11,435 matches
-
subiective. Aceasta permite poziționări succesive înscrise în modelul de actualizare și înlăturarea posibilității de a avea în vedere numai etapa finală. De fapt, subiectivitatea nu este o simplă enunțare a lui eu, ci cunoaște mai multe niveluri de construcție, care relevă trei poziții: 1) poziția introductivă (liminară), cînd are loc angajarea subiectului și empatia, 2) poziția evidențierii (emergentă), prin care subiectul dialogismului realizează diada intersubiectivității, distingîndu-se de altul, și 3) poziția subiectivă deplină, în care eu este în centru, anturat de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
categoria persoanei (lui tu) și în categoria non-persoanei. V. actualizare, cronogeneză, topoteză. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001 RN TOPOGRAFIE. M. Angenot operează, în teoria sa asupra discursului social, cu conceptul și cu termenul topografie pe care îl consideră oportun pentru a releva viziunea sa integratoare asupra stării discursului social, conceput ca ansamblu de discursuri specifice, de genuri și de sub-genuri, doctrine și ideologii, iar orice analiză discursivă sectorială trebuie să surprindă cu precădere funcțiile și valorile obiectului discursiv izolat, înainte de a evalua
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
terenul lingvisticii. Fiind enunț sau sumă de enunțuri, discursul ține de logosul apofantic, fiindcă afirmă sau neagă ceva, și, în acest caz, poate fi operantă și valoarea de adevăr, specifică logicii, care este implicată în majoritatea structurilor discursive, tipul dialogic relevînd în modul cel mai evident acest aspect. În sfîrșit, în discurs, îndeosebi în discursul polemic, pot fi antrenate cuvinte care exprimă valori din perspectiva unor aprecieri reflectate prin cupluri antonimice, precum bine - rău, virtute - viciu, armonie - discordie, corect - incorect, drept
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
produce actualizarea semnelor lingvistice prin orientarea lor spre obiecte. Pornind se aici, Eugen Coșeriu a stabilit că unitatea de bază a limbii, cuvîntul, are aspecte de conținut distincte în funcție de modul în care este privit: ca element al limbii, el își relevă semnificația (mai precis, semnificația limbii), iar, ca element al vorbirii, actualizează un sens (sau semnificația vorbirii). Acest lingvist arată apoi, în concordanță cu ideile lui Emile Benveniste, că există, pe de o parte, o facultate de a vorbi (care este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fiind în principiu acte de vorbire. Fiind scopul și rezultatul vorbirii, discursul reflectă condițiile și trăsăturile vorbirii, iar a n a l i z a d i s c u r s u l u i este în măsură să releve, prin aceste trăsături, aspectele limbii funcționale pe baza căreia s-a realizat vorbirea, precum și măsura în care această limbă funcțională recurge la elemente nespecifice. În sfîrșit, această analiză relevă procentul de inedit și sursele lui din vorbirea ce realizează discursul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
u r s u l u i este în măsură să releve, prin aceste trăsături, aspectele limbii funcționale pe baza căreia s-a realizat vorbirea, precum și măsura în care această limbă funcțională recurge la elemente nespecifice. În sfîrșit, această analiză relevă procentul de inedit și sursele lui din vorbirea ce realizează discursul. V. act, alteritate, comunicare, discurs, enunț, enunțare, limbă funcțională. SAUSSURE 1916; BALLY 1944; DUBOIS 1973; COȘERIU 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO VULGARIZARE. În cadrul a n a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de vulgarizare în contextul tipologizării discursului științific. Analiza limbajelor de specialitate nu poate fi concepută fără evidențierea și delimitarea trăsăturilor distincte și a funcționării subtipurilor de cercetare, tehnic, didactic și de vulgarizare. Din această perspectivă, discursul științific vulgarizator sau jurnalistic relevă o serie de asemănări cu subtipul didactic, de care se apropie cel mai mult. Atît fenomenul de creare, cît și utilizarea frecventă a figurilor semantice, printre care un loc deosebit îl dețin structurile metaforice, metonimiile și sinecdocele, sînt mai bine
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mass-media, populația nu s-a rupt prea ușor de religie. O serie de anchete de teren realizate în 1975 indică existența unei practici religioase moderate în rândul populației (Gheorghe, 2004). Pe de altă parte, valorile destul de crescute ale indicatorilor religiozității, relevate de cercetările de după 1989 (Gheorghiu, 2003; Halman, Draulans, 2004; Muller, 2004; Pollack, 2001, 2003, 2004), ne arată că ateismul nu s-a bucurat de prea mult succes în România și că populația nu a renunțat la credința religioasă. În plus
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în toate capitolele cărții. Următorul capitol este unul de analiză, dedicat practicii religioase, în spațiul public și privat, precum și afilierii religioase. Este urmărită evoluția celor trei fenomene din perspectivă dinamică, fiind făcute comparații și cu celelalte țări europene. Rezultatele obținute relevă faptul că afilierea religioasă situează România pe primele locuri în Europa, în timp ce, din practica religioasă publică are un nivel moderat, dar destul de ridicat în comparație cu alte state europene. Analiza comportamentelor de tip religios indică existența unei revitalizări religioase în România în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
credințele de tip religios. Și rezultatele analizelor din acest capitol situează România printre primele țări din Europa, alături de Polonia, Italia sau Malta. Analiza de tip longitudinal confirmă existența unei revitalizări de tip religios, mai ales în rândurile tinerei generații. Așa cum relevă datele principala cauză a revitalizării religioase înregistrată în Europa Centrală și de Est în ultima perioadă nu o constituie ridicarea restricțiilor religioase și liberalizarea pieței bunurilor religioase, ci creșterea incertitudini pe fondul reformelor economice. Al patrulea capitol încercă să surprindă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
valorile de tip politic, cele legate de sfera muncii și cele ce țin de relațiile de gen, încercându-se studierea impactului pe care valorile religioase îl au asupra acestor sfere ale vieții. Comparațiile cu celelalte țări din fostul bloc socialist relevă o secularizare mult mai scăzut a spațiului public și a celui privat în România. Imaginea pe care o creionează datele cu privire la România, este cea a unei societăți destul de orientate spre religie în contextul unei Europe inegal secularizate, dar în care
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
se întâmplă să vă rugați: des, câteodată, foarte rar, numai în momente de criză, niciodată? III. AFILIEREA RELIGIOASĂ ÎN ROMÂNIA POST-COMUNISTĂ În studierea gradului de afiliere religioasă am optat pentru analiza nivelului de non-afiliere, indicator folosit de obicei pentru a releva gradul de secularizare al unei societăți. Privită din perspectivă comparativă, România prezintă printre cele mai scăzute niveluri de non-afiliere din Europa, cu un procent de 2% din populație declarând că nu aparține nici unei religii, așa cum rezultă din datele prezentate în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
a cunoscut o scădere importantă în primii ani ai tranziției, între 1993 și 1997 variația fiind de 4%. După 1997 variațiile nu mai sunt așa de importante, amploarea non-afilierii menținându-se în jur de 1-2%. Analiza variației afilierii în funcție de cohortă relevă însă rezultate interesante. La începutul anilor 90 gradul de afiliere al cohortelor născute înainte de al doilea Război Mondial și al celor postbelice diferea foarte mult, așa cu indică datele din Figura 2.4. În timp ce pentru vârstnicii socializați înainte de instaurarea comunismului
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
a practicii religioase private am folosit, așa cum am menționat anterior un indicator mai slab, care nu face trimitere doar la practicile religioase tradiționale, ci și la religiozitatea aflată în afara bisericii tradiționale, precum yoga sau meditația Zen. Folosind acest indicator, analiza relevă din nou existența unei revitalizări religioase nu numai în ceea ce privește comportamentul religios în spațiul public, ci și în spațiul privat pentru România (vezi Figura 2.10). Între 1993 și 1999 s-a înregistrat o creștere de 8% a celor care declară
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
cele patru modele, aceștia fiind: religiozitate, socializare religioasă în copilărie, venit pe membru în gospodărie, participare la forța de muncă, educație, sex și vârstă. O Prezentare detaliată a analizelor de regresie realizate se găsește în Tabel 2.1. Datele analizate relevă faptul că atunci când se ține sub control efectul credinței religioase, ceea ce are importanță cu adevărat pentru practica religioasă atât în spațiul public, cât și în cel privat este: socializarea religioasă în copilărie, vârsta și apartenența la sexul feminin. Restul factorilor
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Snell R2 = 0,197; Nagelkerke R2 = 0,722; pentru Testul Hosmer & Lemershow χ2 =4,660, p= 0,793. Modelul clasifică corect 75% din cazuri. Modelul 4: R2 = 0,332; R2 = 0,328; Durbin Watson = 1,878 VI. CONCLUZII Datele analizate relevă faptul că în România comportamentul de tip religios este mult mai răspândit în comparație cu multe alte țări europene, atât din Estul, cât și din Vestul continentului. Afilierea religioasă este printre cele mai crescute din Europa și oricum a înregistrat o creștere
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
între grad de pluralism religios și stocul de capital educațional acumulat. Luând în considerare cazul României, modelul respectiv se potrivește destul de bine cu situația existentă. Graficele prezentate în Figura 3.4 și Figura 3.5 ilustrează mai sugestiv ceea ce au relevat rezultatele regresiei. Gradul crescut de religiozitate al românilor își găsește explicația în faptul că piața religioasă este aproape un monopol al Bisericii Ortodoxe și în faptul că românii sunt printre popoarele europene cu nivelul cel mai scăzut al educației superioare
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
gen din sfera publică este și el unul semnificativ, dar mai redus decât în cazul spațiului privat. Pe de altă parte, un nivel crescut de religiozitate determină un suport crescut de suport pentru integrarea femeilor pe piața muncii. Așa cum au relevat analizele anterioare (Voicu, 2004), doar în România și Belorus există o asociere pozitivă între religiozitate și implicarea femeilor pe piața muncii. O posibilă explicație este legată de politica promovată de regimul comunist cu privire la angajarea femeilor în muncă. În România, la
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
printre cele mai ridicate din Europa, iar oamenii au internalizat această normă. Chiar și pentru segmentul cel mai tradițional al populației, cum este cel din mediul rural, munca în afara casei pentru femei a devenit un fapt normal și dezirabil. Datele relevă un impact crescut al religiozității și asupra valorilor legate de sfera muncii. Rezultatele contrazic ipoteza secularizării muncii și a lipsei de efect a valorilor religioase asupra valorilor ce țin de sfera publică. Datele prezentate pe cele trei diagrame path reprezintă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
instituție și va întări în timp suportul pentru democrație, chiar dacă persoana a fost socializată într-un regim totalitar. Iată cum cele două elemente, orientările valorice și activitatea instituțională se întăresc sau se subminează reciproc. În ceea ce privește încrederea în biserică, studiile au relevat influența exercitată de anumite orientări valorice asupra încrederii în biserică. În primul rând, religiozitatea crescută determină o încredere sporită în biserică (Listhaug, Wiberg, 1995; Sandu, 1999; Tufiș, 2007), cei care sunt mai credincioși tinzând să acorde un credit sporit bisericii
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de vulnerabilitate existențială specific societății respective. IV. ÎNCREDEREA ÎN BISERICĂ: ROMÂNIA VERSUS EUROPA Analiza din perspectivă longitudinală a încrederii în biserică, în România, ne arată pe de o parte, nivelul foarte ridicat al acesteia, iar pe de altă parte, ne relevă constanța in timp a acesteia. Biserica se bucură de încrederea a peste 80% dintre români, în perioada 1996 2005, iar ponderea celor care acordă credibilitate maximă instituției variază foarte puțin în timp. În Figura 5-1 se observă o creșterea de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în instituții politice și civice, fiind la polul opus unor societăți precum Olanda, Suedia, Danemarca, Luxemburg sau Germania, unde încrederea în biserică este foarte redusă, iar cea in parlament și sindicate este ridicată. Datele din Figura 5-3 și Figura 5-4, relevă existența unui alt grup compact de țări caracterizate de încredere relativ ridicată în biserică și sindicate, și de încredere medie spre redusă în parlament. Din acest grup de state fac parte o serie de țări post-comuniste: Rusia, Bosnia, Croația, Albania
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
mai mult din variația variabilei dependente. Însa diferențele dintre acesta și celelalte modele cu interacțiuni sunt destul de mici, acest model testând spre deosebire de modelele 3, 5 și 6 efectul ponderii populației cu studii superioare asupra religiozității individuale. Analizele de tip multi-nivel relevă efectul semnificativ al gradului de dezvoltare socială asupra încrederii în biserica, în mod separat și PIB-ul și speranța medie de viață având efect semnificativ asupra încrederii în biserică. De remarcat că nivelul de capital uman al societății respective nu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
D în controlul proliferării celulare a fost evidențiată prin identificarea sa independentă ca produs al unei oncogene celulare desemnată prad-1 care a fost izolată inițial prin clonare moleculară a unui situs de translocare cromozomală, în adenoamele paratiroidiene. Analiza secvenței prad-1 relevă că aceasta codifică pentru un membru nou al familiei ciclinelor, care a fost desemnat ciclina D1. Gena prad-1 este activată prin translocație cromozomală, în unele limfoame cu celule B, dar și prin amplificare în carcinoamele de sân și cu celule
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
retinoblastomului, cele două mutații care condiționează fenotipul tumoral s-au dovedit a fi reprezentate de pierderea (deleția) ambelor copii funcționale ale genei susceptibilității la retinoblastom, prezente în cei doi cromozomi ai perechii 13, existenți într-o celulă normală. Cercetările au relevat faptul că, mai curând pierderea (deleția) și nu activarea funcției genei retinoblastomului stă la baza fenotipului malign, de unde s-a dedus că gena susceptibilității la retinoblastom este o genă de supresie tumorală (GST). Cavenee și colaboratorii (1983) au prelevat chirurgical
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]