8,522 matches
-
amant. Cu alte cuvinte, noi "auzim" și ce povestește Șeherazada, și ce gândește ea. Femeia se livrează integral lumii, cu un curaj nebun, de ființă care sare în gol. Frumusețea textului este mărită și de trecerea frecventă și spontană, în relatare, de la persoana întâi la persoana a treia și invers. Vedem și ce vede Anna, dar o vedem și pe ea. Nu există o regulă a acestor schimbări de perspectivă. Dar funcționează aici o intuiție feminină, o artă de a satisface
Câtă cultură, atâta sinceritate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16607_a_17932]
-
l-a deranjat tonul lui Crohmălniceanu, într-o asemenea măsură încît agreabila serată s-a încheiat brusc și glacial de partea gazdei. Cum se explică faptul că Paul Celan a fost supărat de lipsa de simpatie sau compasiune dovedită de relatarea lui Crohmălniceanu, acolo unde personajul în cauză fusese cel mai răuvoitor persecutor al său? Explicația lui Crohmălniceanu trimite la tulburările nervoase ale lui Celan însuși, încă prea puțin cunoscute biografilor săi. Simțea Celan o alianță stranie între sine și persecutorul
Poetul/omul Paul Celan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16619_a_17944]
-
Marin Sorescu în Singur printre poeți, Liviu Capșa recurge la parodii dintr-un preaplin al bucuriei de a descoperi poezia, dintr-o exuberanță lirică. Parodiindu-l, de pildă, pe Mircea Cărtărescu, el nu numai că divulgă tehnica poetică a acestuia (relatarea la persoana întâi, enumerarea fastuoasă etc.), dar o și folosește fugitiv, pentru a-și exprima propria voioșie de citadin: " Tocmai coborâsem din 331 în Piața Aviatorilor/ uitând de mulțimea de blocuri ghemuite sub burțile norilor/ și dezvelind o savarină mă
CINE ESTE LIVIU CAPȘA? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16625_a_17950]
-
sfîrșitul anilor '60, un grup de elevi e desemnat să meargă într-o tabără în RDG, călătoria echivalînd cu o tentantă escapadă spre vest, spre occidentul nonconformist. De vria emancipării sînt cuprinși atît adolescenții imberbi, cît și profesorii adulterini, hazul relatării constînd din contrapunctarea cu imaginile alb-negru ale unui film autentic al excursiei de atunci, care a culminat cu includerea în serbarea școlară comună a hiturilor din celebrul musical Hair alături de... Internaționala. Invitată în festival, Márta Mészáros și-a postfațat Vilma
Senzor by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16652_a_17977]
-
o măsură nesemnificativă de ceea ce este autohton”. Ei, Doamne! Cotidianele și restructurarea După cum a anunțat în premieră ziarul ADEVĂRUL, în ediția din 26 februarie, Talpeș, omul lui Iliescu - vicepremierul lui Năstase” anunță cotidianul condus de Cristian Tudor Popescu, într-o relatare de primă pagină. Iată însă că în aceeași ediție a ziarului, Adrian Ursu încearcă să ofere o explicație a schimbărilor din cabinetul Năstase sub titlul Guvernul cu pene de struț: „Un document secret din mapele membrilor Delegației Permanente a PSD
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13077_a_14402]
-
care întemeiază construcția întregii cărți. Omenirile fabuloase se află pretutindeni, pot fi găsite oriunde și oricînd. Frontiera societăților diferite avansează tot mai mult, pe măsură ce istoria și civilizația împing periferia tot mai departe. Cartea coroborează surse dintre cele mai diverse, de la relatările scriitorilor antici și pînă la filmele lui Spielberg. Discursul lui Lucian Boia capătă virtuți literare, are inflexiuni ironice și se citește probabil cu aceeași plăcere pe care o dă plimbarea printr-un muzeu de curiozități. Arheologia minunii Periodic, New Europe
Chipurile omului diferit by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13082_a_14407]
-
Acasa > Impact > Relatare > TEAM BUILDING Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1448 din 18 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Team Building Era, pe vremuri, o echipă formidabilă a băieților de la IIRUC. Această gașcă umbla peste tot prin locurile mai interesante din județ
TEAM BUILDING de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349708_a_351037]
-
iubită atât de alți zei (Ares, Dionysos, Hermes și Poseidon) cât și de muritorii Anchises și Adonis (cu care se întâlnea și se iubea la Polis, în locul denumit Băile Afroditei, despre care v-am vorbit în partea a doua a relatărilor mele despre Cipru). Se spune ca a avut mai mulți copii, cu mai mulți bărbați iar legendele despre puterea și farmecul Afroditei constituie adevărate punți de trecere peste secole și întoarcere în vremurile mitologice, având tâlcul și învățăturile lor. Un
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
Rodica Zafiu Un subiect care ar merita o cercetare specială - cu un efort destul de mare, dată fiind amploarea materialului de parcurs - este cel al limbajului folosit de presa românească în relatarea celei mai banalizate violente autohtone: bătaia. Paginile de știri mai mult sau mai putin senzaționale abundă în descrieri de bătăi fioroase - în familie, în cîrciuma, la discotecă, la poliție etc. Observațiile care urmeaza se bazează pe un numar restrîns de
Despre bătăi bune by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17645_a_18970]
-
și frazeologie din limbajul popular și familiar-argotic) pune în valoare o interpretare glumeața, mai curînd admirativa a bătăii (operație reușită, semn de sănătate și forță fizică). Interesant și adesea productiv în literatura, acest mod de tratare e totuși distonant în relatarea presupus neutră a știrii; adoptarea lui reflectă tendința jurnalismului autohton de a transforma totul într-o comedie. Intenția ironică este uneori prea vizibilă, într-o notă forțată, de pildă în descrierea ironică a bătăii că ocupație serioasă, activitate pozitivă și
Despre bătăi bune by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17645_a_18970]
-
conștiincios și sistematic prietenul peste fiecare părticică a corpului" (EZ ep, 262, 1993, 2); " Intuind scopul vizitei, Bratu a prins a-și părui cu simt de răspundere vecină" (EZ 1567, 1997, 8). Dacă în cazul bătăii indiferență ironică a acestor relatări mai mult sau mai putin istețe poate fi chiar preferată unei alte opțiuni stilistice actuale - dramatismul de prost gust al invecticelor, cu subliniată participare afectiva - , nonșalanta mi se pare cu adevarat de neiertat în cazurile mai grave, în care umorul
Despre bătăi bune by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17645_a_18970]
-
români probabil că s-a și făcut: iată, domnilor, cine ne sunt ungurii: pe de o parte ne duc cu vorba la Paris, iar aici la noi în țară ne bagă în pușcării! Dacă mai ținem seama de faptul că relatarea despre demersurile ministrului ungur era paginata deasupra unei informații cu titlul " Un infractor căutat din 1991 a fost extrădat ieri din Germania", spectacolul manipulării e complet! Nu are nici o importanță că ministrul Hajdu Gábor, un ungur, se comportă ca un
Meningopolitica by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17637_a_18962]
-
vîrstă de 48-49 de ani - un personaj abstras, taciturn și retractil, foarte asemănător celui pe care-l va întîlni Eugen Jebeleanu cu aproape un sfert de secol mai tîrziu și despre care va scrie o pagină memorabilă în jurnalul sau (relatarea vizitei lui Eugen Jebeleanu și a soției sale acasă la Bacovia, încredințată în anii ^80 revistei noastre, a fost scoasă din pagina de cenzură și s-a putut publică abia la începutul lui 1990. Întrebăm din nou, fiindcă a venit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18145_a_19470]
-
tare decît barajul de la Costești. Fantomă mineriadei a bîntuit însă prin presă și în articole care i-au fost direct consacrate. Unele au reprodus mărturii de la fața locului, mărturii despre a caror exactitate nu ne putem pronunța. ADEVĂRUL publică o relatare a unui "luptător de la Costești", a cărui identitate n-a fost dezvăluită. Relatarea îl incriminează pe generalul Lupu și nu numai pe el, iar marea acuzație e că barajele forțelor de ordine așezate înaintea minerilor au însemnat, de fapt, "o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18145_a_19470]
-
în articole care i-au fost direct consacrate. Unele au reprodus mărturii de la fața locului, mărturii despre a caror exactitate nu ne putem pronunța. ADEVĂRUL publică o relatare a unui "luptător de la Costești", a cărui identitate n-a fost dezvăluită. Relatarea îl incriminează pe generalul Lupu și nu numai pe el, iar marea acuzație e că barajele forțelor de ordine așezate înaintea minerilor au însemnat, de fapt, "o mascaradă" și că "s-a urmărit o demonstrație de forță împotriva forțelor statului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18145_a_19470]
-
pe generalul Lupu și nu numai pe el, iar marea acuzație e că barajele forțelor de ordine așezate înaintea minerilor au însemnat, de fapt, "o mascaradă" și că "s-a urmărit o demonstrație de forță împotriva forțelor statului". Dacă aceasta relatare e autentică, ea ar trebui să facă obiectul unei analize minuțioase, ca și alte relatări asemănătoare, în care li se aduc acuzații de o maximă gravitate cîtorva ofițeri superiori aflați la comanda în zilele mineriadei. Din nefericire, Cronicarul nu poate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18145_a_19470]
-
de ordine așezate înaintea minerilor au însemnat, de fapt, "o mascaradă" și că "s-a urmărit o demonstrație de forță împotriva forțelor statului". Dacă aceasta relatare e autentică, ea ar trebui să facă obiectul unei analize minuțioase, ca și alte relatări asemănătoare, în care li se aduc acuzații de o maximă gravitate cîtorva ofițeri superiori aflați la comanda în zilele mineriadei. Din nefericire, Cronicarul nu poate să nu observe că presa lucrează în mult prea mare măsură cu scenarii globale, înainte de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18145_a_19470]
-
cele ce vede, încît e greu de crezut că a putut surprinde trăsături caracteristice. Revelatoare, dar nu în întregime, sînt scrisorile lui Kogălniceanu către surorile sale și către părintele sau pe vremea cînd și-a făcut studiile la Berlin, apoi relatările, tot epistolare, (inclusiv însemnări în jurnal) ale lui Maiorescu, apoi Eminescu, Slavici, mai tîrziu Pârvan. Iată o imagine despre Heidelberg comunicată în 1835 de Kogălniceanu tatălui său: Pe un munte la poalele căruia îi zidit acest tîrg, să văd cele
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
textul se bazează pe mărturiile lor, înregistrate pe bandă de magnetofon. Este clar că avem de-a face cu un roman non-fictiv, înrudit, din acest punct de vedere cu celebrul Cu sînge rece, al lui Truman Capote. Dacă, însă, acolo relatarea faptelor era rodul investigațiilor autorului, în cazul lui Petru Popescu este vorba despre întîmplări trăite chiar de oameni aflați în familia scriitorului, ceea ce presupune, cel puțin la modul teoretic, o mai profundă implicare partizană a acestuia. De ce, atunci, roman non-fictiv
Iubire hollywoodiană la Dachau by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14351_a_15676]
-
pielea personajelor sale, retrăiește cu mintea întîmplările relatate de acestea și încearcă să reconstituie starea lor de spirit și gîndurile cele mai intime din diversele momente ale acțiunii. Oarecum surprinzător, miza autorului nu cade - cum s-ar putea crede - pe relatarea ororilor din lagărele de concentrare naziste (chiar dacă, pînă la urmă, dată fiind duritatea lor extremă, acestea sînt cele care se impregnează mai durabil în mintea cititorului), ci pe viața interioară a celor două personaje. în permanență sînt avute în vedere
Iubire hollywoodiană la Dachau by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14351_a_15676]
-
indicațiile temporale precise în limba mai veche, putem urmări cele cîteva citate din dicționarul academic al lui Sextil Pușcariu (DA), la articolul ceas. O sursă foarte potrivită de atestări ale uzului vechi o constituie și însemnările stolnicului Constantin Cantacuzino. în relatarea unei călătorii pe mare, în 1667, găsim într-adevăr enunțuri care indică, pentru ceas, alternarea un(u)/ două: "sămbătă la doaă ceasuri de noapte am purces călătorind", dar "am sosit la ostrovul ce-i zic Milo joi ghen. 30 la
Ora unu, ora două by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15569_a_16894]
-
în ciuda controverselor critice, și-a cîștigat ecou și respectabilitate literară. Cealaltă pare un tipic text minor, care a fost în genere ignorat sau minimalizat. Or, dincolo de inventarul faptelor și al aluziilor fragmentare, de interesantele dezbateri de morală și istorie, de relatările de abuzuri și de abuzul de referințe culturale, Cel mai iubit... ilustrează o ambiguă asimilare a schemelor cenzurii - scuzare, restrîngere, contextualizare - , fără a pune definitiv în discuție discursul oficial al epocii. Intrusul, mult mai simplu din punct de vedere narativ
Enunțare și asumare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15590_a_16915]
-
a minorilor în vârstă de până la 14 ani, în situația în care aceștia sunt acuzați de comiterea unei infracțiuni ori sunt victimele infracțiunilor, cu excepția răpirii, sau au fost supuși abuzurilor fizice, psihice ori sexuale. Articolul 3 Sunt interzise mărturiile sau relatările audiovizuale ale minorilor în vârstă de până la 14 ani, care au asistat la evenimente dramatice petrecute în comunitate sau în familie ori la comiterea unor infracțiuni. Articolul 4 Este interzisă prezentarea în cadrul unui program audiovizual a minorilor sub 14 ani
DECIZIE nr. 78 din 8 august 2002 privind protecţia minorilor în cadrul serviciilor de programe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144021_a_145350]
-
în țara de origine există în următoarele cazuri: ... a) solicitantul nu invocă nici o temere de persecuție în sensul art. 2 alin. (1); ... b) solicitantul nu oferă date sau informații în sensul că ar fi expus unei temeri de persecuție ori relatările sale nu conțin detalii circumstanțiale sau personale; ... c) cererea este evident lipsită de credibilitate, în sensul că relatarea solicitantului este incoerentă, contradictorie sau flagrant neadevărată față de situația din țara sa de origine; ... d) solicitantul avea posibilitatea refugiului intern, recunoscută și
ORDONANŢĂ nr. 102 din 31 august 2000(*republicată*) privind statutul şi regimul refugiaţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163115_a_164444]
-
art. 2 alin. (1); ... b) solicitantul nu oferă date sau informații în sensul că ar fi expus unei temeri de persecuție ori relatările sale nu conțin detalii circumstanțiale sau personale; ... c) cererea este evident lipsită de credibilitate, în sensul că relatarea solicitantului este incoerentă, contradictorie sau flagrant neadevărată față de situația din țara sa de origine; ... d) solicitantul avea posibilitatea refugiului intern, recunoscută și de Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați. ... (3) Inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu
ORDONANŢĂ nr. 102 din 31 august 2000(*republicată*) privind statutul şi regimul refugiaţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163115_a_164444]