7,014 matches
-
studiul grupurilor ganglionare afectate. Diagnostic diferențial Este necesară diferențierea de alte entități ale sindromului limfoproliferativ: limfoame, limfocitoze infecțioase, leucemia cu celule păroase, boala Waldenström. Clasificarea leucemiei limfatice cronice Este utilizată pentru aprecierea evoluției și prognosticului. Cea mai cunoscută este clasificarea RAI (Tabelul 6). Există și clasificarea Binet în care se iau în considerație ariile ganglionare afectate (cap și gât, axilare, inghinale, spleno- și hepatomegalia). Risc Stadiu Caracterizare Supraviețuire Scăzut 0 Limfocitoză izolată > 13 ani Intermediar I II Se adaugă adenopatii Apare
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Scăzut 0 Limfocitoză izolată > 13 ani Intermediar I II Se adaugă adenopatii Apare și spleno-/hepatomegalie 8 ani 5 ani Înalt III IV Apare anemie (Hb < 11 g%) Apare trombocitopenie (< 100.000/mm3) 2 ani 1 an Tabelul 6. Clasificarea RAI modificată Evoluție și prognostic Evoluția este lentă, de lungă durată. Apariția adenopatiilor mediastinale, rare în leucemia limfatică cronică, sugerează transformarea limfomatoasă. Rareori se produce acutizarea (LLA). Supraviețuirea medie este de 10 ani. Complicațiile frecvente sunt anemia (hemolitică, prin invazie medulară
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Pedagogică, București, 1995. Lefter, Viorel et al., Managementul resurselor umane, studii de caz, probleme, teste, Editura Economică, București, 1999. Lukács, Edit, Negoescu, Gheorghe, Managementul resurselor umane - evaluare, performanță, șomaj, birocrație, Editura Evrika!, Brăila, 1999. Manolescu, Aurel, Managementul resurselor umane, Editura RAI Coresi, București, 1998. Manolescu, Aurel, Managementul resurselor umane, ediția a IV‑a, Editura Economică, București, 2003. Mathis, Robert L., Nica, Panaite C., Rusu, Costache, Managementul resurselor umane, Editura Economică, București, 1997. Moldovan-Scholz, Maria, Managementul resurselor umane, Editura Economică, București, 2000
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Iftimescu, Management, concepte și aplicații practice, ediția a V‑a, Editura Sedcom Libris, Iași, 2002, p. 326. J.-P. Schmitt, Manuel d’organisation de l’entreprise, Presses Universitaires de France, Paris, 1994, p. 322. A. Manolescu, Managementul resurselor umane, Editura RAI, București, 1998. Michael Armstrong, Manual al tehnicilor de management, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2001. Viorica Ana Chișu, Manualul specialistului În resurse umane, Casa de Editură IRECSON, București, 2002, p. 52. Viorica Ana Chișu, op. cit., p. 91. Anton Rotaru
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Aurel Manolescu, Managementul resurselor umane, Editura Economică, București, 2003, p. 188. Item = element constructiv al chestionarului. Fiecare Întrebare din chestionar reprezintă un item. G.A. Cole, Managementul personalului, Editura CODECS, București, 2000, p. 173. Aurel Manolescu, Managementul resurselor umane, Editura RAI Coresi, București, 1998, p. 175. G.A. Cole, op. cit., p. 175. G.A. Cole, op. cit., p. 177. Panaite Nica, Adriana Prodan, Aurelian Iftimescu, Management, concepte și aplicații practice, Editura Sedcom Libris, Iași, 2002, p. 300. G.A. Cole, op. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
invidiați cumva fericita mea nădejde! Cu cât veți prelungi chinurile, cu atât îmi veți prilejui o răsplată mai mare! Am o înțelegere cu Stăpânul: în locul rănilor de pe trup, îmi va înflori la înviere haină luminoasă; în locul necinstirii, cununile; în locul închisorii, raiul; în locul osândirii cu făcătorii de rele, traiul cu îngerii. Semănați mult în trupul meu, ca să secer de mai multe ori pe atâta!»”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVIII-a, V, traducere, introducere, note și indici
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
ca să audă, credeau ei, niște povești entuziaste despre gloriosul regim comunist și zorile luminoase de după ceea ce noi românii numeam Cortina de Fier și ceea ce francezii comuniști, care erau foarte numeroși și nu aparțineau numai clasei muncitoare, considerau a fi preludiul raiului pe pămînt. Am fost foarte prost văzut, pentru că relatările mele despre Închisori, despre sărăcie, colectivizarea forțată, despre cozile la alimente i-au decepționat Într-atît Încît am fost considerat un personaj care n-avea ce căuta la Renault. Francezii au un
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
trebuie căutată pricina curgerii lumii spre ea, ci aci acasă! Căci aci-s lucrurile pe dos”. În același timp, românii transilvăneni care intenționau să emigreze erau avertizați de presa locală că greșeau toți cei care credeau că „America e dunga raiului pămîntean”. Indiferent Însă de toate aceste avertismente, emigrația română spre America nu a putut fi oprită și nici nu a devenit o preocupare a oficialităților guvernamentale. De altfel, „exodul” către Lumea Nouă, de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și Începutul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pierdere a oricărei speranțe de mântuire. De la neliniștitele poeme cu îngeri ale lui V. Voiculescu la lumea creștină suferindă, vidată de sensul mântuirii și instalată într-o așteptare absurdă, ca în poemul, emblematic, Copilașii din cer, este o mare distanță: raiul lui P. nu e decât un loc al plângerii; simbolurile consacrate ale interiorității paradisiace (casa, grădina) devin spații goale, infernale. Dacă tonalitatea, repertoriul tematic și stilistic rămân adesea tributare modelului gândirist, poemele au suficientă forță și autenticitate pentru a sparge
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
spele”. Alteori pământul natal ia proporțiile fabulosului boreal. Fiorul liric este autentic și câteva poeme despre iarnă sunt notabile: „Ninge cum n-a mai nins de-o viață, / Lerui-ler, lerui-ler,/ Ning peste sănii călătorite în ceață; /săniile ruginesc la poarta raiului,/ Caii pasc iarba sfântă în cer..., / Cling-cling! Lerui-ler! (Ninge). Există o vizibilă interferență între peisajul bucovinean și peisajul moral, dominat de o tristețe difuză a amurgului vieții, poezia senectuții fiind mai persistentă în versurile ce vor intra în volumul postum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
al lucrurilor și de inutilitatea jertfelor omenești (moartea unui tânăr care s-a dus să lupte împotriva mitralierelor înarmat cu o tigaie ș.a.). Concluzia la care ajunge doctorița este previzibilă: „Nu mi-am închipuit niciodată că după comunism o să urmeze raiul pe pământ, dar nici că lumea avea să devină o cloacă mai puturoasă decât prima. Consider viața care mi-a mai rămas de trăit o condamnare, însoțită de-o dezamăgire inimaginabilă.” Nota sarcastică își pierde vehemența când intră în scenă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
Și-apoi iar să stai/ Seama să iei/ Că-n două răzoare/ Va fi câte-o floare,/ Floare de pământ/ Ne-ajunsă de vânt,/ Floare la răcoare/ ne-ajunsă de soare./ Tu să mi le iei/ Că sunt flori din rai (S.F. Marian, 1995, pp. 279-288). Traseul continuă pe la mărul lui Sân Pătru, unde se află Sânta Marie. Aceasta adapă sufletul, care uită de lume și Îi arată drumul mai departe. El ajunge la o mândra răchită, unde tot Sânta Marie
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Aceasta adapă sufletul, care uită de lume și Îi arată drumul mai departe. El ajunge la o mândra răchită, unde tot Sânta Marie șade la o masă și scrie soarta celor vii și morți; de acolo, sufletul ajunge la poarta Raiului: Și tu vei ajunge/ Tocma-n poarta raiului/ Unde-i floarea-soarelui./ Acolo să te oprești/ Acolo s-adăpostești/ Și-așteaptă cu răbdare,/ Ceasul de neînturnare./ Că el va sosi/ Și tu vei veni/ Dacă cerbii vor ara/ Ciutele vor semăna
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Îi arată drumul mai departe. El ajunge la o mândra răchită, unde tot Sânta Marie șade la o masă și scrie soarta celor vii și morți; de acolo, sufletul ajunge la poarta Raiului: Și tu vei ajunge/ Tocma-n poarta raiului/ Unde-i floarea-soarelui./ Acolo să te oprești/ Acolo s-adăpostești/ Și-așteaptă cu răbdare,/ Ceasul de neînturnare./ Că el va sosi/ Și tu vei veni/ Dacă cerbii vor ara/ Ciutele vor semăna... (S.F. Marian, 1995, pp. 279-288) Acest text funerar
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ființe veghează vămile lumii de dincolo. Bocetul are valoarea unui text inițiatic, deoarece: a) descrie locurile sacre: trecătoarea apelor, cele șapte vămi, răscrucea marcată de o salcie mare, Înaltă și aplecată, mărul lui Sân Pătru, masa de sub răchita „Împupită”, poarta Raiului; b) prezintă paznicii și acțiunile lor: bradul, puii de vidră, puii de șarpe, puii de șoim, zâna bătrână, Sânta Marie și floarea-soarelui (despre aceasta aflăm la Începutul bocetului că „judecă florile / unde li-a miroasele” - aluzie metaforică la faptele bune
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
brad și În final Îl va amenința, va urma cu atenție drumul, va bea apa uitării, va culege florile din Rai, se va ruga de Sânta Marie să se Îndure să-i Însemne soarta și se va adăposti la poarta Raiului așteptând „ceasul de neînturnare”; d) avertizează Împotriva unor capcane sau greșeli care ar putea deturna călătoria sau bloca accesul către punctul final al călătoriei: sufletul nu trebuie să se teamă de marea cea mare, de brad, vidră, șoim, șarpe. El
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al călătoriei: sufletul nu trebuie să se teamă de marea cea mare, de brad, vidră, șoim, șarpe. El trebuie să nu o ia la stânga la răscrucea cu salcia aplecată și să caute cu atenție printre răzoare pentru a găsi florile Raiului. El trebuie să aștepte cu răbdare intrarea În rai și să nu spere că va exista vreun drum de Întoarcere - imposibilitatea reîntoarcerii În lumea celor vii este marcată de două toposuri ale nefirescului, cerbii care ară și ciutele care seamănă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
marea cea mare, de brad, vidră, șoim, șarpe. El trebuie să nu o ia la stânga la răscrucea cu salcia aplecată și să caute cu atenție printre răzoare pentru a găsi florile Raiului. El trebuie să aștepte cu răbdare intrarea În rai și să nu spere că va exista vreun drum de Întoarcere - imposibilitatea reîntoarcerii În lumea celor vii este marcată de două toposuri ale nefirescului, cerbii care ară și ciutele care seamănă cereale: așa cum natura nu poate căpăta și Îndeplini funcțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
imperiul rațiunii, B. distinge două moduri de cunoaștere, „paradisiacă” și „luciferică”. Întâia s-ar mulțumi să reducă numeric „misterele”, anulând o parte dintre ele. E demersul științei și al gândirii raționale în genere, darul acordat de Dumnezeu lui Adam, în rai, să numească și să clasifice făpturile și lucrurile. Cunoașterea „luciferică”, dimpotrivă, înmulțește și amplifică „misterele”. Urmează, așa cum sugerează numirea acestui demers, îndemnul dat omului de către șarpe, să fure secretul divinității, să săvârșească saltul din făgașele logice ale minții, să depună
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
neașteptate dimensiuni metafizice în caracterul personajului de această factură. Dacă la mediocrul Nae, iubirea simultană a două femei e un simplu capriciu aparent periculos, un viciu care-i stimulează șiretenia instinctului de conservare, la cerebralul Pavel Anicet din Întoarcerea din rai, divizarea pasiunii între Una și Ghighi echivalează cu pierderea unității sinelui prin scindare, este deci generatoare de o suferință percepută acut de lucid ca înrobire a sufletului, ca istovire și irosire chinuitoare. Sinuciderea îi apare astfel drept singurul act de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
asupra noastră"147, prevestind chiar, prin vocea ironică a ghidușei Trilifia "căderea guvernului"148. Autocrația limbajului delirant, marca decisivă a caragialismului, se poate reconstitui uneori în surprinzătoare contexte romanești, cum ar fi scrierile "trăiriste" ale lui Mircea Eliade, Întoarcerea din rai și Huliganii. Nelipsite de profunzime și de savoare discursivă, dezbaterile aprinse din cadrul grupului boem de ziariști, scriitori, artiști, profesori, etc., din aceste romane se plasează totuși, prin evidentul deficit de finalitate practică, pe un nivel superior al aceleeași paradigme a
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
întârziat, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1973, pp. 148-149. 111 În același sens poate fi menționat și romanul Roșu, galben și albastru, publicat de Ion Minulescu în 1924, precum și, într-o anumită măsură, romanele "trăiriste" ale lui Mircea Eliade, Întoarcerea din rai, Huliganii sau romanul lui I. Peltz Nopțile domnișoarei Mili. 112 Titlul studiului lui Iorgu Iordan: Limba "eroilor" lui I. L. Caragiale, Societatea de Științe Istorice și Filologice, București, 1955. 113 Dacă ținem cont de precizările naratologice sintetizate, de pildă, de Jaap
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
păcat și sunt și unele foloase pentru oameni, dar în amândouă păcatul este mai mare decât folosul". Vinul este o băutură vătămătoare pe care Coranul o respinge... dar pe care, cu toate acestea, o promite celor care ajung în grădinile Raiului (versetul 15 din suratul 47): Iată descrierea Raiului care le-a fost făgăduit celor cu frică de Allah: în el sunt râuri cu apă care nu este stricată și râuri cu lapte al cărui gust nu se strică și râuri
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
dar în amândouă păcatul este mai mare decât folosul". Vinul este o băutură vătămătoare pe care Coranul o respinge... dar pe care, cu toate acestea, o promite celor care ajung în grădinile Raiului (versetul 15 din suratul 47): Iată descrierea Raiului care le-a fost făgăduit celor cu frică de Allah: în el sunt râuri cu apă care nu este stricată și râuri cu lapte al cărui gust nu se strică și râuri de vin spre plăcerea celor ce beau și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
puneam S-aud cum apa sunăncetișor: Un freamăt lin trecea din ram în ram Și un miros venea adormitor. Astfel ades eu nopți întregi am mas, Blând îngânat de-al valurilor glas. Răsare luna, îmi bate drept în față: Un rai din basme văd printre pleoape, Pe câmpi un văl de argintie ceață, Sclipiri pe cer, văpaie peste ape, Un bucium cântă tainic cu dulceață, Sunând din ce în ce tot mai aproape... Pe frunza-uscate sau prin naltul ierbii, Părea c-
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]