7,051 matches
-
BACONSKY, Teodor (14. II. 1963, București), eseist. Este fiu al Ioanei (n. Postică), profesoară, și al scriitorului A. E. Baconsky. A absolvit Liceul de filologie-istorie „Zoia Kosmodemianskaia” din București (1981), după care a urmat cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă din același oraș (1982-1986). În 1994 a obținut titlul de doctor în antropologie religioasă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285528_a_286857]
-
să o ajuți, completând acest jurnal acolo unde fetița are nevoie. I.4. SĂ NE PREZENTĂM... La Școala de Bune Maniere, Mia își cunoaște noii colegi, dar nu prea știe cum să se prezinte. Imediat îi sare în ajutor doamna profesoară Rica și o salvează, prezentând-o întregii clase: Dragi copii, v-o prezint pe noua colegă, Mia Popov. Apoi i-a prezentat pe Ina, Geta, Costel și Radu. Încântată de cunoștință, dragi colegi! spuse Mia. Iată câteva reguli de prezentare
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
din Mavalavaram, seduce o fată de pastor, profesează viții inavuabile cu un tânăr, pe care îl îndeamnă la vagabondaj, întreține vițiul unei fetițe "cu o drăcească pasiune", ia parte la orgii în trei cu o Edna și cu Miss Roth, profesoară erudită, blazată și opiomană, repetând scene din La garçonne. Maitreyi mută câmpul de experimentare în mediul de culoare. Allan se inițiază în tehnica erotică a Indiei, admirând "perfecțiunea îmbrățisării" Maitreyi-ei, "ritmul uluitor al trupului ei", precum învață "prietenia" cu piciorul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
, Angela (pseudonim al Basarabei-Angela Marcovici; 8.VII.1941, Arad), poetă, prozatoare și eseistă. Este fiica Mariei Marcovici (n. Martiș), profesoară și sportivă, și a lui Marius Marcovici, funcționar. Învață la Liceul „Moise Nicoară” din Arad (1955-1962) și se înscrie la Institutul de Medicină și Farmacie din Cluj (1963-1968). Își întrerupe studiile de medicină și urmează, la București, Facultatea de Filosofie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
la Tereblecea, în Bucovina, unde învață limba germană, urmând apoi cursurile Liceului „Carmen Sylva”. După studii de filologie la Iași, paralel cu Conservatorul se specializează la Sorbona, ca studentă a romanistului Mario Roques (1929-1931). Funcționează, între 1931 și 1948, ca profesoară la liceele „Regina Maria” și „Doamna Stanca” din București. În 1948 părăsește țara și se stabilește temporar în Austria (la Innsbruck) și ulterior la Paris. În 1956 emigrează în SUA, la Chicago, unde trăiește până la moarte. Izvorâtă din dorul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286697_a_288026]
-
Carmen (29.XI.1958, Craiova), poetă și publicistă. Este fiica Elenei Firan (n. Neagoe), bibliotecară, și a scriitorului Florea Firan. A absolvit Liceul „N. Bălcescu” din orașul natal și, tot aici, Facultatea de Științe ale Naturii, secția matematică. Funcționează ca profesoară de matematică (1981-1986), ca redactor la Editura Tehnică (1986-1989) și ca ziaristă, editor și manager cultural din 1989. Va fi secretar executiv la Fundația Culturală Română și director al Centrului Cultural Român din New York. Colaborează la „Amfiteatru”, „Viața studențească”, „România
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
miaună, toarce, bea, mănâncă). Apoi sarcina crește progresiv. Elevul este solicitat să formuleze o propoziție dezvoltată pornind de la cea simplă (Mama gătește). Complicarea jocului: Profesorul precizează acțiunea iar elevii vor identifica cine o poate face. Exemplu: cântă (copilul, pasarelele, doamna profesoară). ¾ „ALINTAM CUVINTE” Scop: formarea și exersarea deprinderii de a utiliza în exprimare diminutivele; Sarcina didactic\: găsirea diminutivelor unor cuvinte; formularea unor propoziții în care se utilizează cuvintele respective; 42 Reguli de joc: Profesorul împarte elevilor jetoane pe care sunt scrise
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Ioan Rațiu, și a lui Grigore Biji, profesor de liceu la Turda. Face cursul secundar la Turda, iar pe cel universitar la Facultatea de Filosofie și Litere din București, susținându-și licența în psihologie-pedagogie (1940). Urmează și Seminarul Pedagogic (1941-1942). Profesoară la liceele „I. Heliade-Rădulescu” și „Gh. Lazăr”, din 1949 este cadru didactic la Catedra de psihologie-pedagogie, iar din 1980 profesor consultant la Universitatea din București. Beneficiază de o specializare la Paris, la Centrul Internațional de Studiere a Copilului, și obține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
în final, cu puternica sugestie a îngemănării vieții cu moartea. Această formulă a nuvelisticii lui V. s-a consolidat și s-a îmbogățit substanțial în cărțile Tăcerile casei aceleia (1970), Elegie pentru Ana-Maria (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova), Mama-mare - profesoară de istorie (1988). Nuvele ca Priveghiul mărginașului și Negara, din aceeași familie cu Tăcere, au fost ulterior extinse și nuanțate. Proze de amploare epică și de vizibilă adâncime psihologică și socială, precum Izvodul zilei a patra și Elegie pentru Ana-Maria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
mere țigance, Chișinău, 1964; Povestea cu cocoșul roșu, Chișinău, 1966; ed. București, 2002; Tăcerile casei aceleia, Chișinău, 1970; Pățaniile celor doi verișori, Chișinău, 1981; Elegie pentru Ana-Maria, pref. Aureliu Busuioc, Chișinău, 1983; Scrieri alese, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1986; Mama-mare - profesoară de istorie, Chișinău, 1988; Navetista și pădurea, Chișinău, 1989; Surâsul lui Vișnu, Chișinău, 1993. Traduceri: M. E. Saltâkov-Șcedrin, Basme, pref. trad., Chișinău, 1972; Vasili Șukșin Pământenii, Chișinău, 1976; Valentin Rasputin, Pururea adu-ți aminte. Adio petru Matiora, Chișinău, 1979. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
noi acum le facem. Prof. gr. I, Crăciun Dorinel Mihai, specialitatea matematică Profesor de chimie Titu Eugenia N. 04.01.1910 -Văculești, jud. Suceava Absolventă a Facultății de chimie, fizică și științe naturale, Universitatea ,,Al. I. Cuza Iași, 1936. Numele profesoarei Titu Eugenia este strâns legat de predarea chimiei de la înființarea liceului nostru, de aceea catedra de chimie evocă cu venerație și recunoștință figura luminoasă și personalitatea puternică acestei profesoare. Orele de chimie ținute de profesor Titu Eugenia erau foarte interesante
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
fizică și științe naturale, Universitatea ,,Al. I. Cuza Iași, 1936. Numele profesoarei Titu Eugenia este strâns legat de predarea chimiei de la înființarea liceului nostru, de aceea catedra de chimie evocă cu venerație și recunoștință figura luminoasă și personalitatea puternică acestei profesoare. Orele de chimie ținute de profesor Titu Eugenia erau foarte interesante, pline de conținut și așteptate cu nerăbdare de elevii de la clasele la care preda profesoara de chimie. Era apreciată de elevi și de profesorii școlii pentru calitățile sale
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
de chimie evocă cu venerație și recunoștință figura luminoasă și personalitatea puternică acestei profesoare. Orele de chimie ținute de profesor Titu Eugenia erau foarte interesante, pline de conținut și așteptate cu nerăbdare de elevii de la clasele la care preda profesoara de chimie. Era apreciată de elevi și de profesorii școlii pentru calitățile sale morale și pentru faptul că era apropiată și înțelegătoare față de elevi. In perioada în care a predat la liceu s-a preocupat de înzestrarea laboratorului de chimie
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
Am cunoscut-o ca profesor de chimie atunci când am fost repartizat la Liceul Pașcani, fiind coleg mai tânăr și începător în ale profesoratului, în anul 1968. A reprezentat un exemplu pentru generațiile de elevi care își amintesc cu respect de profesoara lor de chimie și pentru profesorii care s-au succedat de atunci la aceeași catedră. Va rămâne un exemplu și pentru generațiile următoare de elevi și profesori. Exigența profesoarei poate fi pusă în evidență și prin anecdotele care circulă printre
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
exemplu pentru generațiile de elevi care își amintesc cu respect de profesoara lor de chimie și pentru profesorii care s-au succedat de atunci la aceeași catedră. Va rămâne un exemplu și pentru generațiile următoare de elevi și profesori. Exigența profesoarei poate fi pusă în evidență și prin anecdotele care circulă printre foștii elevi, depănate la întâlnirile de promoție. In timpul tezei de chimie un elev a încercat să arunce o fițuică unui coleg. Aruncând fițuica, aceasta a căzut în fața profesoarei
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
profesoarei poate fi pusă în evidență și prin anecdotele care circulă printre foștii elevi, depănate la întâlnirile de promoție. In timpul tezei de chimie un elev a încercat să arunce o fițuică unui coleg. Aruncând fițuica, aceasta a căzut în fața profesoarei, care a strigat: ,, Cine a aruncat fițuica să o ridice imediat.’’ Elevul, pe care l-a cuprins teama, s-a ridicat din bancă și cu frica în spate, i-a dat fițuica profesoarei. Regulamentul școlar a fost aplicat întocmai de
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
coleg. Aruncând fițuica, aceasta a căzut în fața profesoarei, care a strigat: ,, Cine a aruncat fițuica să o ridice imediat.’’ Elevul, pe care l-a cuprins teama, s-a ridicat din bancă și cu frica în spate, i-a dat fițuica profesoarei. Regulamentul școlar a fost aplicat întocmai de doamna profesoară, care i-a spus elevului să iasă din clasă și să nu mai participe la ora de chimie și i-a pus nota 1 în catalog. Elevul era conștiincios și doamna
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
a strigat: ,, Cine a aruncat fițuica să o ridice imediat.’’ Elevul, pe care l-a cuprins teama, s-a ridicat din bancă și cu frica în spate, i-a dat fițuica profesoarei. Regulamentul școlar a fost aplicat întocmai de doamna profesoară, care i-a spus elevului să iasă din clasă și să nu mai participe la ora de chimie și i-a pus nota 1 în catalog. Elevul era conștiincios și doamna l-a promovat la șfârșitul anului școlar. Caracteristica dominantă
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
Eugenia era eleganța, nu numai în vestimentație ci și în ținută, limbaj și gândire. Când în limbajul elevilor apăreau unele cuvinte nepotrivite cu ora de chimie, ea le corecta calm, cu inteligență și cu tact. Titu Eugenia a fost o profesoară iubită, în ciuda severității pe care o afișa, dar de care uneori nici ea nu era prea convinsă. Ceea ce se desprinde din aceste rânduri este că obiectul chimiei, frecvent neglijat în ultimii ani, are implicații mai profunde și mai
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
A trăi înseamnă a ști, a fi conștient, iar aceasta înseamnă a te afla sau a te fi aflat în școală, în bancă sau la catedră. Profesor dr. Tătaru Vasile, 2009 Doamna Toma Agripina Adesea mă gândesc la d-na profesoară Toma Agripina nu ca la un simplu dascăl, ci ca la un adevărat mentor spiritual; a îndrumat generații întregi de elevi, unii dinte ei, devenind, la rândul lor, profesori. Provenind dintr-o familie simplă, de oameni muncitori, d-na profesoară
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
profesoară Toma Agripina nu ca la un simplu dascăl, ci ca la un adevărat mentor spiritual; a îndrumat generații întregi de elevi, unii dinte ei, devenind, la rândul lor, profesori. Provenind dintr-o familie simplă, de oameni muncitori, d-na profesoară Toma (Iancu) Agripina, a demonstrat, pin viața dumneaei, că dragostea față de școală și de elevi poate fi un imbold să realizezi totdeauna mai mult. În calitate de fostă elevă, mărturisesc faptul că eu însămi sunt profesor de filosofie grație modului deosebit în
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
Agripina, a demonstrat, pin viața dumneaei, că dragostea față de școală și de elevi poate fi un imbold să realizezi totdeauna mai mult. În calitate de fostă elevă, mărturisesc faptul că eu însămi sunt profesor de filosofie grație modului deosebit în care doamna profesoară Toma știa să ne dezvolte în suflet dragostea față de cunoaștere. Niciodată timpul nu era de ajuns, astfel că ne întâlneam și continuam discuțiile după orele de la școală. Adesea, atunci când ne explica câte o teorie, simțeam vorbindu-ne omul Agripina
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
o teorie, simțeam vorbindu-ne omul Agripina Toma, dincolo de profesorul care trecea notele în catalog și ne mustra cu blândețe când situația o cerea. Noi, foștii elevi, vom păstra mereu vie în suflet amintirea celei care a fost o adevărată profesoară de ințelepciune. Prof. Cristina Moroșan, Colegiul Național “M. Sadoveanu”, Pașcani
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
literaturii - cu un conținut care stârnește indignarea aceluiași E. CAMPUS 77 de la Viața românească: „La sfârșitul unei lecții de teoria literaturii, (Ă), una dintre elevele clasei a VIII-a a unui liceu din Capitală și-a exprimat astfel nedumerirea: «Tovarășă profesoară, dar cu literatura imperialistă ce-i? Citim mereu În gazeteă» Într-adevăr, după ce parcurgi manualul de clasa a VIII-a Îți pui În mod firesc aceeași Întrebare: a dispărut literatura imperialistă? Nu mai avem dușmani ? De ce nu se vorbește nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
urmat descărcarea gestiunii, alegerea noilor cenzori și alte diferite chestiuni”. În această perioadă, tot mai multe femei au pătruns în sfera de activitate remunerată, mărind, astfel, veniturile familiei. Cel mai adesea, femeile cu pregătire au fost angajate în posturi de profesoară, învățătoare, secretară, manipulantă, dactilografă sau casieră. În Bacău, la fel ca în toate orașele țării, multe din profesoarele cu experiență didactică efectuau și ore particulare de canto, pian sau limbi străine. Accesul într-o casă mare era posibil numai pe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]