trudă care cere în primul rând un somn bun, nu aveam
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
fiecare seară, după ce mă înspăimânta cu moartea care treieră prin lume, ca o vrăjitoare cocârjată, cu nuielele-n spate. Fiindcă după un an grădinița s-a făcut cămin, a trebuit să mănânc acolo toate grețoșeniile și la 10, și la prânz, și după-masa. Așa că în grupa mare n-am mai purtat geanta de tablă, ci una de carton presat, maro, mică și urâtă, care se atârna de umăr și în care nu mai avea rost să car decât o batistă, plus
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
degrabă în niște râpe - jalnice, de negândit, deși nu s-ar fi zis că eram cele mai oropsite ființe din oraș. Nu vreau să mă martirizez cu orele de stat la coadă pe ger sau zăduf, noaptea, în zori, la prânz și seara, pentru că aproape toate femeile din România au făcut asta. N-o să deplâng aici cum mi-am irosit ani buni din viață meditând, adică predând literatură română pentru bani sau carne, deși mă dădeam mare redactor la revista Orizont
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
care nu mă mai întorsesem la postul meu din Covasna), eram ocrotită, nu făceam cozi. O singură dată (sau poate asta mi s-a întipărit mai puternic în minte) mi s-a cerut concursul. Soacra mea m-a sunat pe la prânz de la slujbă să-mi spună că a aflat (mai totul era tainic, așa încât orice informație aflată era un mic privilegiu) că, pe cartela de pâine, s-ar putea să se dea fasole. Trebuia căutat și anunțat socrul și, cum era
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Jurnalul lui Mircea Zaciu, în care am citit surâzând: „Incident la Cantina din Complex, unde studenții mei din IV erau de serviciu la bucătărie: s-au adus portocale (puține), s-a decis ca fiecărui student să i se ofere, la prânz, câte... un sfert de portocală. Mai rămăseseră vreo 7 portocale, pe care studenții de serviciu le-au revendicat pentru ei, dar administratorul și le-a oprit pentru sine. Scandal, studenții refuză să mai lucreze, părăsesc bucătăria, pleacă în oraș. Telefoane
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
studenții refuză să mai lucreze, părăsesc bucătăria, pleacă în oraș. Telefoane alarmate la decanat, să fie aduși imediat înapoi, căci se apropie ora mesei și n-avea cine să facă față la puhoiul de cantiniști care urmau să vină la prânz. În cele din urmă, incidentul s-ar fi aplanat. Discuție cu ușile închise la Consiliu, cu șefii de catedră, toți cad de acord să treacă afacerea sub tăcere. Altfel, ziceau, gestul (motivat) al studenților putea fi interpretat ca «grevă», deci
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
multă experiență, care nu-i știrbea cu nimic distincția de castelană, era clar că se află de multă vreme pe drum. Din vorbă în vorbă, părintele Ilarie a invitat-o pe turista aceea, venită parcă din alte evuri să servească prânzul acasă la el cu familia lui, unde sigur preotesei îi va face plăcere să aibă un asemenea oaspete. Așa vom afla că pe doamnă o chema Thiess Marianne, că nu e decât o sibiancă din zilele noastre, că are nu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și în pădure ca și în iarbă, în buchete de familie, din care se poate pregăti cea mai gustoasă și hrănitoare tocăniță. Zbârciogul (Marchella esculenta), foarte sățios, ca și Pâinișoara (Russula virescens), voluminoasă. Cu câteva bucăți se poate pregăti un prânz pentru trei, patru persoane. Pâinișoara ca și Râșcovul (Lactarius deliciosus) se pregătește tot pe jar sau pe plită cu brânză de burduf. Din Hribi (Boletis edulis) se pot pregăti în aceeași măsură o mâncărică cu legume, ca și o tocăniță
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
atramentarius) cu pălăria vânătă și piciorul butucânos, Buretele puturos (Ithiphallus impudicus), e de ajuns să-l vezi și să-i știi numele ca să nu te apropii de el, Ciuperca roșie (Russula emetica), și în sfârșit Gheba pucioasă (Hipholama fasciculare). La prânzul pe care l-au luat la iarbă verde, copii au ascultat prelegerea domnului învățător despre fauna, animalele sălbatice care trăiesc în rezervațiile din zona comunei noastre Cârțișoara, luând-o tot așa sistematic, pentru ca copiii să înțeleagă și să rețină ceeace
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Mai târziu sau poate în paralel cu aceasta a început a-și confecționa cele mai simple piese de mobilier, măsuța cu trei picioare pe care răsturna mămăliga fierbinte din ceaun când toți ai casei se adunau în jurul ei la ora prânzului, blidarul în care-și păstra vasele necesare în bucătărie, apoi patul pe care trebuia să se odihnească, pentru că se simțea tare trudit atunci când dormea pe podeaua de pământ a casei. Tot din lemn a făcut lada de zestre pentru fiica
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a fost rușine. Se gîndea că ar fi putut s-o folosească la înot, așa cum văzuse la niște străini o labă de scafandru în care se băgau ambele picioare. Într-o altă zi - iarăși lume strînsă pe țărm. Era pe la prînz și el stătea împreună cu mama sa pe cearșaf (tatăl era pe dig). Din gură în gură, se auzise că era vorba de un înecat și toți se uitau cu fețele îngrijorate într-acolo. Cîțiva foloseau și binocluri. Dănuț voise să
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
în conti nuare că are ciclu, mi-a zis : „Oprește-te, Radu, ți-am zis că nu mai putem să facem dragoste“. A doua zi de dimineață, Ioana se suia în trenul de București - ai mei aveau să vină pe la prînz. Următoarea dată cînd am văzut-o a fost peste vreo lună, cînd am mers într-o excursie cu clasa la Gura Diham și am invitat-o și pe ea. La cabană ne-am cazat eu cu Preotu’, iar ea în
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Doamne-ajută!” și, după ce își scuipa în palmele bătătorite și crăpate, se apuca cu nădejde de treabă. Nu se îndura să întrerupă lucrul decât atunci când, răzbit de sete, sorbea apa călie din cofăielul adăpostit la umbra unei tufe. Înceta lucrul la prânzul cel mare, când soarele dogorâtor se afla deasupra capului, pentru a-și potoli foamea. După ce îmbuca în grabă bruma de merinde aduse în traistă și se închina, la sfârșit, după datină, se lăsa pe-o rână, pentru câteva minute, la
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]