7,320 matches
-
384; "învinuiților temători, le sare în ajutor vocea" lui Paulus, afirmă Ovidiu: Vox, precor, Augustas pro me tua molliat aures, Auxilio trepidis quae solet esse reis385. Dar nota dominantă a acestui fragment este dată de curajul pe care poetul îl reclamă de la prietenul său Paulus Fabius Maximus. Da, e nevoie de mare curaj pentru a interveni pe lângă Augustus în favoarea unui vinovat care și-a mărturisit vina, ca Ovidiu, învinuit de lezmajestate... Dar, nu aceasta ni se pare a fi esența sentimentului
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cu "crudul amant") o lecție de morală solemnă care pleacă de la premiza că "noi tindem întotdeauna spre ceea ce ne este interzis și dorim ceea ce ne este refuzat: astfel bolnavul râvnește cu ardoare apa care îi este interzisă" (v. 17-18), și reclamă cu insistență libertate pentru toți și mai ales pentru fetele celor născuți liberi: Dar totuși nu este legal să ții sub pază o fată de oameni liberi; teama de supraveghere să le chinuie pe femeile de rasă străină"452. Nec
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
că, deși „a răbda este dator”, va striga amorul lui chiar și În iad și „fiteunde” va fi. Amenințare teribilă: „Voi striga, făr-a ascunde, Că tu ești amorul meu.” Alecu are și anumite exigențe etice. Cere virtute și prieteșug curat. Reclamă crezămînt și făgăduiește statornicie. Se culpabilizează și promite Îndreptarea: „Ce feli să urmez Să vă-ncredințez Și cum să mă Îndreptez?” În fine, acest discurs Îndrăgostit, străbătut de atîtea rîuri de lacrimi și pîrjolit de atîtea flăcări, are și un
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
meditație lirică: loc de refugiu, obiect, În fine, de adorație, imagine a fecundității și armoniei naturale. Lunca este, În lumea materiei, ceea ce este cabinetul În existența frigurosului, comodului Alecsandri: un spațiu privilegiat. Satisface sentimentul de plenitudine pe care poetul Îl reclamă mereu cînd se află În mijlocul naturii. O plenitudine a liniștii și siguranței. Lunca reprezintă natura domesticită, simpatică: un veritabil tranchilizant pentru spirit. Ea ne Învață limba coexistenței pașnice În universul material: „Sus, paingul pe un frasin, urzind pînza-i diafană, Cu-
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
GÎndul caută, de regulă, alte dovezi de pasiune, iar privirea alte semne ale feminității. Nurii constituie podoaba cea mai de preț a femeii și pe aceasta o cercetează, cu disperare, cu impaciență, Îndrăgostitul incurabil. Revenind la pasiunea pe care o reclamă versurile lui Conachi, constatăm că ea se menține În sfera sufletului (adică a emoției) și a unei senzualități decente. O deschidere, dar nu prea mare, are spre agape și spre mania erotică, amestecînd miturile Într-un lirism În esență ceremonial
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dar, În voie oricine dorește el, autorul nu se va supăra! Asta este estetica. Urmează În Prefață partea morală propriu-zisă. Ea cuprinde un elogiu Înflăcărat al sufletului pentru a ajunge acolo unde trebuie: folosul cărții. Pann face, cu alte cuvinte, reclamă cărților sale vorbind mereu de educarea sufletului prin lectură. El vrea să Întemeieze, cum am spus, o morală Întemeind o literatură. Cartea nu e operă gratuită, cartea este un Îndreptar și cine vrea să se instruiască, să-și Împodobească sufletul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
trecut, având totodată posibilitatea, cu puțin talent și multă voință, să-și obiectiveze literar propriile experiențe existențiale (Iorga și Stere au practicat literatura ca pe o îndeletnicire secundară, dedicată clipelor de răgaz). Așadar, față de proza sămănătoristă de inspirație rurală (ce reclamă întoarcerea la natură, la glie), memorialistica ar reprezenta o formă de literatură urban-intelectualistă, adică mai puțin "lirică", mai "obiectivă" ceea ce înseamnă că abia o dată cu nașterea memorialisticii ca gen se poate vorbi de constituirea unei tradiții estetice și de apariția conștiinței
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
vulgar, de sursă biografist-individualistă (cultivat de prozatorii noștri declarați "proustieni") în favoarea descrierii fenomenologice a sufletului (entitate generică, transindividuală). Pe de altă parte, înțelegerea bergsoniană a realității ca devenire și a temporalității ca "flux", "durată", și nu succesiune mecanică de momente (reclamată de majoritatea exegeților drept emblematică pentru romanul proustian) ar fi avut drept consecință inevitabilă nu doar disoluția narațiunii de tip silogistic-cauzal, ci și alterarea identității "eului", abolirea distanței dintre "subiect" și "obiect". În treacăt fie spus, pentru Bergson, conjuncția dintre
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Pe de altă parte, autorul Istoriei literaturii române contemporane impune prozei niște constrângeri suplimentare (evoluția de la rural la urban, reprezentarea estetică mimetic-obiectivă a noilor realități sociale), de care e scutită, în schimb, poezia. Însă evoluția de la "subiectiv" la "obiectiv" nu reclamă, așa cum au crezut unii interpreți grăbiți, întoarcerea la o formulă de artă desuetă (realismul mimetic), contrazisă de evoluția prozei moderne. Prin modernizare (atât în cazul poeziei, cât și în cel al prozei) Lovinescu înțelegea un proces de intelectualizare a discursului
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mai ales, am reținut 96, atunci când e vorba de literatura scrisă de critici să nu uităm că și Thibaudet, critic cu care Lovinescu are multe afinități, definea romanul în termeni asemănători, ca "autobiografie a posibilului"!). După exorcizarea demonului burghez ce reclamă împăcarea resemnată cu sine și cu lumea din jur, în episoadele succesive ale ciclului "autobiografic", personalitatea lovinesciană își va fi căutat la un moment dat, compensativ, și un analogon simbolic, ideal, cu efigie de "luceafăr". Nu-i inutil de precizat
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a unui sentiment comun (bazat pe resentiment), care nutrește iluzia unicității, conducând, în fond, la disoluția personalității, la dispersia în anonimat. Conștient de asemenea pericol, romancierul Lovinescu va atribui "eroului" său un tip de conștiință scindată, care condamnă realitatea și reclamă refugiul în imaginar. Pe de altă parte, iubirea față de Mite trebuie înțeleasă ca o formă particulară de admirație pentru "modelul german" expresie a dorinței triunghiulare, semnalând resentimentul și, subsecvent, pericolul mimetismului steril -, pe când dragostea pentru Veronica lasă impresia unui sentiment
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
aici raportul e invers: nu lectura cărții generează impulsul apropierii periculoase, ci apropierea (sărutul) îl obligă pe cutezătorul amant să deschidă cartea taman la episodul cu pricina semn că, pentru Eminescu, "realitatea" nu-i decât un "prilej" de reverie, ce reclamă refugiul în imaginar, în bibliotecă, în "carte" 146. Total opacă la starea sufletească a adoratorului ei, și totuși conștientă că ireparabilul s-a produs ("între noi totul se schimbase dintr-o dată"), Mite "citește" greșit scena sărutului și în romanul lovinescian
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de găsit în "alintul continuu", în "trecerea pendulară de la îndemn la refuz". La fel înțelege lucrurile și Tudor Vianu, care pare să fi găsit explicația cea mai subtilă a erotismului eminescian, asimilându-l unui fel de masochism sui generis, ce reclamă căutarea voluptății în durere. Mario Praz, autorul unor lucrări de referință despre romantism și modernitatea timpurie 182, numea "algolagnie" amestecul de voluptate și suferință, demonstrând că acest gen de trăire contradictorie e caracteristică întregului secol al XIX-lea ("cel mai
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
literară stricto sensu? Dar oare e vorba cu adevărat despre o discrepanță? Refuzând pactul mimetic, literatura lui Lovinescu rămâne obligatoriu îndatorată sămănătorismului și ratează "obiectivitatea"? Nu cumva "romanțarea" lovinesciană e o metodă mai subtilă și mai modernă de "obiectivare", ce reclamă depășirea practicilor obișnuite ale mimesis-ului? Răspunsul cred că l-am dat deja, atât cât mi-a fost cu putință, în capitolele anterioare. Recapitulând argumentele formulate pe parcurs, trebuie reținut că foarte aproape de adevăr pare să fi ajuns, spre exemplu, un
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
reproiectarea radicală a proceselor, a organizării și a culturii privind calitatea unei întreprinderi având drept scop creșterea spectaculoasă a performanței. Nouă structurare a întreprinderilor vizează capacitatea de răspuns la cererea masivă și în permanență creștere de bunuri și servicii care reclamă, în primul rând, creșterea capacităților de producție, precum și îmbunătățirea tehnologiilor de producție. Globalizarea economică și creșterea concurenței impun noi atribute ale structurării întreprinderilor: * expansiunea (posibilitatea modificării cu ușurință a dimensiunilor organizației pentru menținerea stabilității pe piată); * simplificarea tehnologiilor prin automatizarea
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
neconforme care pot influența negativ, atât calitatea procesului de producție, cât și calitatea și fiabilitatea produselor finite. e) Centralizarea informațiilor privind calitatea produselor aprovizionate în scopul evaluării permanente a performanțelor furnizorilor, evaluării eficienței proprii, determinării cerințelor noi, a căror îndeplinire reclamă inițierea unor acțiuni viitoare. În situația în care, din varii motive, la un moment dat, furnizorii nu se ridică la nivelul exigentelor producătorului privind calitatea, se expun riscului de a fi eliminați de pe lista furnizorilor agreați. f) Inițierea acțiunilor corective
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
anticiparea tendințelor și evenimentelor viitoare, precum și a interacțiunilor dintre acestea că premiza pentru studierea realistă a stărilor viitoare posibile, dorite și adecvate, ale dezvoltării sociale. Într-un sistem accesibil schimbării, dezvoltarea noilor tehnologii se face printr-o abordare sistemică ce reclamă un efort intens și transdisciplinar în modelarea acestora, precum și asocierea tuturor factorilor interesați în procesul de identificare, prezentare și rezolvare a problemelor considerate relevante pentru programul industrial, economic și social. Pe langă considerentele enunțate mai sus, în evaluarea unor tehnologii
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
5. 4 Regimul de hrană Hrana determină în primul rând răspândirea păsărilor, reproducerea lor precum și numărul de indivizi ai unei specii. Menținerea unei temperaturi a corpului de 40 42 0C este posibilă numai printr-un metabolism intens și ridicat, care reclamă și consumarea unei cantități sporite de hrană, bogată în calorii. Pentru aceasta, păsările se hrănesc intens și mare parte din activitatea lor zilnică se îndreaptă spre căutarea hranei. Păsările mici insectivore, cu ocazia celor 5 6 hrăniri intense zilnice, pot
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
mai la îndemână acțiuni pentru a realiza recunoașterea stresorilor și monitorizarea reacțiilor organismului la stress este comunicarea. Aceasta indică toleranța managerului la situații ambigue sau incerte, situații de schimbare care presupun adaptarea la noi condiții, situații complicate și dificile care reclamă efort intelectual și nervos susținut. Controlând stress-ul, vom fi în măsură să luăm decizii bune și la timp, indiferent de condițiile în care trebuie să o facem. Comunicarea are un rol extrem de important în managementul stress-ului deoarece ea poate contribui
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
a domeniului motricității, iar aceasta nu poate fi conceputa în afara unei științe a acțiunii motrice. Dincolo de conceptele și ideile pe care le prezentăm în această lucrare, constatăm ca unele cunoștințe din aria motricității sunt insuficiente sau precar explicate, fapt ce reclamă dezvoltarea de cercetări originale, crearea de noi fundamente teoretice care să pună într-o perspectiva nouă acest termen, ancorându-1 în exigentele epocii actuale. Considerăm ca un element important al unui demers științific îl reprezintă definirea clară a conceptelor și termenilor
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
în procente în raport cu modelul (100%). Se calculează apoi, tot în procente, media primilor 3 indicatori, rezultatul obținut exprimând valoarea dimensiunilor de statură. Rezultatul celui de-al patrulea indicator, greutatea corporală, exprimă aprecierea cantitativă a stării de nutriție. În continuare, programul reclamă calcularea mediei în procente obținute din valorile staturii și ale stării de nutriție, rezultând un parametru integral al dezvoltării fizice, diferențiat în procente pentru vârstele specifice selecției și formării canotoarelor pentru activitatea de înaltă performanță. După introducerea datelor, calculatorul poate
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
imediate asupra sistemului defensiv advers.De foarte multe ori se ajunge la situația în care blocjul este depășit, iar jucătorii din apărare nu au timpul necesar pentru a ajunge, în condiții optime, la locul de impact cu mingea. Această situație reclamă utilizarea unor sisteme de apărare flexibile, care să răspundă cât mai bine necesităților din teren.Dispozitivele de apărare pot fi optimizate prin utilizarea modelului matematic și a calculatorului, oferind soluții care să permită apărării să se organizeze în condiții bune
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
se ridică la un total de lei 95.983,79 lei - aproximativ 7.550 metri cubi”. În vara anului 1920, Comisia județeană pentru constatarea și evaluarea pagubelor de război de pe lângă Tribunalul județean Bacău, a admis, în parte, cererile de despăgubire reclamate de Primăria Bacău, după cum urmează: pagube aduse orașului Bacău - total 76.598 lei, prejudicii constatate în pădurea Iliești - total 95.000 lei. Rod al jertfelor supreme ale soldaților din Armata României, al excelentei diplomații liberale, dar și al unui context
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
apropie de regele Franței, care, în 1529, semnează cu adversarul său pacea de la Cambrai: Carol renunță la Burgundia, Francisc la ducatul milanez. Reconcilierea este trecătoare. În 1536, la moartea ducelui de Milano, readus la tron de Carol Quintul, Francisc I reclamă ducatul. Războiul începe din nou și conduce în 1538 la armistițiul de la Nisa; el este reluat în 1542 pînă la pacea de la Crépy din 1544. Aceste două noi războaie, care se desfășoară în Italia de Nord, în Provence, în Champagne
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
unei redutabile centuri de fortărețe. Marina regală, în sfîrșit, este reorganizată de Colbert. Războaiele Olandei și ale Ligii de la Augsburg. Moartea lui Filip al IV-lea al Spaniei în 1665 îi dă lui Ludovic al XIV-lea ocazia de a reclama, în numele reginei Maria-Tereza, o parte din moștenirea spaniolă. El pătrunde în Țările-de-Jos, dar în fața puternicei reacții a Olandei, semnează pacea cu Spania în 1668 mulțumindu-se cu anexarea cîtorva orașe fortificate, în special Lille. El se gîndește imediat să se
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]